Page 37 - Albina_1962_10

■ă cinematografică, alături de aceea şi ceva mi s-a părut nou. Nimeni nu citea cu
- intrînd din ce în ce mai voce tare textul. Toată lumea ştia carte. Trăiam
i înguste, intr-un decor fer- bucuria concretă a unei victorii concrete. Mi-am în­
In anii aceia, simpla apariţie semnat în carnet toate acestea, precizînd locurile şi mmnâti dmyte ziua de mm
difuzoare instalate pe aco- oamenii intîlniţi. Mi-am dat seama că prietenia ma­
stîrnea un interes deosebit, relui popor vecin, dezinteresatul său sprijin se ma­
ilară, o legam ades între doi nifesta şi în toate domeniile de activitate ale cămi­
pectatorii se aşezau ca într-un nului cultural, iar nivelul la care am ajuns acum, Aducînd laudă poeziei populare şi centralele termoelectrice de la Co-
iţionaţi. In jurul nostru, noap- cînd istoria revoluţiei culturale numără multe şi sub­ făcînd mărturisirea de credinţă că măneşti, Ovidiu şi Doiceşti, de la
ştea, deasupra, cerul cu stele stanţiale victorii, nu l-am fi putut atinge altfel. „poporul este părintele meu literar", Paroşeni, de la Sîngeorgiu, de la
:upola unei săli imense. Rula M-am îndreptat spre bibliotecă. Cartea sovietică într-un discurs de primire la vechea Borzeşti, şi- de la Ploieşti ca şi cea
Im în acel sat, căci era în vre- era acolo. Şi vorbea nu numai prin pana scriitorului Academie, în iunie 1923, Mihail Sa- în construcţie la Craiova vor trebui
sau a poetului, vorbea şi despre experienţa agrono­ doveanu spunea : să ducă la mai mult decît la folo­
paşi pe drumul revoluţiei cul-
mului, vorbea şi despre munca omului de ştiinţă, a „Singurul document străvechi... sirea pentru nevoi casnice a energiei
victorii în istoria atît de plină medicului, a pedagogului. Era prezentă pretutindeni, este cîntecul popular şi din el se electrice în viaţa satului nostru nou,
lă a culturii în patria noastră, nu lipsea din nici un domeniu. Era cercetată cu vede că străbunii noştri au trăit în­ socialist.
atîţia ani, că rulam „Povestea dragoste şi interes. Conferenţiarul avea nevoie de ea, tr-un lung şi aspru amurg de sufe­ încă acuma mai bine de un an,
na- tractoristul o consulta şi rinţă... Sălaşurile oamenilor ţineau la Plenara Comitetului Central al
el, instruo'orul de teatru între două spulberări de furtună. Iar
i m - Partidului Muncitoresc Romîn din
or- găsea răspuns in cuprin­ omul după cuvîntul biblic, era 30 iunie-1 iulie 1961, tovarăşul
A- PRIETEN ADEVĂRAT sul ei la problemele pe care . .ca iarba, Gheorghe Gheorghiu-Dej atrăgea a-
nul i le punea noul spectacol zilele lui tenţia asupra folosirii energiei elec­
ito- in pregătire. O consultau ca floarea cîmpului..." trice în producţia agricolă pentru
ilni toţi, colectivişti, elevi, pro­ Am răsfoit mai zilele trecute pagi­ uşurarea muncii, creşterea produc­
are, de ŞTEFAN LUCA fesori şi învăţători. Şi cu nile prăfuite ale unui discurs rostit tivităţii muncii, reducerea preţului
tia toţii aflau răspuns in pa­ şi el la aceeaşi Academie de acela de cost.
iau. ginile ei. care ne-a lăsat pe „Ion" şi „Pădurea In viitor, cînd folosirea energiei
nălţat pe trepied, purta marcă Cămine culturale, biblioteci, case raionale de cul­ spânzuraţilor" — e vorba de Liviu electrice pentru nevoi de producţie
:neratorul care păcănea _ în tură, case de creaţie populară, cinematografe, siste­ Rebreanu — care în 1940 spunea cu la sate va creşte, pomparea apei
tot de către oamenii sovietici, mul de radioficare, expoziţii, muzee, apoi alte nume­ amărăciune şi durere : pentru irigaţii cu instalaţii acţionate
tul aceluiaşi drum pe care şi roase instituţii şi aşezăminte cu caracter cultural şi „Cu cît se înmulţeau suferinţele şi electric va costa cu mult mai ieftin
ruzeci şi cinci de ani. artistic sînt expresia distanţei enorme pe care am treceau vremurile, ţăranul romîn decît cu instalaţiile care folosesc
desfăşura lupta pentru alfa- străbătut-o de la acel început, nu atît de îndepărtat s-a îndărătnicit în răbdare... motopompe, tot aşa precum se va
tnei descifrau îneîntaţi pentru in timp. Forme tot mai complexe de manifestări cul­ De sute de ani, dacă nu din tot­ folosi energia electrică în alimenta­
litere, cuvinte, adevăruri din turale, conţinutul tot mai bogat, mai profund al deauna, romînul a trebuit să mun­ rea cu apă a fermelor, în prepararea
e, răspîndită odinioară în pro- acestora ne spun că ne putem mindri cu cuceririle cească pentru alţii, fără răsplată, furajelor cît şi în alte domenii, fă­
coada culturii şi civilizaţiei, a noastre. Mereu am simţit alături umărul puternic^ al fără speranţă şi fără bucurii..." cînd munca mai uşoară şi ieftinind
itdeauna. Era condiţia funda- prietenului nostru, neobosit în a ne ajuta să înfăp­ In 1930 existau 700 000 de familii în acelaşi timp producţia.
ivăţat Lenin, aşa ne-a arătat tuim şi să desăvirşim această uriaşă operă . revo­ ţărăneşti fără nici un petic de pă­
aie început. Un drum dificil, luţionară. mînt ; alte peste 600 000 de familii Asta în ceea ce priveşte energia
ptate, o bătălie de vaste pro- Iată de cc mi se pare uneori că s-a întîmplat tare n-aveau, în medie, decît un pogon electrică.
ani împotriva prejudecăţilor, de mult, sub Călimani, prima învîrtitură a rolelor în timp ce 12 200 de moşieri stăpî- Dar stătu] nou, statul bazat pe
enite. Alături de noi aveam cu peliculă. Iată de ce lucrurile se înfăţişează înde­ neau o suprafaţă arabilă mai mare alianţa dintre muncitori şi ţărani
in om adevărat. El străbătuse părtate, iar distanţa nemăsurată. Şi totuşi, această decît 2 460 000 de familii ţărăneşti a construit şi construieşte în anii a-
e o înţelegere şi o experienţă amintire îmi este amănunţit săpată în memorie, în- laolaltă. Milioane de ţărani erau ceştia ramuri industriale noi, care
oferit cu inimă fierbinte, o cepînd de la vocea niţel răguşită a celui care citea îndatoraţi pînă-n gît la bancheri şi vin direct în sprijinul uşurării, îm­
I stepei nesfîrşite. titlurile, pînă la exclamaţiile spectatorilor aşezaţi pe cămătari. bunătăţirii şi îmbogăţirii vieţii ţă­
aflam în Runcu, lingă Tîrgu panta uşoară a dealului. Se rula „Povestea unui om ranului nostru.
mănător. Pe un afiş am citit adevărat". Am simţit de la început, alături, umărul Au trecut optsprezece ani de la Să lăsăm de o parte industria
al cinematografului din co­ eliberarea ţării de sub jugul dicta­ constructoare de maşini, care pro­
rn ocupat un loc. După ce a puternic al prietenului sovietic, al prietenului ade­ turii fasciste, şi peste vremurile a- duce astăzi tractoarele şi maşinile
adus aminte de caravana vărat. Şi-l vom simţi mereu alături. celea în care ţăranul romîn a tre­
buit să muncească „fără răsplată şi agricole, şi care, aşa cum spunea
fără speranţă" se aşterne colbul Constantin Alexei, preşedintele
uitării. Doar bătrînii îşi mai amin­ G.A.C. din comuna Calafindeşti, re­
tesc. Şi nici ei nu vor să-şi mai a- giunea Suceava, la sesiunea Marii
mintească. Am stat anul trecut de Adunări Naţionale din aprilie anul
vorbă cu Manole Rusanu, un vete­ acesta „iau asupra lor din greul
ran de la nouă sute şapte, undeva muncii ţărănimii noastre", şi să ne
într-un sat din părţile Neamţului. oprim asupra industriei chimice.
— „Aici la noi stăpîn peste o mie Ţara noastră este una din puţi­
şase sute de fălci era unu.. Sergiu nele ţări care pe un teritoriu rela­
Candiano. Avea pămînt şi aici ia tiv restrîns dispune de importante
noi, la Dăvideni, şi-avea şi prin Do- bogăţii naturale : petrol, gaze natu­
brogea... Ne duceam la omul pro­ rale, cărbuni, sare. minereuri, stuf,
prietarului, căci el nu stătea aici, şi lemn, produse agricole Dar toate
luam loc, douăzeci-treizeci de pră­ aceste materii prime erau în trecut
jini. Prăşeam de două ori, culegeam, exportate în formă brută, iar pro­
tăiam, deşfăcam şi căram cu căruţa dusele chimice fabricate în străină­
noastră, cu 50 de bani prăjina. Îna­ tate din materii prime romîneşti se
inte era bine, pentru cine era bine, revindeau pe piaţa romînească cu
dar nu pentru noi. preţuri înzecite.
In 1907 oamenii au sărit la boier. Astăzi, în ţară se dezvoltă o in­
L-au adus numai în izmene. Pe con­ dustrie chimică modernă, care în
tabil l-au fugărit oamenii pînă la anul 1961 producea de aproape 14
apa Moldovei. Că el era mai mare... ori mai multe produse decît în 1938.
Lumea s-o înmulţit, acuma trăim Ingrăşămintele chimice necesare
mai mult. Că sînt doctori... Oamenii agriculturii şi care înainte de război
îşi fac case, case noi, frumoase... îşi se produceau doar intr-o secţie de
cumpără mobilă şi aparate de radio, superfosfat cu o capacitate de 1 200
maşini de spălat cu electrică. Dracu’ tone pe an, au ajuns în 1961 la cifra
a mai văzut înainte maşini de spălat de 407 000 tone.
izmene. Fabricile de îngrăşăminte vor da
Am primit anul ista cu baba, posibilitatea la sfîrşitul planului de
500 chile de popuşoi, 1 200 lei parale, şase ani să ajungem la o producţie
două sute de chile de grîu, ceapă, de 2 milioane tone îngrăşăminte bru­
zahăr... te sau 500 000 tone substanţă activă.
înainte era pelagră, acuma nu Dacă avem în vedere că un kilo­
mai e. gram de substanţă activă aduce în
E bine de trăit, e foarte bine de condiţii normale o creştere a produc­
trăit
Moscova: Piaţa Hoşie dimineaţa ţiei de cereale de circa 10 kilogra­
Uită-te, la Lucreţia Anton. Fată me. se poate prevedea pentru anul
de femeie vădană. A trăit pe la chia­ 1965 şi următorii o creştere de 5 mi­
buri. Şi-a făcut casă, şi-a adus lu­ lioane tone cereale ca urmare a chi­
mină, şi-a cumpărat aparat de mizării agriculturii.
pe pămînturile irigate din regiunile secetoa­ dustria textilă. Nişte oaspeţi din America radio...". De această creştere va beneficia
se trebuie să oonste intr-un fel de feudalism Latină, vizitînd Stepa Flămîndă au so­ Cîte schimbări în viaţa satului în primul rînd ţărănimea noastră
despotic". cotit pe drept cuvînt că numele nu se mai nostru 1 Statul nou nu mai este al colectivistă.
Dar tinerii sovietici au demonstrat că nu potriveşte locurilor. Ei au propus ca ste­ exploatatorilor El este al muncito­ Dar eforturile statului în direcţia
feudalismul despotic, ci comunismul, munca pei să i se spună de acum înainte „Logod­ rilor şi ţăranilor. Alianţa muncito- chimizării agriculturii trebuie văzute
liberă şi avîntată a oamenilor în folosul nica oazelor". Desigur că tinerii de aici, rească-ţărănească le-a adus ţărani­ şi-n dezvoltarea industriei de insec­
patriei, este în stare să schimbe faţa pă- aflaţi el înşişi mai toţi la vîrsta logodnei, lor nu numai libertatea, dar şi un ticide, fungicide si a stimulatorilor
mîntului. a căsătoriei — au fost măguliţi de această alt trai, mai bun. Vremurile cînd de creştere. In 1965 se vor produce
„Doresc să devin comunist şi un bun propunere. ţărănimea trebuia să muncească din
specialist constructor — scrie un tînăr de Tineretului sovietic i se potriveşte mai răsputeri, cu sudoare şi sînge, pen­ 10 000 de tone de insecticide. 15 000
26 de ani din regiunea Saratov, răspun- puţin decît oricui presupunerea că ar fi lip­ tru ea să-şi poată plăti dările, s-au de tone de fungicide şi 1 000 tone
zînd la ancheta despre care vorbeam la sit de maturitate. Un tînăr specialist în dus pe apa Sîmbetei. Ierbicide.
început. — La chemarea partidului am venit agricultură din regiunea Moscova comple- Numai în perioada anilor 1956— Realizarea politicii de industriali­
pe pămînturile înţelenite. Am schimbat de tînd chestionarul la anchetă se destăinu- 1961 s-au construit la sate pesLe o zare socialistă mergînd mînă-n mină
bunăvoie postul călduţ de administrator ieşte parcă tovarăşilor săi : „Vreau să jumătate de milion de case de locuit cu transformarea socialistă a agri­
cu barda de dulgher şi lemnul de con­ merg într-un loc greu, în cel mai slab Numărul satelor electrificate va a-
strucţie. Socot că aici voi fi mai folositor”. colhoz... Vreau să contribui la toate cu vi­ junge pînă la sfîrşitu] anului aces­ culturii. a deschis ţărănimii noastre
Adesea pămînturile sînt neînsufleţite. sul, cu mintea, cu munca mea. Vreau să tuia — aşa cum arăta tovarăşul calea spre o viaţă în care munca s-a
Dar tinerii le dau ceva din sufletul lor... văd belşug, frumuseţe, fericire I" Gheorghe Gheorghiu-Dej în cuvin- transformat dintr-o povară într-o
Există în Uniunea Sovietică o regiune care Dar în ce constă fericirea tineretului ? tarea rostită la sesiunea extraordi­ ' bucurie. Dar drumul vieţii fericite o
poartă numele de Stepa Flămîndă. Pînă In lupta pentru comunism. Este părerea nară a Marii Adunări Naţionale din
nu de mult stepa era atît de flămîndă de covîrşitoarei majorităţi a celor ce au răs­ aprilie 1962 — la aproape 4 500, dată croit, va trebui, prin munca
apă, îneît orice cultură — cea de bumbac în­ puns la ancheta organizată de ziarul „Kom- Şi o dată cu electrificarea, pătrun­ unită a muncitorilor şi a ţăranilor
deosebi — ar fi părut de neconceput. Dar somolskaia Pravda". „Viitorul genera­ colectivişti, lărgit şi înfrumuseţat —
pămîntul a fost irigat şi iată că, în anii ţiei mele este minunat, scrie Mihail de în sat cinematograful şi în case . pînă la transformarea lui într-un
trecuţi, s-au şi strîns recolte de pe 200 000 Alexeenko din Novocerkassk. Ea va con­ lumina, aparatul de radio şi televi­
strui comunismul Ea este prima care se bulevard al fericirii, şi al buneistări.
de hectare. Valorificarea altor 600.000 hec­ zorul, maşina de spălat rufe şi alte
va bucura de binefacerile celei mai drepte Şi atunci despre „amurgul de su­
tare este în perspectivă. De pe mii de hec­ orînduiri sociale de pe pămînt... 1“ aparate electrice care uşurează ferinţă" de altădată, nu vom mai
tare oamenii adună de pe acum aurul alb Desţelenitorii — cei care aruncă azi se­ munca gospodarilor. găsi amintiri decît în însemnările
— bumbacul — şi se gîndesc la recoltele ani­ Dar marile realizări în domeniul
minţele — vor fi mîine cei care vor cule­ noastre de astăzi şi ale înaintaşilor
lor următori. Nu peste multă vreme Stepa ge roade minunate. electrificării ţării, ca uzinele hidro­ noştri de ieri.
Flămîndă va da ţării 700.000 tone din a- electrice de la Bicaz şi de la vale
ceastă preţioasă materie primă pentru in­ R. ŢIULESCU de dînsa, de la Sadu, de pe Argeş, CONSTANTIN PRISNEA