Page 39 - Albina_1962_10

Această tragedf®-
Alături de cauza dreaptă apare la proporţii­
le ei juste dacă se
a Cubei libere ţine seama de fe­
lul in care este
împărţit pământul.
In timp ce 94 la
Aşadar, din nou planurile agresive ale aţâ­ pentru evacuarea din Cuba a acelor mijloace sută din populaţia
ţătorilor la un nou război au fost dejucate. Cei de apărare pe care Kennedy le-a numit ofen­ rurală posedă nu­
ce plănuiseră ca prin instituirea blocadei na­ sive, nu înseamnă nicidecum că poporul cuban mai 1 la sută din
vale împotriva Cubei să sugrume insula liber­ va fi lipsit pe viitor de ajutorul frăţesc al terenurile cultiva-
tăţii din Marea Caraibilor şi-au greşit calcu­ Uniunii Sovietice şi al celorlalte ţări socialiste. bile, marii moşieri,
lele. Ei n-au reuşit să aprindă scînteia care ar Dimpotrivă, aşa cum se arată în mesajul din care reprezintă 6
fi dus la declanşarea unui nou război mondial. 28 octombrie al lui N. S. Hruşciov, făcînd a- la sută din popu­
Iar meritul pentru salvgardarea păcii revine, cest lucru, Uniunea Sovietică doreşte să insufle laţie, au concen­
şi de astă dată, Uniunii Sovietice, care de la poporului cuban încrederea că poporul sovietic trat în mîinile lor
începutul crizei în Marea Caraibilor a dat do­ este alături de el şi că Uniunea Sovietică nu-şi 99 la sută din te­
vadă de calm şi vigilenţă, nelăsîndu-se provo­ declină răspunderea pentru acordarea de *- renurile cultiva-
cată şi depunînd eforturi constructive pentru jutor poporului cuban. Atrăgînd atenţia asu­ bile.
înlăturarea crizei, pentru slăbirea încordării pra acestui lucru, N. S. Hruşciov spune în me­ In aceste condi­
internaţionale, pentru prevenirea războiului. sajul său : „Sîntem convinşi că popoarele tu­ ţii nu este de mi­
Oamenii cinstiţi, iubitori de pace de pretutin­ turor ţărilor, dumneavoastră, domnule preşe­ rare că, în ceea ce
deni apreciază cu stimă şi căldură poziţia con­ dinte, mă veţi înţelege just”. priveşte consumul
structivă a marii ţări a constructorilor comu­ Iniţiativele cuprinse în mesajele lui N. S. de alimente pe
nismului. Hruşciov deschid largi posibilităţi pentru so­ cap de locuitor,
Faptele care au precedat declanşarea ulti­ luţionarea pe calea tratativelor a conflictului potrivit datelor
melor evenimente din Marea Caraibilor ca şi ivit între S.U.A. şi U.R.S.S. Aceste tratative au F.A.O. (organul
demersurile făcute pentru aplanarea conflictu­ şi început între reprezentanţii părţilor intere­ O.N.U. care se o-
lui ivit, sînt îndeobşte cunoscute. Ceea ce re­ sate şi U Thant, secretar general provizoriu al cupă de probleme­
ţine însă atenţia sînt ultimele iniţiative pre­ O.N.U. Uniunea Sovietică a dat dovadă de le alimentaţiei şi
ţioase ale Uniunii Sovietice, cuprinse în mesa­ multă înţelegere. Acum, popoarele lumii aş­ Henrique Ferres (P o r t u g a lia ). C o p ii p e u liţă . agriculturii), Por­
jele lui N. S. Hruşciov adresate preşedintelui teaptă ca şi Statele Unite la rîndul lor să dea (D e ia a l 111-lea s a lo n d e a rtă l o t o g r a li c ă tugalia ocupă ul­
S.U.A., Kennedy. dovadă de înţelegerea cuvenită, astfel ca liti­ a l R .P .R .) timul loc în Euro­
Cuprinzînd argumente clare, convingătoare, giul dintre cele două mari puteri să fie lichi­ pa, iar potrivit sta­
aceste mesaje deschid calea spre normalizarea dat, să se ajungă la slăbirea încordării inter­ ortugalia, ţara cu cel tisticilor apărute în presa vest-
situaţiei. Şi de astă dată se insistă asupra ne­ la lichidarea primejdiei unui nou P mai scăzut nivel de trai europeană, în Portugalia se în­
cesităţii tratativelor ca mijloc de soluţionare naţionale, din Europa, oferă ima­ registrează cel mai mare pro­
a problemelor litigioase şi se arată că Uniunea război. ginea celor mai izbitoare con­ cent de mortalitate de pe
Sovietică va face tot ce-i stă în putinţă pentru S. LAZĂR traste între profiturile fabu­ continentul european. Chiar în
ca popoarele lumii să trăiască în pace. „Noi nu loase ale monopolurilor locale presa portugheză, în ciuda
ameninţăm, noi dorim numai pace” — spune severei cenzuri, răzbat ecouri
N. S. Hruşciov în mesajul său din 28 octom­ şi străine şi salariile munci­ ale mizeriei celor ce muncesc.
brie adresat lui Kennedy. „Ţara noastră, arată torilor industriali, între traiul Un pescar ajuns la dispera­
de huzur al marilor moşieri şi
şeful guvernului sovietic, se află în prezent în mizeria de nedescris a ţărani­ re a scris unui ziar portughez
avînt, poporul nostru se bucură de roadele că primeşte circa 20 de escu-
muncii sale paşnice, el a obţinut succese uriaşe lor. dos pentru o zi de muncă is­
după revoluţia din Octombrie. A creiat imense După cum arăta nu demult tovitoare, sumă cu care abia
valori materiale şi spirituale. Poporul nostru corespondentul din Lisabona poate cumpăra 2 kg. de pîine
se bucură de aceste valori şi doreşte să-şi dez­
volte succesele. Doreşte să asigure prin munca al ziarului englez „Sunday şi o cutie de chibrituri.
sa tenace mersul înainte pe calea păcii şi pro­
gresului social”.
Referindu-se la declaraţiile făcute de Ken­ Realităţi din Portugalia
nedy, în mesajul său din 27 octombrie crt., în
care preşedintele S.U.A. afirmă că Statele
Unite şi alte ţări din emisfera occidentală (e Times", Peter Clifton, „apro­ Nici muncitorii agricoli sau
vorba de acele ţări latino-americane ale căror ximativ jumătate din popu­ ţăranii săraci nu au o soartă
guverne sînt ostile Republicii Cuba — N.N.) laţia Portugaliei se ocupă cu mai bună. Sărăcirea îi goneş­
nu vor săvîrşi un atac sau invazie împotriva agricultura, dar agricultura te pe ţărani de pe pămînturi­
Cubei, N. S. Hruşciov arată că în acest caz nu este prea puţin favorizată ■ de le lor. După ce încearcă cu
mai sînt de actualitate nici motivele care au planurile guvernamentale de greu să ducă traiul ca mun­
determinat Uniunea Sovietică să acorde Cubei dezvoltare a economiei. Lu­ citori agricoli, aceştia inva­
ajutor cu acele arme pe care preşedintele crărilor de irigaţie nu li se dează oraşele. Nici aici nu-i
S.U.A. le consideră ofensive şi că, tocmai de acordă nici un fel de aten­ aşteaptă însă un trai ome­
aceea guvernul sovietic a dat dispoziţii ofiţeri­ ţie". Corespondentul redă de­ nesc. In această situaţie, ei
lor sovietici aflaţi în Cuba să ia măsurile co­ părăsesc în masă ţara, cău-
respunzătoare pentru încetarea construcţiei claraţia făcută de un tînăr tînd de lucru pe alte melea­
portughez care mărturisea :
obiectivelor militare menţionate, pentru de­ „Pe pămînturile tatălui meu guri.
montarea şi înapoierea lor în Uniunea Sovie­ din Alenteju, muncitorii agri­ împinşi în braţele mizeriei,
tică. coli trăiesc ca într-o cocină de ţăranii portughezi pornesc în
Poporul sovietic şi popoarele celorlalte ţări masă la luptă împotriva rîn-
socialiste, care cunosc urgia războiului trecut, porci. Trei luni pe an ei se duielilor nedrepte impuse de
preţuiesc din adincul inimii pacea. Dacă însă hrănesc cu ghindă, iar în res­ regimul fascist al lui Salazar.
tul anului cu ce găsesc". Bine­
provocatorii imperialişti vor dezlănţui un nou Constituirea, în anul trecut a
război, ei nu vor scăpa de consecinţele grele înţeles, că ziaristul englez nu „juntei patriotice" care gru­
pe care le-ar atrage după sine un asemenea s-a mai străduit să stea de pează toate forţele democra­
act nesăbuit. Un grup de studente cubane ieşind de ia vorbă şi cu respectivii munci­ tice din ţară şi a izbutit în
Măsurile practice luate de guvernul sovietic cursurile unei iacultăţi. tori agricoli, condamnaţi la condiţiile negrei ilegalităţi
foamete, dar oricum, mărturi­ să editeze chiar un ziar. dă
sirea odraslei moşierului este posibilitatea participării mai
organizate a maselor populare
concludentă pentru starea de
la luptă împotriva regimului
lucruri deplorabilă din agri­ fascist.
cultura portugheză. Z. FLOREA

Asupra origine! cuvîntului „Chile" e- plică uneori aceste insuccese ale spa­ teristică araucanilor : un fel de pătură,
xistă multe ipoteze. Unii sînt înclinaţi niolilor spunînd că araucanii ar fi fost cu o gaură Ia mijloc, prin care omul
P să creadă că numele acestei ţări din un neam mult prea războinic. Aceasta îşi vîră capul şi iată-1 cu manta care-1
America de Sud se trage de la ţipătul e o curată fantezie a unor apologeţi ai fereşte de ploaie.
La întrebarea ce-i preocupă acum cel
R pe care-1 scoate pasărea trile, un mic colonialismului. Araucanii erau „răz­ mai mult pe mapuche. primul care a
pescăruş : „ci-li, ei-li...“, cel dinţii sonet
vrătiţi" în aceeaşi măsură în care e ori­
pe care. aşa cum spune legenda, l-au care alt popor pus în primejdia de răspuns a fost un bătrîn intr-un poncho
I auzit Prin părţile acestea cuceritorii a-şi pierde libertatea şi independenţa. cenuşiu, tivit cu bentiţă albă.
spanioli. Alţii socot că numele provine Araucanii s-au îndeletnicit dintotdeau- — Pămînt aş putea zice eă avem. Nn
toţi. fireşte.- Dnr ce folos, dacă ma­
N de la cuvîntul indian „chiri", care în­ na mai ales cu agricultura, olăritul şi puche e mereu ameninţat de moşier şi
seamnă „frig". Potrivit unei alte pă­
ţesutul.
reri, aşa se numea valea Aconcagua, de Numai datorită împotrivirii îndîrjite dacă achizitorii s au înfipt in ei ca
unde locuitorii de baştină ai acestor Pe care au opus-o, araucanii au scăpat nişte căpuşe .'
meleaguri, araucanii, aduceau aurul pe
T care-1 dădeau ca tribut cîrmuitorului de la pieire şi şi-au păstrat orînduirea dau din cap în semn de încuviinţare.
In timp ce bătrînul vorbeşte, ceilalţi
obştească, cultura originală, ritualurile
incaşilor. Se prea poate ca ţara să-şi religioase şi tradiţiile. Deodată bătrînul îşi smulge pălăria din
A datorească numele cuvîntului „ehilli", cap şi o sfrînge în pumni. Ochii ir -
Dar nu religia sau tradiţiile îi îngri­
care în limba tribului indian aymara jorează azi pe indienii mapuche, des­ guşti i s-au aprins şi omul pare mai
R însemna „capătul lumii", locul unde se cendenţii araucanilor. Principala pro­ mlădios şi mai tînăr.
sfîrşea stăpînirea cîrmuitorului incaşi­ — Dar mapuche nu mai sînt azi
lor din Peru. blemă care se ridică în faţa lor, ca şi ce-an fost ! — urmează bătrînul. — Am
în faţa întregii ţărănimi a statului Chi­
I le, este problema agrară, izbăvirea de alcătuit şi noi un comitet. O să luptăm
„Ţara nebiruită" sub stăpînirea samavolnică a moşieri­ cu toţii laolaltă împotriva achizitorilor,
L In Chile trăiesc în prezent peste lor. Cu fiecare an. latifundiarii exercită pentru o reformă agrară dreaptă. Ma­
puche nu ştiu carte, dar li se deschid
300.000 de băştinaşi indieni. Nu spanio­ presiuni tot mai puternice asupra obşti- şi ior ochii şi li se aprind inimile—
E lii au fost primii care au încercat să ilor indiene, ba de la o vreme au în­ ■ăr
supună triburile locale. Asemenea în­ ceput să-i izgonească cu forţa pe ma­ Am părăsit meleagurile acestea cu o
cercări au făcut mai înainte şi incaşii puche de pe pămînturile lor. senzaţie ciudată : durerea pe care o re­
peruvieni. Dar încercările acestea au simţeam pentru araucanii iubitori de
L dat greş şi atunci incaşii le-au spus lo­ Mapuche nu mai sînt libertate, jefuiţi fără milă de moşierii
cuitorilor din partea locului „aucas", ce-au fost... „civilizaţi" şi de speculanţii satelor se
U adică „răzvrătiţi". De-aici a luat naşte­ împletea cu satisfacţia că împilarea şi
re mai tîrziu denumirea spaniolă de ...Maşina s-a oprit lingă trei stejari mizeria n-au ucis în oamenii aceşt*i se­
„araucanos". Ce e drept, spaniolii au uriaşi, la umbra cărora se grămădiseră tea de dreptate şi de o viaţă mai huilă.
M reuşit să facă ceea ce n-au izbutit numeroşi mapuche. De amîndouă părţi­ In minte îmi stăruiau într-una cuvinte­
incaşii : ei i-au izgonit pe araacani le drumului se înşiruiau cîteva cocioa­ le rostite de bătrînul din Roble-Uucbo.
peste rîul Bio-Bio. Dar mal departe de care a spus despre mapuche că lor „li
I be de lemn şi stuf. Ne aflam la Ro-
acest hotar n-au putut răzbate şi ei au ble-Uacho. ţinta călătoriei noastre. se deschid ochii şi li se aprind inimile".
recunoscut oficial că teritoriul de la Numaidecît ne am văzut înconjuraţi de
I sud de Bio-Bio e o „ţară nebiruită". o mulţime de ponclio negre, cenuşii şi V. LISTOV
Unii istorici şi ziarişti din apus ex­ cafenii. Poncho e o îmbrăcăminte carac­ (Din revista „Ogoniok")