Page 4 - Albina_1962_10
P. 4

*
                            Frate Vanea...




                                                            “A*
                            Floricică  din  lăstare
                            Mâ  rugai  la  mindrul  soare
                 - t        Cam  pe  vremea  clnd  râsaxe,
                            Sâ  dea  veste-n  plai  rusesc
                            C-am  un  irate  să-l  gâsesc.
                            In  râzboi,  prin  cei  Carpaţi,
                            Am  luptat  alăturaţi
                             Şi  pe  Crişuri,  mai  departe.
                            Am  gonit  fascista  moarte.
                             Cind  trâgea  el  cu  catiuşa
                            Fugeau  nemţii  ca  cenuşa  —
                            Cind  se  umflâ  vîntu-n  ea
                 0
                  <  *       Şi  cu  aripa  o  ia.
                             Floricică  din  cunună.
                            Mă  rugai  la  maica  lună
                             Cind  se  urcă-n  cer  de  noapte
                             Să-l  spună  lui  Vanea-n  şoapte
                             Că  mi-e  dor  de  el,  mi-e  dor
                             Şi  ca  pasărea  in  zbor.
                             Aş  pleca  la  drum  să-l  văd.  n
                             Că  m-a  scăpat  de  prăpăd :
                             Un  obuz  venit  pe  vint
                             Mă-ngropase  in  pămînt  —     \
                             Mi-era  trupul  rană-n  rană.
                             Val  de  mamă  de  cătană 1
                             Şi  de-s  azi,  teafăr  in  sat
                             Numai  Vanea  m-a  scăpat  —
                             Bun  ca  fagurul  de  miere     '4
                             M-a  mlntuit  de  durere ;
                             EI  m-a-ngrijit  ca  un  frate.
                             Cum  mai  bine  nu  se  poate.
                             Spuneţl-1,  lună  şi  soare  —
                             Şi  voi  stele,  surioare.
                             Că  dacă  azi  mai  trăiesc
                             Lui  cu  dor  fi  mulţumesc     i
                             Şi  eu  şl  copiii  mei.
                             Cu  crlngul  de  nepoţel.
                             Cind  cinstesc  Ia  masă  vin
                             Eu  şi  pentru  el  închin.
                             Şi  cum  totdeauna-i  bine.
                             Chipul  Iul  In  minte-mi  vine   î
                             Primăvara  pe  sub  floare,
                   •l        Vara-n  holda  foşnitoare.
                             Toamna  pe  lingă  hambare.
                                   Auzit  in  comuna  Ar geto aia,
                 *                raionul  Filiaş,  regiunea  Olte­  4
                                  nia,  de  ION  SOCOL.
                 V

                             O    « •             u            <ţ
                             braia  ţara





                             către  ţară



                                                                                        n  curînd  vom  sărbători  cea  de-a   tră  agricolă.  Gîndiţi-vă  la  bucuria  oamenilo:
                                                                                        45-a   aniversare  a  Marii   Revoluţii   au  rupt-o  pentru  totdeauna  cu  mizeria,  cu
                                                              t                         Socialiste  din  Octombrie.  In  întâmpina­  cia,  cu  munca  istovitoare.  Gîndiţi-vă  la  şt
                             Foaie  verde  de  secară,                                  rea  ei,  poporul  nostru  şi-a  făcut  o  tra-   patriei  pe  care  cresc  grîie  de  aur,  pe  care  i
                             ascultam  din  deal  aseară                                diţie  din  a  sărbători  indestructibila   combinele  şi  duduie  tractoarele ;  gîndiţi-vă
                             grăind  ţară  către  ţară.                                 prietenie  cu   marele  popor  sovietic   levizoarele  intrate  în  casele  ţăranilor,  în
                             Be  pe  pat  de  floricele,                      printr-o  lună  de  manifestări  de  tot  felul  închinate   case  în  care  acum  douăzeci  de  ani  gemea
                             ghiceam  glasul  ţării  mele :                   ştiinţei,  artei,  tehnicii,  eroismului,  generozităţii  ră­  şi  muşca  gerul ;  gîndiţi-vă  la  bucuria  jocuri
                             —  Sara  bună,  măi  vecină,                     sunătoarelor  succese  şi  uriaşei  dragoste  de  pace   cîntecelor  noastre  noi 1
                             cu  obrazul  de  lumină                          a  poporului  sovietic.                          In  toate  se  simte  cum  bate,  caldă  şi  genei
                             răsărită  din  turbină  —                          Intr-adevăr, Luna prieteniei  romîno-sovietice  este   alături  de  vrednicia  noastră,  de  puterea  n<
                             sara  bună,  şl  să-mi  spui                     nu  numai  o  cinstire  a  prieteniei  care  leagă  po­  creatoare,  căldura  prieteniei  pe  care  ne-o  p
                             cum  ţi-e  spicul  griului,                      poarele  noastre,  ci  şi  un  omagiu  adus  geniului
                             că  la  mine-i  'nalt,  gălbui.                  creator  al  marelui  nostru  prieten.  Un  omagiu  adus   poporul  sovietic,  in  fmnte  cu  partidul  său  t
                             Şi  copiii  ce-ţi  mai  fac ?  —                 dragostei  de  oameni  a  poporului  sovietic  şi  răsu­  nist.  In  toate  stăruie,  alături  de  zîmbetul  n
                                                                                                                             zîmbetul  prietenilor  noştri.  Cît  de  mult  am
                             că  ai  mei  o  duc  pe  plac    0               nătoarelor  drumuri  în  Cosmos  ale  vitejilor  cosmo­  ţat,  cît  de  mult  învăţăm  şi  cît  de  mult  vom  îi
                             şi  de  tine  mă  întreabă        k              nauţi  sovietici.  Un  omagiu  adus  politicii  de  pace   de  la  ei 1  Cît  de  mult  ne-au  dăruit,  ne  dăr
                             că  eşti  megieşă  dragă,                        a  statului  sovietic  şi  fermităţii  cu  care  guvernul   şl  ne  vor  dărui  din  experienţa  lor,  din  inirr'
                             iar  pe  drumul  ce-am  urcat                    sovietic  ia  consecvent  atitudine  împotriva  aventu-
                  ♦          mare  ajutor  ne-ai  dat...      :               riştilor  războiului.  Un  omagiu  adus  abnegaţiei  cu   din  înţelepciunea  lo r!  Exemplul  lor  ne  îmb<
                                                              4               care  omul  sovietic  traduce  în  viaţă  strălucitul  Pro­  tează 1  Exemplul lor  ne  avîntă  tot  mai  sus  pe
                                                                                                                             lele  desăvîrşirii  construcţiei  socialiste
                                                                                                                                                nu  demult,  tovarăşul
                                                                                                                               Vizitîndu-ne  ţara,
                  4          Pe  pătuc  de  iarbă  grasă      0               gram  al  P.C.U.S.  şi  înţelegerii  prieteneşti  cu  care   Hruşciov  spunea  în  cuvîntarea  sa  la  mitingu
                                                                              se  apropie  de  inima  atîtor  popoare  ce  luptă  pen­
                             unde  floarea  amiroasă,
                             am  ascultat  vorbă-aleasă                       tru  independenţă  şi  pentru  fericire.  Un  omagiu  şi   Capitală :  „Ţin  minte  că,  luînd  cuvintul  la
                             şi-am  ascultat  un  răspuns     i               un  semn  de  recunoştinţă  pentru  dragostea  pe  care   greş,  am  spus  că  planul  dv.  de  şase  ani  e£
                             care-n  suflet  mi-a  pătruns  —                 o  poartă  ţării  şi  poporului  nostru  şi  pentru  ajuto­  simfonie.  Intr-adevăr,   perspectivele  cuteză'
                             Uniunea  glăsuia                 0               rul  larg  şi  complet  pe  care  îl  dă  avîntului  noBtru   trasate  înj acest  plan  răsună  ca  un  imn  înă
                             cu  blindeţe-n  grai,  aşa :                     socialist.                                     muncii  lihfere,  însufleţite.  Este  foarte  importar
                             —  Romînie,  surioară,           i                 Să  poposim  cîteva  clipe  în  faţa  hărţilor  patriei   creezi  o  ifiuzică  bună,   dar  aceasta  nu  este
                             cu  suris  de  primăvară,                        noastre  de  ieri  şi  azi.  Căutaţi  pe  harta  anului  1939   pe  departe  totul.  Se  cer  interpreţi  buni  şi  ur
                  « •        mulţumesc  de  Întrebare  —      0               Bicazu.1,  Săvineştiul,  Oneştiul,  Oraşul  Victoria,   rijor  cu  experienţă.  Aveţi  interpreţi  admirabili :
                  ■i i       griul  mi-e  pe  secerare                        Uricanii.   Căutaţi   Bucecea,   căutaţi   Bîrladul,   nicul  şi  talentatul  popor  romîn.  Aveţi  şi  un  d
                  *          iar  copiii  o  duc  bine        0               Romanul.   Căutaţi  Ţiclenii,  Preajba,  Gherla.  Nu   cu  experienţă :  Partidul  Muncitoresc  Romîn,
                  +          şi-mi  vorbesc  cu  drag  de  tine   4           veţi  găsi  decît  cîteva  din  toate,  nişte  bfete  oră­  îndrumă  şi  organizează  cu  pricepere  constn
                             şi  de  drumul  bun  şi  drept                   şele  oropsite  de  provincie  care  n-aveau  nici  un   socialismului.  De  aceea,  simfonia  dv.  sună  a
                             ce-1  urci  astăzi  inţelept...                  alt  rost  decît  să  fie  reşedinţe  de  judeţ  sau  de   nios”.
                                                                              plasă.  Uliţe  glodoase,  prăvălii  povîrnite,  plictis  şi   Mi-am  îngăduit  să  sfîrşesc  rînduiile  de  faţc
                                                                              mizerie.
                             Şi  iar  foaie  de  secară,                        ...Poate  că  nu  toţi  dintre  dumneavoastră,  iubiţi   acest  superb  poem  închinat  de  marele  nostru  ţ
                  <•         ascultam cu  drag  aseară                                                                       ten  partidului,  poporului,  muncii  noastre  însu:
                             cum  grăia  ţară  cu  ţară.      s               cititori,  aţi  vizitat  oraşele  şl  centrele  amintite  mai
                  #          Uniunea  şi-a  mea  mamă                         sus.  Dar  toţi  dintre  dumneavoastră  ştiu  ce  impor­  te.  Cuvintele  izvorăsc  din  dragostea,  din  buc
                             ce  Republică  se  cheamă.                       tanţă  şi  ce  chip  au  ele  astăzi.  Toţi  dintre  dum­  poporului  sovietic  faţă  de  succesele  noastre  şi
                  0                                                           neavoastră   ştiu  că  Săvineştiul,  Oneştiul,  Vic­
                             Uniunea  şi-a  mea  ţară                         toria,  Suceava  au  devenit  cetăţi  ale  industriei   găsesc,  cum  o  şi  firesc,  în  inimile  noastre  ace
                  0          două  flori  in  primăvară,                                                                     dragoste  şi^aceeaşi  frăţească  hţucurie  faţă  de
                             două  flori,  două  surori,                      chimice,  că  Bîrladul  şi  Romanul  sînt  acum  centre
                  •                                           0               ale  industriei  metalurgice,  că  la  Bucecea  se  fa­  iile  succese,  faţă  de  exemplul  strălucit  pe  t
                             ca  lumina  lingă  zori.                         brică  zahăr,  la  Mamaia,  Mangalia  şi  Eforie  s-au   statul  sovietic  îl  dă  lumii  întregi.
                                                              0               înălţat  hoteluri  splendide  pentru  odihna  oameni­
                                 Auzit  în  comuna  Doina,  regiu­            lor  muncii,  că  la  Ţicleni  sute  de  sonde  ating  ste­  Iată  de  ce  poporul  nostru   Sntîmpină Luna p
                              nea  Suceava,  de  ION  SOCOL.  0                                                              teniei  romîno-sovietice  cu  emoţie  şl  cu  inima
                                                                              lele  cu  piscurile  lor  de  argint...
                                                                                                                             nă  de  cele  mai  frumoase  şi  fierbinţi  sentinu
                                                                                Iată  harta  republicii  noastre  pe  anul  1962.  Cîte
                                                                                                                             de  dragoste  şi  recunoştinţă.
                  A   >                                   m   Jb              simboluri  noi  au  apărut  pe  locurile  în  care,  „nu
                                                                              se  întîmpla  nimic".  Dar  gîndiţi-vă  la  haita  noas­               DRAGOŞ  V1C01
   1   2   3   4   5   6   7   8   9