Page 5 - Albina_1962_10
P. 5

r Si
                                                   1                                                1


                                                   ]                                                1




                        Se  împlinesc,  la  4  octombrie,  cinci  ani  de  cînd  a iost   pe  suprafaţa  planetelor.  Ele  vor
                      lansat,  în  Uniunea  Sovietica,  primul  satelit  artiiicial  al   putea  fi  insa  studiate  mai  deplin
                      Pămîntului.  In  scurtul răstimp  al acestor  cinci ani,  ştiin­  atunci  cînd  omul  le  va  putea  ve­
                      ţa, şi îndeosebi  ştiinţa  sovietica,  a  făcut  progrese  uria­  rifica  direct  el  însuşi.
                      şe  în  avîntatul  ei  efort  pentru  cucerirea  spaţiului  cos­  In  legătură  cu  aceasta  prezintă
                      mic.  Cei  dintîi  cosmonauţi  s-au  desprins  de  Pămînt  şi,   o  mare  importanţa  zborul  în  grup
                      învingînd  gravitaţia  terestra,  s-au  înălţat  în  tarii.  Glo­  al  cosmonauţilor  sovietici.  Acest
                      rioasele  lor  zboruri  marchează  primii  paşi  ai  omenirii   zbor  a  dovedit  ca  omul  poate  ra­
                      spre  Soare.                                         mîne  timp  îndelungat  în  Cosmos,
                                                                           desfaşuTÎnd  aici  o  activitate  crea­
                                                                           toare.  Faptul  în  sine  are  o  mare
           Sub  ochii  noştri  se  înfăptuieşte   nut  oamenii  de  ştiinţa  din  ţările   semnificaţie  istorica :  Ţara  Sovie­
         mareaţa previziune a lui  Constan­  cele  mai  dezvoltate  din  punct  de   tica,  ţara  care  construieşte  socie­
         tin Eduardovici  Ţiolkovski,  făcută   vedere  economic  —  Uniunea  So­  tatea comunista,  a  demonstrat  din
         acum  o jumătate  de  veac :  „Ome­  vietica  şi  Statele  Unite  ale  Ame-   nou în faţa întregii  omeniri marea
         nirea  nu  va  ramîne  o  eternitate   ricii.  In  ultimii   ani  pornesc   la   superioritate  a  orînduirii  sale  so­
         pe  Pamînt,  ci,  în  goana  după  lu­  cercetarea Cosmosului  alte  şi  alte
                                                                           ciale.  Glorioşii  cosmonauţi  sovie- >
         mina  şi  spaţiu,  va  răzbi  sfios  mai   ţari.                  tici  au  apropiat  ceasul   cînd  uh
         întîi  dincolo  de hotarele  atmosfe-   In  mesajul  pe  care  l-a  adresat   fiu al Pămîntului va paşi  pe o  alta
         rei,  iar  apoi  va  cuceri  spaţiul  din   preşedintelui  S.U.A.,  J.  Kennedy,   planeta.    '
      ^ ■  apropierea  Soarelui".         în  legătură  cu  problema  studierii   Pornind   de  la  sarcinile  gene­
           Cuvîntul   „sfios"  şi-a  pierdut   şi  valorificării  spaţiului  cosmic,   ral  umane  ale  valorificării  Cos­
         azi  înţelesul   pe  care  i  l-a   dat   şeful  guvernului  sovietic,  Nikita   mosului,  este  necesar  ca  în  anii
         cîndva  Konstantin   Eduardovici.   Sergheevici  Hruşciov,  a  subliniat   apropiaţi  sa  se organizeze pe  sca­
         Oamenii  de  ştiinţa  şi  inginerii,   ca  valorificarea  Cosmosului   în   ra  largă  schimbul  cu  rezultatele
         muncitorii  şi  tehnicienii  sovietici   interesul  întregii  omeniri  se   va   explorării  ştiinţifice   a  spaţiului
         au  pornit cu  avînt  la  asaltul  Cos­  desfăşură   cu  mai  mult   succes   din  apropierea  planetelor  pentru
         mosului.  E  destul  sa  amintim  ca   daca  vor participa activ un număr   a  se  accelera  în  felul  acesta  dez­
         numai  în  anul  1961  s-au  lansat  în   tot  mai  mare  de  ţari,  aducîndu-şi   voltarea  ştiinţei  despre  Cosmos.
         Uniunea  Sovietica  113  rachete  de   fiecare  contribuţia  la  aceasta  ac­  Informarea   reciproca  larga   pe
         fîidre  altitudine,  echipate  cu  a-   ţiune  cît  se  poate  de  complexa.   scara  internaţionala  asupra  tutu­
         parate  telemetrice  pentru  studie­  Nikita  Sergheevici   a  menţionat   ror  elementelor  noi  din  cerceta­
         rea  regimului  stratosferei  deasu­  ca  „se  vor  ivi  perspective  mult   rea   Cosmosului   reprezintă   o
         pra  teritoriului  U.R.S.S.  şi  g,  O-   mai  largi  de  colaborare,  de  unire   treapta  ne  esara  în  organizarea
         ceanului  Pacific.               a  realizărilor  noastre  tehnico-şti-   colaborării  internaţionale  a   oa­
           Dezvoltarea  tehnicii  rachetelor   inţifice,  pîna  la  crearea  în  comun   menilor  do  ştiinţa.  In  aceasta  di­  Desen  de  I.  CEREPANOV
         Ie-a  permis  oamenilor  de  ştiinţa   a  unor  nave  cosmice  pentru  zbo­  recţie da  deja  un  mare  ajutor  Co­
         sa  obţină  mijloace  care  au  înles­  rul  pe  alte  planete  —  pe  Luna,   mitetul  internaţional  pentru  stu­
         nit  pătrunderea  în  spaţiul  cosmic   Venus,  Marte,  atunci  cînd  se  va   dierea  spaţiului  cosmic.  Visul  de  veacuri  al  omenirii  de  a  pătrunde  In
         nu  numai  a  aparatajului  de  mă­  realiza  un  acord  pentru  dezar­  Care  sînt  obiectivele  apropia­  Cosmos  s-a  împlinit.  Primul  mesager  al  Pămîn­
                                                                                                               tului  în  spaliul  sideral  a  Iost  un  om  sovietic,
         surători,   ci  şi  a  omului,   lucru   mare".                  te  ale  colaborării  internaţionale  a   Iuti  Gagarin.
         confirmat  din  nou  de  zborul  în   Dezarmarea  generala  şi  totala   oamenilor  de  ştiinţa  în valorifica­  Redăm  mai  jos  dalele  cînd  au  avut  loc  zbo­
         grup  al  cosmonauţilor   sovietici   va  deschide  un  cîmp  nelimitat   rea  Cosmosului ?           rurile  în  Cosmos  ale  cosmonauţilor  sovietici  şi
         Andrian  Nikolaev  şi  Pavel   Po-   pentru  conjugarea   pe  scara  in­  Este  vorbe   de  cercetările   în   americani.
         povici.                          ternaţionala  a  eforturilor  depuse   domeniul  meteorologiei  şi  de per­  •   12  aprilie  1961  —  Iuri  Gagarin,  primul  cos­
           Desigur,  daca  s-a  înregistrat  un   de  oamenii  de  ştiinţa  în  vederea   fecţionarea  sistemului  mondial  de   monaut  din  lume,  înconjoară  Pămîntul  pe  nava
         progres  rapid  în  lărgirea  cunoş­  valorificării   rapide   a  spaţiului   telecomunicaţii  cu  ajutorul  sateli­  cosmică  „Vostok—1“  timp  de  108  minute ;
                                                                                                                •   6  august  1961  —  Gherman  Titov,  al  doilea
         tinţelor  noastre  asupra  spaţiului   cosmic  pentru  binele   omenirii.   ţilor  artificiali  ai  Pămîntului.  Nu   cosmonaut  sovietic,  zboară  în  jurul  Pămîntului
         care  înconjoară  Pamîntul,  aceas­  Dar  şi  azi,  în  ciuda  piedicilor  e-   întîmplato  .  tocmai  aceste  proble­  timp  de  25  ore  17  minute  pe  nava  „Vostok—2“.
         ta  nu înseamnă nicidecum  ca  dru­  xistente,  este  posibila  şi  necesara   me  fac  obiectul discuţiilor privind   •   20  februarie  1962  —  J.  Gleen,  primul  cos­
         mul  pe  care  se  dezvolta   ştiinţa   organizarea  parţiala  a  muncii  în   colaborarea  bilaterala  dintre   U*   monaut  american,  face  trei  rotaţii  în  jurul  Pă­
         despre  Cosmos  e  un  drum  uşor.   comun  a  mai  multor  ţari,   fie   niunea  Sovietica  şi  " ‘.aţele  Unite   mîntului  în  timp  de  4  ore  5G  minute  pe  nava
         Progresul  acesta  se  obţine  prin-   chiar  şi  numai  cu  scopul  de  a  se   ale  Americii.       „Friendsbip  7".
                                                                                                                 •   24  mai  1962  —  M.  Carpenter,  al  doilea  cos­
         tr-o  munca  gigantica,  prin  învin­  economisi  mijloacele   materiale   Dar  sarcina  principala  şi  cea   monaut  american,  face  tot  trei  rotaţii  în  ace­
         gerea  unor  mari  greutăţi.     consumate  în  cercetarea  Cosmo­  mai  serioasa  continua  sa  ramîna   laşi  timp  ca şi  Gleen  pe  nava  cosmică  „Aurora".
           lata  de  ce  ştiinţa  moderna  se   sului.                    problema  dezarmării  generale  şi     ©  11—15  august  1962  —  A.  Nikolaev,  al  trei­
         poate  dezvolta  numai  pe  calea  u-   Care  sînt  perspectivele  colabo­  totale.  Rezolvarea  cu  succes  şi  în   lea  cosmonaut  sovietic,  zboară  în  jurul  Pămîn­
         nei  largi  creaţii  colective,  adica   rării  practice  internaţionale  pen­  timpul   cel  mai  scurt   a  acestei   tului  timp  de  95  de  ore  pe  nava  „Vostok—3".
         ea  cere  sa  se  organizeze  o  cola­  tru  valorificarea  spaţului  cosmic   probleme  fundamentale,  care  pre­  •   12—15  august  1962  —  P.  Popovici,  al  patru­
         borare  nu  numai  în  cadrul  unui   în  anii  apropiaţi ?      ocupa  întreaga  o.  :nire,  va   -ri   lea  cosmonaut  sovietic,  zboară  în  jurul  Pămîn­
         anumit  colectiv,  ci  şi  în  cadrul   Mai  înainte  de  toate  trebuie  să   numaidecît  posibilităţi  nemaivă­  tului  71  de  ore  pe  nava  „Vostok—4“.
                                                                                                                In  total  cosmonauţii  sovietici  au  parcurs  în
         unor  colective  tot  mai  mari  şi   avem  în  vedere  faptul  că  cerce­  zute  pentru  colaborarea  ştiinţifi­  Cosmos  5.200.000  de  kilometri  în  vreme  ce  cos­
         mai  variate,  care  sa  depaşeasca,   tările  întreprinse  în  spaţiul  cos­  ca  internaţionala  pe  tarimul  va­  monauţii  americani  (Gleen  şi  Carpenter)  —  nu­
         în  virtutea  necesităţilor,  .limitele   mic  vor  viza  în  primul  rînd  stu­  lorificării  paşnice  a  spaţiului  cos­  mai  240.000  km.
         unei  singure  ţari.             diul  condiţiilor  fizice  existente pe   mic.                        Explorarea  Cosmosului  continuă.  Ea  va  aduce
           Intrucît  acţiunea  de  valorifica­  planetele  sistemului  solar.  Aceste                          noi  victorii  ale  omului  în  zborurile  sale  către
         re a Cosmosului solicita  cheltuieli   condiţii pot  fi  studiate într-o  anu­  Acad.  A.  A.  BLAGONRAVOV  stele,  victorii  demne  de  geniul,  de  forţa  şl  de
         considerabile,  cele  mai  mari  suc­  mita  măsură  prin lansarea  de  sta­                          munca  sa.
         cese  în  acest  domeniu  le-au  obţi­  ţii  automate  în  împrejurimile  sau  Traducere  de  1GOR  BLOK






              Salut,                                        în numele vieţii                                    Noi


                                                                                                                        de  NIKOLAI  GRIBACIOV
                                                                              de  MAKSiM  RÎLSKI
              Cosmos l                                            „Şi  nopţi  şi  zile  —  la  un  loc          Ca-ntruchipare-a îndrăznelii  noastre,
                                                                  Se pierd  în  ceata  neliinlei.               Smulgîndu-sc cu şuier,  de pe-ogor —
                       de  SERGHEI  SMIRNOV                       Cînd  vei  veni,  slăvii  proroc.             Azi,  tot  mai  des,  spre-ndepărtate  aslre
                                                                  Al  adevărului  şi-al  ştiinţei ?"            Corăbiile  noastre  pleacă-n  zbor.
                                                                           (Taras  Şevcenko,  1860)
              Din  tine  ţinte  nu  vom  face.
                                                             In  bezna  veacurilor  surde.                      Elimina  lunii  joacă  pe  metale
              Noi  nu  vrem  moartea  şi  măcelul.
                                                             Acolo  unde  nu-i suflare.                         Şi  stelele  prind  sclipăt  tot  mal  viu
              A  noastră-i  lupta  pentru  pace              Puternica,  umana  minte.                          Cînd  ne-avîntăm  în  spaţii siderale
                                                             Prin  Cosmos  şi-a  tăiat  cărare.
              Şi  numai  pacea  ne  e  ţelul.                                                                   Şi  toţi  ne  văd,  tăria toţi  ne-o ştiu.
                                                             Aşa  ne-o  cere  însăşi  viaţa !
              Intrînd  In  cosmicele  spaţii                 Aşa  şi  frumuseţea  cerc :                        Cîndva ne-acoperiră  de  batjocuri.
              Să  fim,  vrem,  rude  pe  vecie               Ai  ţării  şoimi  să  se  avînte                   Cîndva,  ci,  gloanţe-n  faţa  noastră-au  tras
                                                             Mai  sus  de-a  şoimilor  putere.                  Dar  noi  purtam  în  piept  nestinse  focuri
              Şi  ducem  altor  constelaţii
                                                             E  a  gîndirii  măreţie                            Şi-n  urmă,  lumea  veche,  ne-a  rămas.
              Cuvîntul  de  prietenie.
                                                             De om  rîvnită  în  milenii !                      Profeţii  mincinoşi,  să-njure  încă !
                                                             Zidirea  lumii  s-onţelegem
              Deci  pace  lumii,  nu  dezastre I             Şi  s-o  privim,  noi,  pămîntcnii!                Amiaza  lor  se  stinge-n  mărăcini.
                                                                                                                Azi  noi,  —
              Ne-aşteaptă  ţărmuri  selenii,                 Acuma,  mina  fără  tremur,
                                                             Prorocul  plin  de-nţelepciune.                           nu  ei,
              Ne-aşteaptă-ndepărtate  astre
                                                             Al  adevărului  şi-al  ştiinţei,                             o  pîrtie  adîncă
              Pe  noi,  aceştia,  pămîntenil.                Pe struna  soarelui,  o  pune.                     Tăiem  în  Cosmos,  aprinzînd  lumini !
                                                                                                   T r a d u c e r i  de   V I C T O R    T U L B U R E
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10