Page 7 - Albina_1962_10
P. 7

V:X^    -;VŞ-  -V

                                      }  *>;k  i










              TARA  MIILOR  DE  INSULE







                 n  vechime,  Indonezia  se  numea  Nusan-   Principalele  oraşe  ale  Indoneziei  sînt  Dja­
                  tara.  adică  tara  insulelor.  Ea  are  o  su­  karta,  capitala  ţării,  Medan,  Surabaja,  Manado,
                I prafaţă  de  peste  1.500.000  km.p.  (fără   Bandung.  Makkasar,  Denpasar.
             Irianul  de  vest)  şi  se  compune  din  aproape   Ocupînd  o  suprafaţă  foarte  mare  (miile  de
             10.000  de  insule  şi  insuliţe  din  oare  numai   Insule  şl  insuliţe  se  întind  de-a  lungul  a  mai
             3.000  sînt  populate.  Printre  cele  mai  mari  şi   bine  de  5.000  km.),  coastele  au  necesitat  am­
             mai  însemnate  insule  sînt:  Sumatra,  lawa,   plasarea  a  numeroase  porturi.  Indonezia  are
             Sulawesi,  Lombok,  Bali,  Ambon,  Kalimantan   aproape  300  de  porturi  şi  o  mulţime  de  aşe­
             etc.  Populaţia  Indoneziei  ajunge  în  prezemt   zări  pescăreşti  şi  comerciale.  Traficul  maritim
             la  90  milioane  de  locuitori.         aâ  Indoneziei  se  ridică  la  peste  30  milioane  de
              Timp  de  trei  secole  şi  jumătate,  Indonezia   tone  pe  an.  Este  uşor  de  înţeles  că  problema
             a  fost  sub  dominaţia  colonialiştilor  spanioli,   legăturii  maritime  neîntrerupte  Intre  insule
             englezi  şi  olandezi.  Ea  şi-a  câştigat  indepen­
             denta  în  ziua  de  17  august  1945.  Această  zi   este  considerată  de  guvernul  indonezian  „ca
                                                      şi  circulaţia  sîngelui  pentru  organism'.  Indo­
             a  devenit  sărbătorea   naţională  a  poporului   nezia  produce :  cauciuc,  copra,  orez,  porumb,
             indonezian.  Independenţa  a  deschis  ţării  per­  cafea,  tutun  şi  ceai,  cacao  şi  piper,  nichel,
             spectivele  cele  mai  largi  de  renaştere  naţio­  ţiţei,  ciment  etc.
            nală,  posibilităţi  de  progres  continuu.  în   Astăzi,  în  Indonezia  toate  domeniile  de  ac­
             august   1950  Indonezia  a  devenit  republică   tivitate  cunosc  o  înflorire  fără  precedent.  Se
                                                      dezvoltă  reţeaua  învăţămîntului  public.  Noi
             unitară.                                 şi  frumoase  construcţii  se  ridică  în  Djakarta,       Tînără  din  Djakarta
              Independenta  n-a  fost  pe  placul  reacţiimii   Medan,  Bandung,  Djocjakarta  Au  fost  naţiona­
             şi  a  monopolurilor  imperialiste,  de  aceea  îm­  lizate  întreprinderile  olandeze.  O  serie  de  re­
             potriva  poporului  indonezian  şi  a  guvernului   îmbunătăţit  munca  şi  viaţa  poporului  indo­ Cunoştinţă cu Djakarta
                                                                                         au
                                                      forme  administrative  elaborate  de  stat
             au  fost  puse  la  cale  rebeliuni  armate.  Abia
             in  1960,  cînd  rebeliunea  a  fost  în  Unii  mari   nezian.
             reprimată,  au  apărut  în  sfîrşit  condiţiile  pen­  Moştenirea  grea  a  trecutului  mai  apasă  însă   ...Minunată  este  Indonezia.   verdeaţă,  un  cer  albastru  na-
            tru  ca  Indonezia  să  poată  trece  cu  paşi  mai   asupra  vieţii  poporului.  în  diverse  insule  se   Zilele  petrecute  în  Medan   politan.
            mari  la  rezolvarea  problemelor  sale  politice   mai  menţine  poligamia  şi  sistemul  castelor,   (insula  Sumatra),  în  Djakarta   Djakarta  este  un  oraş  cu  a-
                                                                                               (insula  lawa),   în   Surabaja,
            şi  economice.                            în  satul   indonezian  domină  relaţiile   semi­  Bandung,  Denpasar  şi  peste   proape   3.000.000   locuitori.
                                                      feudale.  Conducătorii  indonezieni  îşi  dau  sea­  tot,  au  fost  fermecătoare.  Ora­  Despre  oraş  se  spune  că  ar  fi
                                                      ma  că  această  situaţie  la  sate  nu  este  de  loc   şul  Djakarta,  capitala   marii   fost  de  cîteva  ori  distrus  de
                                                                                                                                            războinici,
                                                                                                                                 năvălitorii
                                                                                                                           către
                                                      bună.  ea  constituind,  de  fapt,  o  frînă  în  fata   republici  insulare,  cu  caracte­  plecaţi  cu  armate  şi  nave  pu­
                                                                                               rul  ei  tipic  oriental,  cu  cana­
              KR.  BEDJO  (Indonezia)                 progresului  economic.  Preşedintele  Sukamo  a   turile  şi  verdeaţa  ei  luxu­  ternice  din  Asia  şi  reclădit  tot
                                                      spus :  „Fără  o  reformă  agrară  nu  se  poate   riantă,  te  uluieşte  pur  şi  sim­  de  atîtea  ori  —  din  cenuşă  —
                                                      construi  o  societate  dreaptă  şi  înfloritoare".  plu             de   către   populaţia   insulei
                                                                                                                           lawa.  Şi  azi  se  mai  văd  ziduri
              Din toată inima                         de  8  ani.  La  1  ianuarie  1961  preşedintele  Su­  restaurant  din  portul  Dja­  ştirbe,  dărăpănate,  vestigii  ale
                                                       Indonezia  are  în  prezent  un  plan  economic
                                                                                                 ...Ne  aflăm  pe  terasa  unui
                                                                                                                           trecutului  istoric.
                                                                                               karta.  Deasupra  noastră  se  în­
                                                                                                                             Ne-am  plimbat  prin
                                                                                                                                                Dja­
                                                      kamo  a  dat  prima  lovitură  de...  timăcop  pe
                                                      şantierul  „Pegangsan  Timur",  din  Djakarta,   tinde  bolta  imensă  a  cerului.   karta  ore  întregi.   Numeroa­
                                                                                               In  faţă  ca  într-o  pictură  de   sele  clădiri  ca  hotelul  „Duta
              Adeseori  simt  cum  îmi  zboară  gîndul   mardind  astfel  începutul  unui  măreţ  pian  de   Ştiubei,  vedem  tumultoasa  şi   Indonesia",  „Transaera",   ho­
                                                      dezvoltare  economică  generală.  Poporul  indo­  nesfîrşita  undă  a  mării  Iawei.   telul   „Indonesia",   Palatul
              Spre  cei  ce  luptă,  sfărîmlnd  cătuşe                                         Se  înserează.   Pe  boltă  se  a-
                                                      nezian  îşi  dă  seama  că  asigurarea  progresului                  plantaţiilor  de  Stat,   Palatul
              Spre  cei  ce-ncep  pe  plaiul  lor  să  cînte                                   prind  pe  rînd,  stelele.  In  aer   Merdeka,  clădirea departamen­
                                                      economic  este  o  sarcină  grea  şi  de  aceea  el   răsună  bîzîitul  ţînţarilor  şi
                                                                                                                           tului  Justiţiei,  marele  stadion
              Neînfricatul  cînt  al  Libertăţii.     luptă  cu  încredere,  cu  forte  sporite.  In  această   bondarilor.   Pretutindeni   se   (ridicat   de   specialişti   so­
              La  Congo  mă  gîndesc,  la  fraţii  mei,  luptă  nobilă  el  se  bucură  de  sprijinul  ţărilor   aude,  de   asemenea,   ţîrîitul   vietici)   sînt  edificii   masive,
                                                      socialiste,  ţări  gata  să-şi  ajute  oricînd  prie­  strident  al  greerilor.  Iată,  se   construite  în  stilul  unei  arhi­
              La-nflăcăraţii  patrioţi  pe  care                                               stîrneşte  un  vînticel.  Ca  din
                                                     tenii,  la  nevoie.                                                   tecturi  moderne  ce  reprezintă
              Ştiu  c-am  să-i  văd  ţinînd  în  palma  neagră                                 ,senin"  începe  furtuna.  Pen­
                                                                       ★                       tru  moment,  peste  tot,  se  lasă   o  împletire  armonioasă  de  un
              Tot  viitorul  luminos  al  ţării,                                               o  linişte   apăsătoare.   Ploaia   gust  rafinat  al  noului  în  Dja­
                                                       Prietenia  indoneziano-romînă  este  scumpă   tropicală  —  care  se   revarsă
              întocmai  ca  pe-o  cupă  însorită I                                                                         karta  cu  caracteristica  şi  spe­
                                                     poporului  nostru  ca  şi  poporului  indonezian.   puhoaie  —  nu  durează  însă   cificul   Jawanez.   Splendida
              Priviţi mă :
                                                     Deşi  ţara  noastră  se  află  la  o  distantă   de   prea  mult.  Fluturii  îşi  fac   verdeaţă,  pot  să  spun  uluitoa­
              Mi e  sufletul  deschis 1              peste  12.000  km.  de  Indonezia  Romînia  —  aşa   imediat   apariţia.   Şopîrlele,   rea  ei  strălucire,  ce  parcă  îţi
              Mi-e  inima  întreagă  o  chemare 1    cum  sublinia  preşedintele  Sukarno  la  Bucu­  care  în timpul  furtunii  au  stat   fură  ochii,  numeroasele  „ka-
              N-o  auziţi  cum  zboară  peste  ape ?  reşti  —  „este  departe  de  lumina  ochitor,  dar   ascunse,  încep  să  foiască   pe   liuri"  (canale)  pe  care  circulă
                                                     aproape  de  inimă'.  Da,  ţările  noastre,  deşi  sînt   tavan  şi  pe  pereţii  restauran­
              Cum  se  avîntă  să-şi  conducă  fraţii                                                                      mici  ambarcaţiuni,  miile  de
                                                     departe  din  punct  de  vedere  geoqrafic,  sînt   tului.  Localnicii  sînt  obişnuiţi,   betjakuri  (veloricşe)   ce   mi­
              Spre  farul  luminos  al  Libertăţii ?  aproape,  foarte  aproape,  una  de  alta,  pentru   pe  noi însă  ne trec puţin fiorii.   şună  peste  tot,  fac  oraşul  şi
                                                     că  le  uneşte  acelaşi  tel  nobil :  lupta  pentru   Dimineaţa  —  în  schimb  —
                   In  romineşte  de  M.  DJENTEMIROV                                                                      mai  pitoresc  şi  mai  interesant.
                                                     pace,  pentru  progresul  economic,  pentru  prie­  este   fermecătoare.   Răcoare,
                                                     tenia  între  popoare.                    iar  de  jur-împrejur  e  soare,   V.  GRADINARU
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12