Page 10 - Albina_1962_11
P. 10

zav  pe  seama  „birocratului"  in­
                                                                                                                          terpretat  de  orăşeni,  nu  mai  puţin
                                                                                                                          au  admirat  aceştia  farmecul  cîn-
                                                                                                                          tecelor  şi  dansurilor  locale.
                                                                                                                            Multe  aplauze  culege  tînăra  so­
                                                                                                                          lista  Cornelia  Brinaru  din  Şimian.
                                                                                                                          Vocea  ei  se  revărsă  cristalin  pes­
                                                                                                                          te  zăvoiul  Dunării.
                                                                                                                               „...Cit  e  soarele  de  şui
                                                                                                                               colectiv  ca  la  noi  nu-i
                                                                                                                               Ca  e mare bogăţie
                                                                                                                               La  noi  în  gospodărie..."
                                                                                                                            Coruri,  dansuri,  solişti... Zeci  de
                                                                                                                          tineri  şi  tinere  îşi  arată,  pe  rînd,
                                                                                                                          măiestria.  La  un  moment  dat  a-
                                                                                                                          tenţia  tuturor  se  îndreaptă  spre
                                                                                                                          „stîlpul  cu  premii".   E  un  stîlp
                                                                                                                          înalt,  neted,  lunecos.  în  vîrf  are
                                                                                                                          un  echipament  sportiv.  Cine  reu­
                                                                                                                          şeşte   sa  se  caţere  pîna  la  el  îl
                                                                                                                          dobîndeşte.
                                                                                                                            Din  nou  publicul  este  chemat
                                                                                                                          la  estrada.   A re  loc   concursul
                                                                                                                          „Cine  ştie,  cîştiga",  pe  teme  din
                                                                                                                          viaţa şi  realizările  gospodăriei.  Se
                                                                                                                          prezintă  în  faţa  juriului  doua  fete
                                                                                                                          şi un flăcău —  mulgătoarele  frun­
                                                                                                                          taşe  Eleonora  Piroi  şi  Sofia  Ma­
                                                                                                                          xim,  şi  brigadierul   de  cîmp  Ion
                                                                                                                          Oprea.
                                                                                                                           Cine  răspunde  mai  bine ?  Pre­
                                                                                                                          şedintelui juriului,  inginerul  agro­
                                                                                                                          nom  al colectivei din Şimian,  V ir-
                                                                                                                          gil  Mîrsu,  nu-i  e  uşor  sa-1  dese­
                                                                                                                          mneze pe cîştigator,  deoarece  toţi
                                                                                                                          concurenţii  sînt  bine  pregătiţi  şi
                                                                                                                          răspund  prompt.
                                                                                                                           ...Pîna  seara  tîrziu  au  petrecut
                                                                                                                          colectiviştii  din  cele  patru  comu­
                                                                                                                          ne-  Serbarea  aceasta,  închinata
                                                                                                                          bogăţiilor  toamnei,  este  o  încu­
                                                                                                                          nunare a strădaniilor din trei  ano­
                                                                                                                          timpuri,  al  căror  rod  se  afla  acum
                                                                                                                          în  hambare.  Vorba  brigăzii  artis­
                                                                                                                          tice  de  agitaţie   a  colectiviştilor
                                                                                                                          din  Şimian :

                                                                                                                              „Rodul  toamnei  se-odihneşte
                                                                                                                             în  bogatele  hambare
                                                                                                                             Şi  pe  toţi  azi  ne  pofteşte
                                                                                                                             La  o  mîndra  sărbătoare"

                    Imaginea pare  desprinsa  dintr-o   palele produse ale gospodăriei.  A -   le  frumoase  realizate  prin  mun­  Sarbatoarea   din   zăvoiul   cu
                  carte  cu  poze.   Cer  albastru   şi   poi,  prin  cuvintele  preşedintelui   ca  noastră  libera  şi  unita,  sa  ne   plopi,  pe  lînga  care  curge  mol­
                  soare  blînd,  un  zăvoi  cu  plopi  pe   Gheorghe  M.  Piroi,  au  aratat  cî-   bucurăm  de  ceea  ce  am  obţinut   com  Dunărea.
                  lingă care curge molcom  Dunărea.   teva din succesele colectivei.   pînă  acum  şi  sa  ne  gîndim  ce mai         VASILE  TINCU
                  Şi  în  tot  acest cadru sute  de  tineri   —  Producţia noastră,  cu un pro­  avem  de  făcut...
                  şi  tinere,  îmbrăcaţi  în  minunatul   nunţat  caracter  legumicol,  a cres­  începe  serbarea.  Toate  privi­
                   port  oltenesc,   cînta,  joaca,   se   cut  mult  în  ultimii  ani.  Prin  folo­  rile  sînt  atrase  de  estrada  căptu­
                   distrează.  Aici,  în  zăvoiul  de  pe   sirea  sistemului  de  irigare  cu  as-   şită  cu  scoarţe  şi  covoare   olte­  Colectivişti,
                   malul  Dunării  are  loc  sarbatoarea   persoare  cu  jet  mediu  şi  lung  şi   neşti.  A i  impresia  că  asişti  la  o
                   recoltei,  cinstirea   printr-o   fru­  prin   aplicarea   îngrăşămintelor   parada   a  dansului,   cîntului   şi
                  moasa  serbare  populara,  a  bogă­  chimice  am  scos  în  acest  an  peste  portului.  Impresia   aceasta  este
                  ţiilor  cu  care  toamna  a  răsplătit   25.000  kg.  roşii  la  hectar,  peste  întărită  şi  de  expoziţia  în  care   Completaţi-vă  bibliote­
                  hărnicia  colectiviştilor.  Gazde sînt   35.000  kg.  varza  şi  alte  legume  şi   cele  mai  meştere  colectiviste  din
                  colectiviştii  din  Şimian,   oaspeţi,   zarzavaturi,  care  au  adus  gospo­  Şimian  expun  costumele  populare   cile  personale  cu  cărţile
                  cei  din  Erghevita,  Breznita şi Cer­  dăriei   un  venit   net  de   circa  migălite  de  mîinile   lor.  Se  afla
                  ne!.                               200.000  lei.                     aici  un  minunat  opreg  multicolor,   apărute  in  colecţiile „Din
                    Ca  orice  gazda  care  se  respec­  Gheorghe  M.  Piroi  a  vorbit  în   marame  de  borangic,  costume  din
                  ta,  şimienii  au  tinut  sa  arate  oas­  continuare   despre   dezvoltarea   părţile  Severinului  şi  Gorjului.  experienţa  fruntaşilor  în
                  peţilor  nu  numai  o  parte  din  fru­  sectoarelor  pomiviticol  şi  zooteh­  Pe  scena  se  perinda  coruri,  e-
                  museţile  lor  ci  şi  bogăţia.  Fiind­  nic,  despre  construcţia  celor  trei   chipe  de  dansuri,  brigăzi  artistice   agricultură" şi „Biblioteca
                  că  acum  colectiviştii  din  Şimian,   grajduri  noi,  a puierniţei  şi  a  ma­  de  agitaţie,  solişti —  din  toate co­
                  raionul  Turnu  Severin,  pot  spune   ternităţii  pentru  scroafe.  munele  participante  la  serbare.   agricolă" care cuprind in­
                  într-adevar  ca  sînt  bogaţi.  Ei  au   —   Azi,  —   a  spus  mai  departe   Printre  artiştii  amatori sînt şi  cîţi-
                  organizat  o  frumoasa  expoziţie  a-   preşedintele  —   avem  prilejul  sa   va  orăşeni,  de  la  Turnu  Severin.   formaţii cu privire la cele
                  gricola,  în  care  au  expus  princi­  ne  împărtăşim  unii  altora  lucruri­  Şi  daca  sătenii  s-au  distrat  gro­
                                                                                                                         mai  noi  metode agroteh-
                                                                                                                         nice, sfaturi  şi  îndrumări
                   La  început  de  an  în  învaţă mînt ui                                                               practice deosebit de folo­

                                                                                                                         sitoare.  Cărfile  dorite  le
                                 agrozootehnic  de  masă                                                                 puteti  procura  de  lat

                                                                                                                            —  Librăriile şi magazi­
                               (Urmare  din  pag.  1)                privinţă  este  meritorie  măsura  luată  de  biblioteca
                                                                     regională  din  Tg.  Mureş,  care  a  întocmit  lista  căr­
                                                                     ţilor  agrozootehnice  ce  se  află  la  biblioteca  regio­  nele  cooperativelor
                  materialului  didactic  intuitiv  are  o  deosebită  în­  nală  şi  recomandări  de  cărţi  care  au  fost  trimise
                   semnătate  pentru  însuşirea  temeinică  de  către   bibliotecilor  comunale  şi  săteşti  şi  consiliilor  de   de  consum.
                  cursanţi  a  problemelor  prqdate  la  cursuri  sau  ex­  conducere  ale  gospodăriilor  agricole  colective.  In
                  puse  în  conferinţele  de  la  căminele  culturale.  De   acelaşi  timp,  această  bibliotecă  a  înfiinţat  un  ser­  —   Difuzor»  de  carte
                   aceea,  este  recomandabil  ca  o  dată  cu  ţinerea  con­  viciu  special  care  trimite  la  domiciliul  cititorilor   de  la  sate -  sau
                  ferinţelor  la  căminul  cultural  să  se  folosească   cărţile  agrozootehnice  cerute  prin  poştă.
                  filme,  diafilme,  planşe  legate  de  tema  respectivă.   Ţăranii  colectivişti  s-au  convins  an  de  an  de  fo­  —  Comandîndu-le  li­
                  De  asemenea,  este  bine  să  se  folosească  cît  mai   loasele  mari  ale  învăţămîntului  agrozootehnic  de
                  multe  exemple  locale,  pentru  ca  lecţiile  să  fie  mai   masă.  Tocmai  de  aceea  numărul  cursanţilor  la  a-   brăriei  „Cartea  prin poş­
                  atractive  şi  mai  instructive.                   ceste  cercuri  de  învăţămînt  a  sporit  şi  el  an de  an,
                    Căminele  culturale  pot  şi  au  datoria  să  dea  un   ajungîndu-se  ca  acum  să  fie  încadraţi  în  învăţă-   tă" din Bucureşti str. Bise­
                  sprijin  efectiv  bunei  desfăşurări  a  învăţămîntului   mîntul  agrozootehnic  de  masă  mai  mulţi  cursanţi
                  agrozootehnic  de  masă.  Aceasta,  atît  prin  punerea   ca  în  alţi  ani.  Este  de  datoria  cadrelor  a-   rica  Enei  nr.  16,  care  vi
                  la  dispoziţia  cursanţilor  a  sălilor  bine  încălzite  şi   gricole  de  specialitate,  a  cadrelor  didactice  şi  a   le trimite prin colet poştal
                  luminate,  cît  şi  prin  organizarea  unor  manifestări   activiştilor  culturali  ca,  în  lunile   de  iarnă   ce
                  culturale  strîns  legate  de  tematica  cursurilor,  cum   urmează,  să  se  ocupe  cît  mai  temeinic  de ridicarea   la adresa indicată de dvs.
                  ar  fi,  de  pildă,  organizarea  de  concursuri  „Cine   nivelului  de  cunoştinţe profesionale,  politice  şi  cul­
                  ştie,  cîştigă”.  Bibliotecile  regionale,  raionale,  co­  turale  ale  colectiviştilor,  muncitorilor  din  G.A.S.  şi   plata  făcîndu-se  la  pri­
                  munale  şi  săteşti  vor  sprijini  şi  ele  buna  desfă­  S.M.Ţ.  urmărind  ca  aceste   cunoştinţe   să   fie
                  şurare  a  învăţămîntului  agrozootehnic  şi  a  ciclu­  puse  în  practică  pentru  a  se  putea  obţine  noi  şi   mire.
                  rilor  de  conferinţe,  asigurînd  lectorilor  şi  cursan­  importante  succese  în  sporirea  producţiei  vegetale
                  ţilor  materialul  bibliografic  necesar.  In  această  şi  animale  în  anul  ce  vine.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15