Page 13 - Albina_1962_11
P. 13
irs anterior nu a existai o ase- can. Stînd de vorba cu interpreţii am
reocupare pentru un repertoriu aflat ca la activul lor obştesc au nu mai
lai, pentru asigurarea unei va- puţin de 26 spectacole pe care le-au
acestuia. Maramureşenii, ma prezentat în perioada desfăşurării fes
cei din Pauleşti, au venit cu tivalului pîna la aceasta faza, atît în
upii cu pricina" de T. Boşca — sat cît şi în alte 19 localităţi din cuprin
re aduce pe scena un aspect sul raioanelor Turda şi Luduş, realizînd
peste 6.300 de spectatori.
i pentru dezvoltarea multilate-
îei gospodarii colective ; colec- Fenomenul acesta nou pe care-1 re
prezintă teatrul de amatori sub aspec
in Gligoreşti cu „Neamurile"
tul cuprinderii şi atragerii maselor de
1 Buşecan, comedie care mili-
colectivişti în mod activ la manifestă
rile culturale ale satului se întîlneşte şi
la multe alte cămine culturale şi sate.
i T urda partid" prezentat de căminul cultural
montajul
literar
„Te
La
slăvim
din Gîlgău-Zalau, au luat parte 62 de
interpreţi din care 43 sînt ţărani colec
tivişti, realizînd un frumos şi mobiliza
ntru întărirea economico-orga- tor spectacol artistic. Versurile „Patria
a a gospodăriilor colective, mea, cununa de spice şi de brazi / De
lezvoltarea conştiinţei socialis- ziduri avîntate şi turle sclipitoare I Fru
ectiviştilor ; iar artiştii amatori moasă eşti, sub steaua izbînzilor de
azi / Pe frunte cu lumina izbînzii viitoa
heş, regiunea Mureş-Autonoma
re", rostite pe scena teatrului din Turda
a şi din Sita-Buzăului-Braşov
de către interpreţii montajului, au cu
jzentat cu piesele „Dragoste, nu cerit întreaga sala-
", (pie^a interpretata în limba
Cei peste 25 interpreţi, ţărani colec
a) de to Andras şi respectiv,1
tivişti din satul Groşii de sub Munte,
îl stelelor" de Tiberiu Vornic, au adus pe scena prin montajul literar
Iramatice care dezbat probleme intitulat „La poalele muntelui", aspecte
:a şi de viaţa, aspecte din preo- din viaţa noua a satului lor care în
gospodariilor colective pentru trecut a cunoscut numai mizeria şi în
a de cadre calificate, dezvolta- tunericul, aşa cum spun versurile:
Jului de baza al g.a.c. etc. „Frunzuliţa fagului 1 Greu i-a fost gro-
şanului / Prin desişul codrului / In bă
ist momente de-a dreptul reve-
taia vîntului". Dar azi, autorul popular,
cînd colectivişti spectatori din
pătruns de măreţia vieţii noi pe care
.icursului aplaudau cu căldură
o trăieşte, exclama cu mîndrie : „Chiu
rtiviştii de pe scena, care inter- iţi voi brazi / Cîntecul de azi ! Că mai
cu măiestrie şi talent scene in- sus de şcoala f După chibzuiala I Ne-am
din viata şi munca lor de zi cu clădit cămin / Unde cei ce vin 1 Sînt
o realitate a satului nostru con şcolari / Mai mari 1 Harnici gospodari /
ul ca teatrul de amatori patrun- Ca aci învaţă / Rost de noua viaţa /
mai mult, antrenează mase tot Slova frumuseţii / Pe măsura vieţii".
- 1 de ţărani colectivişti la o in- Mai departe montajul înfăţişează
iaţa culturala. cele mai importante transformări şi re
alizări ce au avut loc în satul lor şi
roş Miron, ţaran colectivist din
care se datoresc politicii înţelepte a
şti-Cluj, în vîrsta de 41 de ani,
rretat cu multa verva şi maies- partidului nostru.
Faza de la Turda a constituit o en
istica rolul lui Moş Iov din piesa
tuziasta întrecere artistica, ea a demon
urile" de Teofil Buşecan. Dar ala-
strat încă o data ca fenomenul cultural
el încă alţi 20 de interpreţi co
din satele patriei noastre capata o arie
ti au dat viaţa pe scena unor fi- de răspîndire tot mai larga, ca activita „.Nu unul adevărat, fireşte, ci o păpuşă, va reclama condeiului şi gazetei de perete
colectivişti fruntaşi ca : Raluca tea cultural-artistica de la sate este eroul principal din piesa de păpuşi că a fost nedreptăţit şi, pînă la urmă,
ia Istrate), Avram (Traian Luca) tot mai strîns legata de problemele „Mîniosul“ de Valentin Silvestru. Cu a- tractorul va reveni să are şi bucăţica de
ceastă piesă participă Ia faza interregio pămînt pe care o ocolise ca să-şi scurteze
ui secretar de partid ca Vasile economice şi sociale ale satului, de nală a Festivalului „I. L. Caragiale", cămi drumul.
Margineanu). Şi împreuna cu ei problemele de munca şi de viaţa ale nul cultural din Jimbolia, regiunea Banat Păpuşa din fotografie e creată de pă
itul învatator Liviu Raita a cre- colectiviştilor. (Arad, 17—19 noiembrie) şi casa de cultură puşarii din Jimbolia. După cum ne infor
-un mod autentic şi la un înalt N. NISTOR din Breaza (Sinaia, 17—19 noiembrie). Bo mează directorul căminului cultural, Dra-
bul de grîu e mînios, pentru că a căzut
gomir Ciobanu, echipa a dat pînă acum 11
artistic chipul lui Oancea, pre- directorul din semănătoare pe un capăt de ogor nea reprezentaţii cu mult succes, inregistrînd
de gospodăriei din piesa lui Buşe- Casei Centrale a Creaţiei Populare rat din cauza grabei tractoristului. Bobul pînă acum aproape 3.500 de spectatori.
• File de calendar • File de calendar • File de calendar • File de calendar e File de calendar e
a A fost odată ca niciodată... Era prin anul timp ce Haşdeu afirma că nobila sa îndeletni
"O 1830. In casa bărbierului Gheorghe Ispirescu cire înlesneşte tuturora cunoaşterea tradiţiilor
c din mahalaua Văcăreştilor, venea pe lume pri poporului romîn.
0 mul născut,^ un băiat. L-au botezat Petre. Greutăţile vieţii se abăteau însă tot mai
Mama, de fel de prin părţile Transilvaniei, mult asupra inimosului muncitor tipograf şi
urma să-l adoarmă seară de seară cu cele mai scriitor. La 50 de ani, Ispirescu arăta, cum îl
0 frumoase basme şi legende ale poporului. descrie Odobescu, ca un unchiaş sfătos, gîr-
T » Dar viaţa pe care a cunoscut-o fiul acestor bov, cu părul albit de griji şi plin de datorii,
JU oameni necăjiţi n-a fost de loc o viaţă dc avînd de hrănit acasă cinci guri. Iată dar cum
basm. Basmul rămăsese undeva în închipuirea o ducea neobositul scriitor a cărui faimă tre
A r t i s t ă iZ micului Petre, care, începînd de la 13 ani, a cuse şi graniţele ţă rii! în Franţa, bunăoară,
cunoscutul filolog Gaston Paris îi prezentase
e trebuit să înceapă a trudi 12 ore pe zi ca uce opera studenţilor de la „College de France” ,
nic tipograf, în aerul îmbîcsit de vapori de
unatoare a plumb şi miros de cerneală. Toată viaţa s-a iar Emile Picot şi Leo Bachelin traduseseră
şapte din basmele sale. Ispirescu a murit to
luptat din răsputeri cu sărăcia. Şi a murit să
tuşi în cruntă mizerie, ignorat de oficialităţile
rac, după o existenţă chinuită, dar plină de
"O
generoase idealuri. Era în 21 noiembrie 1887. burgheze. „A trăit strîmtorat şi a murit sărac,
Petre Ispirescu avea numai 57 de ani... scria despre el în decembrie 1887 Barbu Dela
a vrancea. Nici bani, nici glorie. Lui i se cuve
Exact acum un veac, în 1862, Ispirescu dă
i marea sală, ca un văl se lasă w ruia tiparului pentru prima dată minunatele neau multe şi nu i s-a dat nimic. Viaţa lui
tntarea ei cu foşnet de mătasă o sale basme auzite din gura poporului. Primul, Ispirescu este o glumă rea a soartei şi o vină
-o „Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moar socială de neiertat”...
te”, apăru în foaia „Ţăranul Romin’ Publică în decursul celor 30 de ani de activitate li
0 terară, Ispirescu a adunat nenumărate basme,
fcelodios, pe nevăzute unde după aceea şi altele. In cele din urină, tînărul snoave, glume, ghicitori, proverbe şi pilde în-
a un fior in Inimă pătrunde. scriitor le adună în volumul „Poveşti popu ccrcînd în 1882 şi cîteva scrieri istorice despre
lare” , care fu bine primit de public. Zece ani Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazu, cu scopul
mai tîrziu, tipări un nou volum : „Legendele
şi basmele romînilor”, pe care-1 semnă cu de a pune în lumină eroismul popular. Pentru
'ar cine e, că-n suflete strecoară culegătorii de folclor de azi, pentru toţi acei
a modestul pseudonim „Un culegător-tipograf". înflăcăraţi admiratori ai baladelor, basmelor
liresme şi-adierl de primăvară ? -o „Meritul, scria el în prefaţă, este al poporu
c lui, care a ştiut să păstreze aceste comori ne şi poeziilor populare, opera lui Petre Ispirescu
jtti preţuite...” Mulţi ştiau însă că şi neobositului este o pildă luminoasă. Unchiaşul sfătos se
.In corul de artiste amatoare "o povestitor îi revenea acest merit, de a fi strîns adresează tuturor prin opera sa, vrînd parcă
u şi prelucrat cu măiestrie basmele. să spună: continuaţi ceea ce am început eu,
l răsărit pe scenă încă-o floare. culegeţi cu hărnicie mîndrele flori ale folclo
O Un mare povestitor popular Povestitorul se bucură curînd de atenţia lui rului romînesc...
TJ Haşdeu, Odobescu şi Alecsandri care-i prefa La cea de a 75-a comemorare a morţii neui
A. BAG HI NA 0 P E T R E ţară volumele apărute şi-l prezentară călduros tatului povestitor popular, legendele, snoavele
publicului în revistele vremii. în 1898, Dela-
vrancea împreună cu Odobescu redactam chiar şi poveştile sale sînt un izvor nesecat de în
văţături şi o povaţă vie, căci în ele se află
o broşură despre lăudabila activitate de cule adunate comori din înţelepciunea poporului.
IS P IR E S C U gător de folclor a lui Ispirescu. Delavrancea îl
numi „un adevărat împărat al basmului”, în G. CUJBUŞ
