Page 15 - Albina_1962_11
P. 15
Pe drumurile
Turciei
E greu de enumerat toate străduiesc să menţină tradi
greutăţile prin care trece ţă ţiile religioase, ţinînd femeia
ranul sărac din Turcia. Marii înspăimîntată şi supusă. Ţă
proprietari de pămînt, care al ranca turcă este cu desăvârşi
cătuiesc un procent neînsem re înlăturată din viaţa poli
nat din totalul populaţiei, au tică şi culturală.
acaparat peste două treimi din Deosebit de grea, e soarta
terenurile arabile. 750.000 de femeii-mame. Ea munceşte
familii nu au de loc pămînt. mai mult decît bărbatul pe
Ţăranii săraci sînt nevoiţi să cîmp şi mai vede şi de tre
însămânţeze pînă şi povîrni- burile casei pînă tîrziu in
şurile munţilor, înlăturând noapte. In timpul lucrului,
pietrele şi afînînd pămîntul mama are grijă şi de copii,
cu cazmalele. care stau la marginea ogoru
Pe o stradă, din La Paz (Bolivia)
Chiaburii şi moşierii îi ex lui. Pînă şi copiii sugari sînt
ploatează fără milă pe ţăranii luaţi de mamele lor la cîmp.
şi locuieşte în condiţii mizerabile. El
** <* peste un milion de kilometri pătraţi şi Guvernanţii ţării, înfeudaţi cu trup şi că pe pămînturile lor în proape satele Turciei, vezi lă
Columbia — ţară cu o suprafaţă de
★
săraci, punîndu-i să munceas
este în majoritatea cazurilor analfabet.
Dacă cercetezi, mai îndea
o populaţie de 13.227.000 locuitori, si
schimbul unei plăţi mizera
nord-americani,
suflet monopoliştilor
tuată în nord-vestul Americii Latine —i
tinul hărăzit ţărănimii din a-
: este numită adesea ţara riurilor auri nu fac nimic pentru a veni în ajutorul bile. murit cît de mizerabil e des
fere şi a nestematelor, a nesfîrşitelor maselor de ţărani muncitori ceastă ţară. Căsuţe de lut,
La sfîrşitul anului trecut, sub presi
> păduri tropicale şi a întinselor cîmpii unea mereu crescîndă a ţărănimii mun are o înfăţişare vrednică de avînd lipite de ele şoproane
Femeia ţărancă din Turcia
roditoare. Pe pămîntul fertil al acestei
pentru vite, găuri rotunde în
3 ţări se întind mari plantaţii de trestie citoare, guvernul columbian a elabo plîns. Ei îi este interzis totul, pereţi în loc de ferestre, mur
- de zahăr, cafea, orez, bumbac, tutun rat o lege agrară menită, chipurile, să afară de... munca istovitoare. dărie şi miasme de tot felul —
* etc. Subsolul este bogat în zăcăminte rezolve foamea de pămînt a ţăranului Nu încercaţi să intraţi în aşa arată multe sate din Ana-
> de petrol, cărbune, columbian. Această vorbă cu ea, căci nu vă va tolia. In regiunea Kaiseri sînt
aur, platină, argint, lege însă, aşa cum răspunde la întrebări. Obice aşezări ai căror locuitori se
pietre preţioase. Co arată prima confe iurile şi moravurile aspre nu-i adăpostesc în hrube săpate în
singura ţară din lu rtS tM LD M 'O - rinţă a conducători îngăduie să vorbească cu un stîncă. Poţi să străbaţi sute şi
lumbia este de fapt
5 lor organizaţiilor pro bărbat străin. Cînd vede un sute de kilometri şi să nu în-
In această ţară cu COLUMBIENI
l me producătoare de gresiste ţărăneşti din necunoscut, ţăranca îşi acope tîlneşti măcar un singur sat
f smaralde. Columbia ţinută la ră faţa cu feregeaua şi îşi în cu lumină electrică.
d începutul acestui an, toarce capul în altă parte. în Viaţa insuportabilă de la
o suprafaţă atît de » — nu este altceva de trebată, se mărgineşte în cel sate mînă masele de ţărani la
5 întinsă şi cu mari cît „o momeală desti mai bun caz să arate cu mina oraş, în căutare de lucru. Mii
M bogăţii naturale oamenii muncii de la nată să stăvilească lupta pentru pă la vreun bărbat, dîndu-ţi de de oameni pornesc spre Is
oraşe şi sate trăiesc în condiţii de cruntă mînt" a ţărănimii muncitoare. Legea înţeles că trebuie să te adre tambul, Ankara şi alte centre
> mizerie. „Condiţiile grele sanitare şi de nu prevede lichidarea moşiilor. Potrivit sezi lui. industriale. Dar acolo îi aş
locuit, mizeria şi şomajul, analfabetismul acestei legi, pămînturile urmează să fie La timpul său. Kemal Ata- teaptă alte nenorociri — şo
ating în Columbia proporţii gigantice" vîndute ţăranilor la preţuri ridicate. In tiirk, creatorul Turciei mo majul. lipsa unui adăpost, bo
scria nu demult revista mexicană acelaşi timp, prin aplicarea legii agrare, derne, a edictat nişte legi spe
> „Siempere". Şi cum ar putea fi altfel, guvernul intenţionează să creeze cît ciale care interziceau femeii lile.
cînd adevăraţii stăpîni ai Columbiei nu mai mulţi chiaburi, pe care să-i trans să poarte feregea. Dar lupta
sînt muncitorii şi ţăranii columbieni, forme apoi în sprijinitorii săi la sate. împotriva rămăşiţelor feuda I. U G O LK O V
ci nesăţioşii monopolişti nord-ameri- Datorită condiţiilor grele în care sînt lismului a încetat o dată cu
H cani, care jefuiesc fără milă bogăţiile nevoiţi să-şi ducă existenţa oamenii moartea lui. Mai mult decît Din revista „Asia şi Africa
acestei ţări ? muncii din Columbia, în această ţară atît, forţele reacţionare se azi".
- bîntuie numeroase boli, printre care
Nespus de greu o duc în Columbia
> masele de ţărani muncitori. După cum dizenteria şi paludismul sînt permanen
i scria nu demult revista nord-ame- te. Procentul de mortalitate infantilă
ajunge la 17 la sută, iar media de viaţă
o ricană „Newsweek*1, în Columbia
sînt necesari între 25—50 de acri de nu depăşeşte 38 de ani pentru bărbaţi
5 pămînt (1 acru = 408 metri pătraţi) şi 45 de ani pentru femei. La toate
- pentru ca un ţăran să-şi poată asigura, acestea se adaugă teroarea cruntă dez
fn condiţii minime, existenţa sa şi : a lănţuită împotriva patrioţilor columbi
> eni de către guvernanţii de la Bogota
familiei sale. Or, în prezent, 70 la1 sută
z din gospodăriile ţărăneşti au mai puţin (capitala Columbiei — n.n.).
Dar represiunile şi teroarea n-au pu
- decît acest minim necesar. Cauza prin tut şi nu pot înfrînge voinţa de luptă
cipală a acestei stări de lucruri se
|^ datoreşte faptului că în Columbia, ca pentru o viaţă mai bună, pentru liber
şi în celelalte ţări latino-americane — tate şi independenţă ş i, nici ni? pot' in
- în afară de Cuba — pămîntul este - con
t centrat în mîinile unui pumn de mari timida poporul columbian. Publicistul
o latifundiari care deţin între 500—100.000 mexican Toledo de la revista „Siempe-
hectare de teren. Deşi aceşti mari la re“ scria că „In aceaşţă ţară nefericită
s
tifundiari nu depăşesc în Columbia se desfăşoară cel mai autentic război
p procentul de 1 la sută din proprietarii civil, lupta fermă a ţăranilor pentru
de pămînt, ei deţin totuşi 40 la sută pămîntul lor sau pentru o existenţă cît
din terenurile agricole, în vreme ce ţă
ranii săraci, reprezentînd 61 la sută din de cît omenească... De 15 ani în Colum
o proprietarii de pămînt, deţin numai 3 bia acţionează partizanii".
la sută din aceste terenuri. Foamea
>-< ţă ţăranul columbian este accentuată S. LAZĂR Agricultura în Aden
de pămînt de care suferă în permanen
şi de faptul că în Columbia sînt cul
z tivate numai 7,5 la sută din suprafaţa In drumul său spre crime săvirşite de dic
:
ţării, imense terenuri agricole fiind lă Atlantic, marele fluviu tatura lui Stroessner.
sate în paragină de către marii moşi sud-american Parana Astfel, după luni şi
udă pămînturile Brazi M R W I/i m rnm m ta luni de zile s-a făcut
eri.
' liei, Paraguay-ului şi însfîrşit lumină în le
Ţăranul columbian, nevoit să tru Argentinei. Apele aces gătură cu soarta ţăra-
p dească din greu pe peticul lui de pă
tui fluviu sînt însă acum în- să aducă cadavrele oribil muti nilor-partizani paraguezi prinşi
g mînt şi pe pămînturile moşierilor sîngerate. Parana a devenit late a zeci şi zeci de oameni pe de jandarmii lui Stroessner în
autohtoni şi străini, se hrăneşte prost un cimitir. Dinspre părţile care le azvîrlă pe malurile ar- urma unor lupte crîncene în
g gentiniene. junglă. S-au dat publicităţii, în
Paraguay-ului, apele lui continuă Brazilia şi Argentina, lungi liste
Cu concursul cetăţenilor para-
M guezi, aflaţi în exil în Argentina, de nume ale unor partizani pa
au fost identificate mai bine de raguezi trecuţi de Stroessner
80 de cadavre. Printre victime „drept ucişi în lupte”, încă în
► se numără 19 ţărani din Boy- octombrie—noiembrie 1961, dar
bamba, arestaţi de poliţia lui care au fost omorîţi în chinuri
K' “ Stroessner în mai, anul acesta. groaznice, mult mai tîrziu. Ca
Acuzaţi de răscoală împotriva davrele lor desfigurate, cu ochii
administraţiei de acolo a trustu scoşi şi unghiile smulse, cu lim
lui american .,United Fruit Com bile tăiate şi cumplite tăieturi
pari?/”, cei 19 au fost schingiuiţi pe trup, au fost pescuite în Pa
groaznic, iar după trei luni, asa rana abia în iulie—august 1962.
sinaţi. S-a izbutit identificarea trupuri
lor fruntaşilor Comitetului na
Apariţia la malurile Paranei
a unui mare număr de cadavre, ţional paraguez pentru reforma
agrară (11 oameni), ale unor
nu este un fapt nou. Încă în membri de frunte ai partizanilor
1960 şi 1961, în parlamentul A r de pe plantaţiile trustului „Uni
gentinei s-au formiilat cereri ted Fruit” (26 oameni), precum
pentru anchetarea folosirii în şi ale soţiei şi fiicei lui Colar
mod criminal, de către autorită Mirandez, bătrîn de 66 de ani,
ţile din Paraguay, a apelor flu fost luptător antifranchist în
viului. In prezent, deşi în A r Spania, cunoscut conducător al
gentina situaţia politică este
tulbure din cauza repetatelor mişcării ţărăneşti din Paraguay.
comploturi ale militarilor, forţele Potrivit relatărilor agenţiei
progresiste şi-au ridicat din nou „Prensa Latina", este încă în
glasul împotriva bestialităţilor curs cercetarea altor crime o-
făptuite în Paraguay. Acţiuni e- dioase ale călăului poporului din
nergice întreprind refugiaţii pa- Paraguay, denumit în ţara sa
raguezi (numai în Argentina sînt „El gringo” — străinul, pentru
că n-are alt crez decît slujirea
peste 150.000) fugiţi în ultimii ani intereselor „monstrului verde”,
din ţara lor din cauza teroarei. trustul american „United, Fruit
I Comitetele refugiaţilor para C o”.
Aşa trăiesc locuitorii Paraguay-uXui sub dictatura lui Stroessner. finezi au dat în vileag multe P. TĂ TA R U
