Page 16 - Albina_1962_11
P. 16
llie Gilică nu se comportă
Acoperişul civilizat tată de sofia sa.
rî
Dedicată colectiviştilor Toma Ar
pezeanu şi Ion Gucea.
Dinspre creste
A sosit deodată veste
Că surata iarnă-acum
Se găteşte pentru drum.
Că-n bagaje-aduce ea
Fulgii sclipitori de nea.
Peste sat, sub cerul gol.
Vestea a făcut ocol,
Şi deodată pasămite
Lingă grajdul nou, de vite,
A făcut popas
Un ceas,
Timp destul ca să o prindă — Hai nevastă, ieşi de-acolo că nu te mai bat...
Şi-nţelesul să-i desprindă
Fiecare gospodar.
Zise Gucea aşadar :
— Iacă, Torao, colea sus
Nu-i acoperişul pus !
Şi cînd o să-nceapă „alba"
Peste sat s-aştearnă salba
|cuturîndu-şi sitele Unu-i Titu Totolin în Ţînţăreni. Scena se repetă atunci cînd
te-or să facă vitele ? Om priceput ca el, mai rar. De Totolin dă ochii cu Ion Gheorghe,
aia şi trag toţi de el. Cînd îl in- brigadierul zootehnic.
La această întrebare
tîlneşte Grigore Rujenescu, briga — Ei Totolin mîine vii la grajd?
Simplă, însă arzătoare- dierul de cîmp, îl întreabă : Mai avem puţin şi terminăm con
ă Prin fapte au dat răspunsul cîmp ? Am început însămînţatul. strucţia, dar trebuie să-i dăm bă
— Ce faci, Titule, mîine vii la
Şi-au curmat tot neajunsul
taie să nu ne apuce iama.
E zor mare şi avem nevoie de
Că in timpul liber ei — Te gîndeşti numai la con
braţe de muncă. strucţia grajdului. Oi fi eu zidar,
Au muncit în doi cît trei
Titu il priveşte lung, cu mirare însă fac parte din brigada de
Şl azi grajdul amintit şi apoi îi răspunde : cimp. Sîntem în plină campanie
Nu mai e descoperit — Bravo, nea Grigore, vrei să de însămînţări. Treabă importan
Chiar de ninge ori de plouă mă sustragi de la construcţia graj tă, nu pot să lipsesc. Iar dumneata
dului. Uiţi că şi acolo e zor mare.
Uite-1 cu căciulă nouă ! , o ţii cu construcţia grajdului.
Mîine, poimîine dă ninsoarea şi Eşti unilateral, nu vezi interesele
. Parc-ar zice : nici nu-mi pasă rămîn bietele vite în... stabulaţie
Ştiam eu că nu mă lasă 1 liberă. generale...
Ce să-i mai răspunzi ? Aşa e
,E> JŞi-ar mai vrea atît să spună, Brigadierul îi dă dreptate lui Totolin inimos. Şi el — Ion
— Mulţumesc de treabă bună! Titu. Conştiincios om. Auzi, cum Gheorghe — care vroia să-l sus
îşi pune el la inimă construcţia tragă de la campania de însă-
(jf.TÎH,,!--; !
mînţări I
Seara, la sediul gospodăriei co
lective, cei doi brigadieri, stînd
de vorbă, pomeniră şi de Titu.
— Harnic om, îl lăudă Grigore.
— Harnic, aprobă Ion. Şi să ştii
că ţine foarte mult la brigada de
cîmp. A r trebui să-l lauzi la qa-
zeta de perete.
— Ei lasă, că în ultimul timp
numai de construcţia grajdului
s-a ocupat. Aşa că e cazul să scrii
tu articolul la gazeta de perete.
— Glumeşti. Păi Titu n-a mai
dat pe la grajd de vreo lună. Cică,
se duce la cîmp, că-s muncile în
toi.
Grigore începu să rîdă :
— Va să zică, ăsta-i Totolin.
Harnic la tras chiulul. Eu zic să
scriem amîndoi un articol la ga
zeta de perete- Dar aşa... ca sa-1
usture I
Vd rog să-mi daţi voie să
folosesc un prilej pentru facă nimic, mai bine pre
a-mi reînnoi angajamentele gătim un recitator care sd
luate în precedentele şe spună cu multă măiestrie o
dinţe care au avut loc anul poezie. Cunosc eu — pentru
acesta. Am auzit că sînt cîte că mă preocupă descoperi
unii aici la noi, în satul Flo- rea talentelor — un elev din
reşti, care spun că eu, pro clasa la care predau, care
fesorul Pantelimon Cîr[ină, se poate face o treabă bună. bine renunţăm Ia echipa de ştie toarte bine o poezie de
directorul căminului cultural Aşa că dacă stau şi mă dansuri şi formăm o brigadă Coşbuc. Da, o să-l aducem
nu m-aş ocupa serios de gîndesc, decît un cor mare, artistică de agitaţie. In felul pe scenă ca să recite şi în
activitatea culturală. Fireşte mai bine ar ti să formăm o acesta vom îm pleti în modul felul acesta toată lumea va
că nu-i adevărat. Faptul că echipă de dansuri. Da, re cel mai fericit dansul cu vedea că ne îngrijim de ri
mă preocup de activitatea nunţăm Ia cor dar în muzica. Brigada va oglindi dicarea tinerelor talente 1
culturală este dovedit la schimb o să avem o e- viata satului nostru, prezen-
fiecare şedinţă, unde dum chipă de dansuri care să tînd programe alcătuite aici
neavoastră ascultaţi anga rupă scena, nu altceva... A, pe plan local. Dar pînă la
jamentele mele privind toc iată un nou aspect al pro crearea unui text bun, bri
mai munca din cadrul cămi blemei. Dacă într-adevăr, gada va fi nevoită să aibă
nului. din cauza atîtor dansuri se „tim pi m orfi“ — ceea ce nu
De exemplu, vreau să or va rupe scena ? Asta ar în
ganizăm la căminul cultural semna lipsă de grijă fată de e bine. Aşa că decît să for
un cor mare, puternic, pe avutul obştesc. Aş a că mai măm o brigadă care sd nu
două, ba nu — pe patru
in comuna ţlnţâreni vo ci. Md gîndese să antre
raionul Filiaşi năm la cor 80 de oameni.
Insă, fără îndoială, va fi
cam greu să mobilizăm Ia
repetiţii atîta popor. Aşa că
Pagină redactată de: mai bine ar fi să reducem
A. CROITORII numărul coriştilor la 60 sau
chiar la 40. Importantă este
şi I. RUŞ
calitatea muncii şi nu tre
Desene de T. PALL buie să alergăm numai după
j
citre. Cu o mînă de oameni
m REDACŢIA : Bucureşti Piaţa „Scînteii", Tel. 17.60.10 interior 1882. ABONAMENTE : 7,60 lei anual. Abonamentele se fac la oficiile
poştale, prin factorii poştali şi difuzorii voluntari. T IPA R U L; Combinatul Poligrafic Casa Scînteii
