Page 17 - Albina_1962_11

!V*i
.MP
% '
•fir.-..;,,. Miercuri
t 21 noiembrie 1962

v1& 8 pagini —
15 bani
REVISTA SÂPTAMÎNALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE

T1T1NA CĂLUGĂRII: Fluieraşi din Botuş (ulei)

‘îf- «K'V-* -i . JţHj ii *».• % - ■ v**-
>■ ' b 3 ■ t ■ : S i i i i
^ 'i ■ h» tL-'i <4 • Tribuna activistului
i Yi î k
- & ■ ■ 5 & iâ' Ş ?* cultural
pagina a 2-a
La Dabuleni dăinuia un obicei străvechi: la horă dată să amintească că la originea succeselor lor
sau pe uliţă, după horă, dacă un flăcău se apropia stă însuşirea învăţămintelor din cărţile agrozoo­
de o fată şi-i atingea colţul basmalei, ea trebuia tehnice studiate sau din conferinţele audiate. Dife­ • învăţământul agro­
să stea locului, smirnă, şi apoi să-l urmeze pe ritele forme ale muncii culturale îi ajută pe oameni zootehnic
flăcău. Dacă nu se supunea obiceiului, flăcăul să-şi lămurească multe probleme care îi frămîntă.
putea să-i dea basmaua peste cap, ceea ce era o Cit de atrăgătoare a fost, de pildă, seara culturală pagina a 3-a
„ruşine" teribilă, prilej pentru cîteva babe de a de la căminul din Şercaia, raionul Făgăraş, închi­
scoate fetii „vorbe". nată marelui savant rus Ţiolkovski. S-a vorbit cu
Oamenii înaintaţi din comună şi-au dat seama acest prilej despre cosmonautică, despre realiză­
de caracterul anacronic, stupid al acestui obicei şi rile Uniunii Sovietice în acest domeniu. Sala cămi­ • Nucile
n-au stat pe gînduri să acţioneze împotriva lui. nului a fost plină pînă la refuz, dar nici o şoaptă
La propunerea organizaţiei de partid, conducerea măcar n-a tulburat expunerile. > < schijă de Aurel Leon
căminului cultural a organizat o seară de întrebări Activiştii culturali îşi fac o datorie de cinste din z
şi răspunsuri cu tema „Tradiţii progresiste şi tra­ a lupta împotriva a tot ce este înapoiat în con­ 3 pagina 4—5
diţii înapoiate". Au luat cuvîntul mulţi oameni, ştiinţa oamenilor. Conferinţele, serile de expe­
tineri şi bătrîni, femei şi bărbaţi. Activiştii cultu­ rienţe ştiinţifice, simpozioanele, brigăzile ştiinţifice,
rali au explicat în ce constau tradiţiile progresiste cartea de popularizare a ştiinţei, un întreg arsenal • Lumini în Ţara Za*
ale comunei. La ce măiestrie, de pildă, a ajuns cultural impresionant este pus în slujba acestui IA
minunata creaţie folclorică locală, păstrată cu scop. La căminul cultural din Apold, raionul Sighi­ UI rândului
străşnicie, înflorită fără seamăn în anii puterii şoara, cu concursul profesorilor de fizică s-a ţinut O
populare. Nu degeaba echipa de jocuri, alcătuită recent o seară de experienţe, care a mijlocit ex­ ◄ reportaj de Ion Istrati
din reprezentanţii a trei generaţii se bucură de plicarea unor fenomene ale naturii : ploaia, nin­ pagina 4—5
apreciere unanimă în întreaga ţară. „Asemenea obi­ soarea, trăsnetul, fulgerul etc. Asemenea seri con­
ceiuri, însă, care amintesc de situaţia de rob a tribuie la zdruncinarea unor credinţe eronate des­
femeii de pe vremea trecutelor rînduiri, bazate pe pre existenţa forţelor supranaturale.
exploatare, n-au ce căuta printre noi" a fost pă­ Uneori însă, se întîmplă — e drept că din ce în Ştiinţă pentru toţi
rerea unanimă. ce mai rar — ca activiştii culturali să uite de sco­
Seara de întrebări şi răspunsuri a avut ecou în pul muncii lor, de datoria lor. Sînt cinci cadre di­ • Ce ştim despre pla­
toată comuna. Mult timp apoi s-a discutat despre dactice la Sănmăşel-gară, raionul Luduş. Toţi sînt: neta Marte
ea. Astăzi, nici urmă nu mai e din acest obicei tineri, dar nici unul n-a observat cum tineretul din
retrograd. încă o dată, munca culturală şi-a de­ sat îşi iroseşte timpul liber, heăflînd Ia cămin' nici pagina a 6-a
monstrat eficacitatea. o activitate care ar putea să-l intereseze. N-am
în asta şi constă, de fapt, frumuseţea muncii cul­ remarcat că mulţi tineri talentaţi de aici tînjeau
turale. In roadele pe care le dă ea. Şi în această după o activitate cultural-artistică interesantă,
muncă culegi ce ai semănat. Activistul cultural ştie fructuoasă, aşa cum au văzut la tinerii din ime­ • Două lumi fată*n
că munca lui are drept scop educarea şl instruirea diata lor vecinătate, la Sărmaşel-sat. Cum se poate faţă
oamenilor, formarea şi dezvoltarea conştiinţei lor întîmplă că nu s-au alarmat văzînd că numărul ci­
socialiste. Irt munca culturală colectiviştii găsesc titorilor nu atinge nici cifra de 100 ? Un cadru pagina a 7-a
sprijin pentru a-şi duce mai bine munca în bri­ didactic este prin definiţie şi un activist cultural.
gada de cîmp, la construcţii sau în sectorul zooteh­ Orice dascăl care ţine cît de cît la munoa sa nu
nic. De cîte ori nu i-am ascultat vorbind la că­
minele culturale pe fruntaşi. Ei nu uită nici ® (Continuare în pag. a 2-a)