Page 18 - Albina_1962_11
P. 18
IRIB1WA acÂifatului cttlfcitHsJ
Aici centrul
de radioficare D e v a !...
Cei peste 3.000 de abonaţi ai centru şi diferite alte materiale oglindind
lui de radioficare Deva s-au obişnuit preocuparea de zi cu zi a colectivişti
ca zilnic la ora 19 să asculte emisiu lor. Am introdus şi o rubrică săptămî-
nea locală. Interesul pe care emisiuni nală, intitulată „Jurnal agricol". Ea are
le îl suscită în rîndul abonaţilor este o menirea de a-i mobiliza pe colectivişti
urmare firească a faptului că pe zi ce la muncă, de a populariza pe cei mai
trece ele devin tot mai atractive, buni, precum şi metodele folosite de
interesante şi instructive, cuprinzind dînşii. în cadrul acestui jurnal au vor
un vast domeniu de informare. bit Maria Vinorean, secretar al orga
nizaţiei de partid din Sîntandrei des
Mai înfîi o bună organizare pre : „Comuniştii în fruntea gospodă
riei" şi tehnicianul agronom Ion Trifu
despre ,.Munca la cîmp în perioada de
Pentru ca munca noastră să fie utilă
şi de bună calitate am acordat o iarnă".
Emisiunea pentru sate mai cuprinde
atenţie sporită formelor organizatori şi alte manifestări. Pe baza unui plan
ce. în acest scop am mărit reţeaua de comun, întocmit cu Consiliul agricol
corespondenţi voluntari din întreprin orăşenesc Deva, săptămînal un inginer
deri, instituţii, g.a.s. şi g.a.c. Cores face diferite expuneri privind cele mai
pondenţii au fost recrutaţi din rîndul importante şi actuale probleme ale
muncitorilor, tehnicienilor, colectiviş gospodăriilor agricole colective. Ast
tilor şi activiştilor culturali. De ase fel, inginerul zootehnic Lucian Jndrei
menea, am organizat unele subredacţii a vorbit despre „Creşterea şeplelului
la T.R.C.H., GA.C. „Viaţa Nouă- din în gospodăriile colective din raza ora
comuna Sîntandrei, G.A.C. „16 Februa şului Deva". Nu de mult, o emisiune
rie" din Cristur şi altele. Ele lucrea întreagă a fost dedicată tinerei gos
ză în mod organizat, după un plan podării colective din comuna Cristur.
temeinic întocmit, putîndu-se astfel S-au prezentat realizările gospodăriei
furniza cu regularitate materiale inte şi au fost popularizaţi cei mai buni
resante, ancorate în actualitate. Pen
tru a veni în ajutorul corespondenţi colectivişti. Şi-au auzit cu acest prilej
lor, organizăm periodic cursuri locale numele Gheorghe Firieă, Victoria
de instruire în cadrul cărora se pre Stoica, Maria Naghi şi alţi colectivişti
dau lecţii cum ar f i : „Cum se serie o fruntaşi. în cinstea lor am transmis
informaţie", „Ce este un reportaj şi apoi un program muzical.
care sînt mijloacele prin care se reali
zează" etc. Apoi, participanţii la aceste Şi aHe acţiuni
cursuri, împărţiţi pe grupe, se depla
sează pe teren, culeg date şi redac Deseori, ascultătorii şi mai ales cci
tează materiale. Cele mai reuşite ma de la sate, ne trimit scrisori care con
teriale se transmit la staţie. Aceste ţin diferite întrebări referitoare la a-
Colectivistul Petre Cristoloveanu de la G.A.C. Hărman, regiunea Braşov, acţiuni au contribuit la mărirea reţelei numite probleme ştiinţifice pe care ei
pregătindu-se pentru învăţămîntul agrozootehnic de corespondenţi de la 31, cîţi aveam nu le cunosc îndeajuns. Acest fapt
la începutul anului, la aproape 150. ne-a determinat, ca o dată pe săptă-
Mai trebuie să amintim aici şi alte mînă şi anume lunea, să transmitem
măsuri organizatorice, cum ar fi în- rubrica: „O întrebare şi un răspuns".
tîlnirile şi şedinţele cu ascultătorii, In cadrul acestei rubrici, cadre de
Activitate culturală vie, eficientă care s-au dovedit foarte eficiente. Ele specialitate cu pregătire superioară
ne-au dat posibilitatea să cunoaştem răspund la întrebările abonaţilor
(Urmare din pag. 1) şire a construcţiei socialismului. mai bine multiplele preocupări ale oa noştri. Amintesc aici doar cîteva din
Munca culturală trebuie să fie menilor, să le reflectăm în mod şi mai Întrebările care au primit răspuns
va considera că misiunea lui în combativă, neîmpăcată cu tot ce susţinut în emisiunile noastre. pînă acum: „De ce plouă ?“ , „Cînd se
cetează o dată cu certificatul de este înapoiat, ..moştenire" din în recoltează şi cum se păstrează cel mai
absolvire pe care ii înmînează tunecatele vremi, apuse pentru Emisiunea pentru sate bine fructele pentru iarnă ?“, „De ce
elevului său. E strimtă şi limitată totdeauna, ale regimului buvghe-
acea muncă cultural-educativă zo-moşieresc. De mare popularitate se bucură în apar vulcanii ?“ etc. Prin strădania
care se desfăşoară doar între pe Asemenea manifestări se pot rîndul ascultătorilor emisiunile pentru profesoarei Anişa Nuţu, responsabila
reţii şcolii. Cei mai buni dascăli organiza în special acum, In pe sate. De aceea ne-am orientat munca acestei rubrici, ascultătorii au primit
ai noştri consideră de datoria lor rioada de iarnă, recunoscută oa spre organizarea unei astfel de mani întotdeauna fi la timp răspunsuri con
să extindă activitatea instructiv- favorabilă desfăşurării unei bo festări care să vină în sprijinul întă crete şi bine documentate.
educativă dincolo de zidurile şco gate activităţi culturale. Pentru Toate acestea au făcut ca emisiunile
lii, devenind în felul acesta acti acestea trebuie să militeze acti ririi economico-organlzatorice a gos noastre să devină tot mai plăcute şi
vişti culturali. viştii culturali, organizînd mani podăriilor agricole colective din cele atractive, fiind urmările cu interes de
Educarea conştiinţei socialiste, festări bogate în învăţăminte şi şapte sate pe care le deserveşte staţia către ascultători.
cultivarea stimei şi preocupării care să contribuie la întărirea e- noastră. Astfel, s-au transmis reporta
pentru ştiinţă şi artă, constituie eonomico-organizatorică a gospo je e a : „Pe ogoare unite", „Brigada de PETRU JURCANE
unul din scopurile de căpetenie dăriilor agricole colective, la în tâmp", „La grădina de legume" etc., o redactor responsabil al centrului
ale muncii eultural-educaiive de florirea vieţii colectiviştilor. serie de informaţii, articole de analiză de radioficare-Deva
masa. Cei ce uita de acest scop se
pot trezi în situaţia de a nu avea
ce culege.
De eurînd, la redacţie a sosit o
scrisoare din comuna Horodiştea,
raionul Dorohoi. Corespondentul S A P T A M I N A
ne relatează cum responsabilul
stinei de oi. Pascal Asăndulesei,
l-a maltratat pe bătrînul Pavel E C O N O M I E I
Ion pentru ca acesta, cică, „i-a
luat mana de la oi". între 23-30 noiembrie se va desfăşura „Săptumina
Un asemenea caz aruncă o lu Economiei* organizată de Direcţia Generată a Caselor
mină nefavorabilă şi asupra mun de Economii şi Coasemnafiuni. Anul acesta, „Săptămîna
cii cultural-educative. Ce cărţi i Economiei“ are Ioc în condiţiile sporirii simţitoare a
s-au dat să citească, la ce schim posibilităţilor de economisire ale populaţiei, urmare fi
buri de experienţă a participat, rească a înfăptuirii politicii partidului de ridicare con
tinuă a nivelului de trai al oamenilor muncii de la ora
ce conferinţe a ascultat Pascal şe şi sate. Dovadă este şi faptul eă acţiunea de econo
Asăndulesei dacă el, responsabi misire la C.E.C. a căpătat în (ara noastră un caracter
lul stinei, mai crede în vrăji ? Ca de masă. Numai în primele nouă luni ale anului aceste,
orice muncă, şi cea culturală se numărul depunătorilor a crescut eu peste 707.000, din
apreciază după rezultatele ei. In tre care peste 300.000 noi depunători sînt din mediul
cazul de faţă, absenţa unor rezul sătesc. In aceeaşi perioadă, soldul general al depuneri
tate pozitive arată că munca cul lor a crescut cu 18,3 la sută lată de cel existent la stîr-
şi tul anului 1961. Creşterea soldului, realizat în mediul
turală nu a fost încărcată cu acea
forţă menită să pătrundă în stra sătesc în perioada 1 ianuarie-30 septembrie 1962 este cu
46,2 kt sută mai mare de cit cea realizată ia perioada
turile adinei, adeseori Intorto- corespunzătoare a anului 1961.
chi»te ale conştiinţei. Economisirea la C.E.C. îmbină interesele personale ale
Numai © muncă cultuTală vie, cetăţenilor — prin numeroase avantaje acordate depu
apropiată de oameni, răspunzînd nătorilor (sporirea economiilor prin dobînzi şi eîşliguci,
năzuinţelor, cerinţelor, preocupă restituiri la cereri, secretul operaţiunilor etc.ţ — ou
rilor lor, poate îndeplini rolul ce interesele generale ale statului nostru, ştiut fiind că su
îi este hărăzit: educarea conştiin mele depuse contribuie la dezvoltarea economiei noas
ţei oamenilor în spiritul vremuri tre naţionale, la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de
viaţă ale celor ce muncesc.
lor minunate pe care le trăim, în Prin organizarea acestei „Sâptămîni a Econoamei* oa
spiritul moralei comuniste, culti menii muncii din fabrici şi uzine, de pe ogoare şi din
varea setei de a cunoaşte şi de instituţii au încă un bun prilej să devină depunători ac
a-şi pune neprecupeţit cunoştin tivi la C.E.C., să contribuie la dezvoltarea acţiunii de
ţele în slujba operei de desăvîr- economisire.
