Page 19 - Albina_1962_11
P. 19
hJ y
D Z
H
£
Z
m
H
O
» < O
H S I
0
> <
> 0 1
O
Z < O lecţie Ia cercul agrozootehnic din comuna Grindu, raionul UrzicenL
La sediul gospodărie» Colective „Drumul lui s-a referit la prevederile planului de perspec
Lenin“ din Sînnicolaul Mare se ţinea obişnuita tivă a gospodăriei arătîndu-le la cît va trebui Organizare temeinică
şedinţă de lucru cu brigadierii. Se discuta des să ajungă în anii următori fondul de bază al
pre căratul cocenilor de porumb şi însilozarea gospodăriei, ce producţii medii trebuie să
sfeclei pentru furaj. Vorbea tocmai brigadierul obţină colectiviştii la toate culturile, ce pro La gospodăria agricolă co o cît mai temeinică asimilare
brigăzii a II-a, cînd colectivistul Nicolae Ar- ducţie animalieră vor obţine în anul 1965. Vor lectivă „16 Februarie” din co a cunoştinţelor teoretice de
deleanu a apărut în uşă anunţînd cu voce bind de planul anual, el n-a uitat să amin muna Nucet, raionul Tîrgo- către cursanţi.
tare : „Oamenii s-au adunat I Putem începe, tească în ce mod se realizează acest plan în vişte, conducerea gospodăriei Pregătirea noastră, a lecto
tovarăşe inginer !“ gospodărie, arătînd şi cîteva deficienţe ivite sprijinită de organizaţia de rilor, este unul din factorii
In sala anume pregătită s-au adunat zeci de în acest an în activitatea gospodăriei şî în partid, a luat din timp mă cei mai importanţi care con
oameni. Au venit să asculte prima lecţie cu deosebi cele manifestate în asigurarea bazei suri eficiente pentru desfăşu tribuie Ia buna desfăşurare a
care se deschidea furajere. Vorbind des rarea în cit mai bune condiţii Invăţămintului agricol de
cercul agrotehnic. Oa pre planurile operati a invăţămintului agricol de masă. Cu cît învăţămîntul va
menii s-au aşezat în ve, el s-a referit la masă. Pentru a populariza in fi mai legat de viaţă, de sar
felul cum s-a lucrat
bănci şi pe scaune
clasă. Pe un scaun din UU ÎNCEPUT BUN în campania de re rîndul colectiviştilor importan cinile trasate de partid, de
parcă aşteptînd să in
problemele legate de întări
ţa invăţămintului agricol, s-a
coltare şi in perioa
în
tre „profesorul"
prelucrat hotărîrea Comitetu
rea gospodăriei colective, cu
toamnă.
faţă, o codană de vreo da însămînţărilor de lui Central al P.M.R. şi a atît rezultatele lui vor fi mai
Consiliului de Miniştri pri
bune. De un deosebit
folos
11 ani şi-a scris nu Prima lecţie ţinută vind dezvoltarea şi îmbună ne-au fost lucrările seminaru
mele pe un caiet : la cercul de cultura tăţirea invăţămintului agrieol. lui organizat de către Consi
„Catiţa Negoţ, brigada I-a, cursant la anul I." plantelor de cîmp în gospodăria colectivă Practic, Ia înscrierea cursan liul agricol raional. Expune
Lîngă ea, brigadierul Ion Bibolaru, înalt şi voi „Drumul lui Lenin" din Sînnicolaul Mare, nu ţilor, de care s-a ocupat per rile şi lecţiile model axate de
nic, avînd cel puţin de două ori vîrsta ei, s-a încheiat propriu zis atunci cînd lectorul sonal şi preşedintele gospodă multe ori chiar Pe exemple
frunzărea o carte cu o copertă de vinilin, noul a anunţat sfîrşitul expunerii. Ea a continuat riei, Nicolae St. Gheorghe, s-a din gospodăriile raionului, au
manual. Erau prezenţi aici colectivişti tineri şi cu o discuţie interesantă între lector şi cursanţi stat de vorbă cu fiecare co suscitat discuţii constituind
vîrstnici din toate brigăzile şi echipele gospo pe tema programelor şi a conţinutului lecţii lectivist în parte, spre a se totodată şi un preţios schimb
dăriei. lor. Inginerul a înfăţişat cursanţilor planul de asigura o participare concre de experienţă In privinţa ce
— Anul ăsta o să învăţăm carte, nu glumă învătămînt, titlurile lecţiilor ce se vor ţine şi tă şi nu o prezenţă formală lor mai bune metode de pre
— zicea loan Iorga, un om de vreo 40 de ani, a primit din partea acestora sugestii deosebit la cursuri — cum s-a mai în- dare.
vecinului său, arătînd spre tabla aşezată lîngă de valoroase pentru bunul mers al învătămîn- timplat, în unele cazuri, anul Pentru a ne prezenta in
masă. tului. Brigadierul Gheorghe Purcaru a sugerat trecut. Exemplul membrilor faţa colectiviştilor cursanţi cu
— O să învăţăm cum să muncim mai bine — ca la lecţia despre îngrăşăminte să se discute consiliului de conducere al lecţii bine închegate şi in a-
îi răspundea Traian Todoroş, şi în sală se făcu mai pe larg metodele de fertilizare a terenului gospodăriei agricole colective, celaşi timp uşor accesibile,
o linişte profundă. Inginerul Romulus Papeş denumit Arinda. teren de vreo 150 hectare în al brigadierilor şi şefilor de noi lectorii, studiem nume
scrise titlul lecţiei pe tablă, ca să-l vadă şi cei prezent de slabă productivitate, care cere o echipe ca Vasile Rotaru, Du roase broşuri şi manuale de
din fundul sălii : „Organizarea producţiei în îngrăşare suplimentară. Bibolaru Ion, brigadie mitru Pandelescu, Elisabeta specialitate.
marile gospodării agricole socialiste". Lectorul rul brigăzii a IlI-a, a propus ca la lecţia des Stanciu, ioana Ioniţă, Con Consultînd manualele apă
explica oamenilor cum se desfăşoară activitatea pre soiurile de săminţă să se arate de ce hi stantin Drăgan, a fost mobili rute, atît eu cît şi colegii mei
de producţie într-o gospodărie, de ce trebuie bridului de porumb HD-306 îi prieşte în tere zator şi pentru ceilalţi colec
lucrat după un plan. Le descrise amănunţit ce nuri mai grele şi reci şi de ce HD-409 dă re tivişti, care s-au eonvins de care vor conduce celelalte
cercuri din comună am stabi
este şi ce trebuie să conţină planul de pers zultate mai bune pe terenuri uşoare şi mai importanţa invăţămintului a-
pectivă şi planul de producţie anual si ce în calde. Colectivista Reghina Ghilea a vorbit de gricol, cerînd să fie înscrişi lit eîte un plan tematic, fixîn-
seamnă un plan oppratiy. Vorbea clar. pe în necesitatea ca lecţiile să se ţină cu regulari^ Ia diferitele cercuri. Cei 152 du-ne între 24—26 de lecţii,
ţelesul oamenilor. Deşi avea în faţa sa lecţia tate, în ziua şi la ora fixată. A propus, de de cursanţi recrutaţi din rîn dintre care ultimele patru vor
ti de sinteză recapitulativă.
scrisă, el vorbea liber, folosind în acelaşi timp asemenea, ca la cercul de legumicultura să se dul celor mai buni colecti In mod special ne-am oprit
şi tabla. Aici a scris, alături de titlul lecţiei, vişti sînt cuprinşi in cercurile
explicaţii privind anumite planuri, şi a dese introducă şi o lecţie despre irigare, deoarece de cultura plantelor de cîmp, asupra temelor ce necesită o
nat şi o schiţă a organizării gospodăriei. Oa în planul pe 1963 gospodăria a 'prevăzut să legumicultura şi zootehnie. mai complexă aprofundare,
menii erau atenţi, cu privirile aţintite spre fie irigată o parte a grădinii de legume. Activitatea celor trei cercuri stabilind materialul didactic
şi lucrările practice. Eu per
lector sau spre caietul în care făceau însem Discuţiile au continuat multă vreme. Ingi se desfăşoară în localurile sonal voi conduce cercul de
nări. Prin ce anume reuşea lectorul să capteze nerul Papeş şi-a notat sugestiile primite, apoi şcolii de 8 ani şi şcolii agri zootehnie. In tematica lecţii
alît de mult atenţia oamenilor î E drept, vor cînd cursanţii au plecat s-a aşezat din nou la cole. de cîte două ori pe săp- lor am căutat să ţin seamă
bea pe înţelesul oricui ca un lector cu expe lucru. Avea de pus la punct viitoarea lecţie : tămînă. Cît despre activitatea de faptul că pentru viitorii
rienţă metodică. Toate acestea au reţinut aten „Despre dezvoltarea şi apărarea avutului obş practică, ea se va desfăşura ani sectorului zootehnic al
gospodăriei i se va acorda o
ţia cursanţilor. Dar mai cu seamă un lucru a tesc în G.A.C.", şi de întocmit cele două gra pe Ioturile demonstrative care atenţie mereu sporită, dezvol-
făcut ca lecţia să fie atît de interesantă : ex fice privind evoluţia fondului de bază în gos au şi fost fixate. Bogata co tindu-se şi mai mult sectorul
punerea a fost strîns legată de condiţiile con podărie şi corelaţia dintre creşterea fondului lecţie de planşe, mulaje, dia- bovin, ca şi cel avicol. Expe
crete, de sarcinile gospodăriei, şi de munca de bază şi creşterea veniturilor la ziua-muncă. filme a şcolii agricole, precum rienţa cursurilor din anii tre
cuţi mă îndeamnă să folosesc
cursanţilor. Bunăoară cînd le-a explicat cursan şi diferitele mostre strînse din cît mai multe exemple locale
ţilor ce înseamnă un plan de perspectivă, el R. IARAI timpul verii, vor contribui la care stîrnesc interesul cursan
ţilor. De asemenea, voi călită
ca în cadrul lecţiilor să gene
ralizez şi experienţa fruntaşi
lor atît din gospodăria noas
eînd temperatura solului era prăşit porumbul ori de cîte
de 9 grade Celsius. Densita ori a fost nevoie. Rezultatul: tră, cît şi din unităţile frun
î n d e m n tea plantelor a fost aproape o producţie de peste 3.900 kg. taşe din raion şi regiune.
de trei ori mai mare ea in porumb boabe la hectar. Nouă, lectorilor, ca şl
Iată-mă din nou cursant ta mint. Asta a fost prima mea trecut. Şi rezultatul obţinut Iată ce-mi îndreptăţeşte cursanţilor, ne este de un de
învăţămîntul agrozootehnic. intîlnire cu ştiinţa agricolă. de echipa mea în anul trecut bucuria de a participa din osebit sprijin existenţa unor
De patru an» de zile particip In primul an am învăţat des la porumb a fost aproape de nou în acest an la învăţămîn
la învăţămînt cu acelaşi sen pre importanţa arăturilor a- necrezut : 4 800 kg. boabe la tul agrozootehnic. La cunoş manuale tipărite. Avem con
timent de bucurie. Explicaţia dinci de toamnă şi sporurile hectar. tinţele acumulate pînă acum vingerea că în noua Iui formă
nu e greu de găsit. Aceste mari de recolte ce se realizea Acest succes ne-a dat o se vor adăuga altele. Am cer de organizare, învăţămîntul
cursuri au însemnat pentru ză prin executarea lor. Ingi mare satisfacţie. Depăşisem cetat eu atenţie manualele va mobiliza pe toţi cursanţii
mine o a doua şcoală a vieţii. nerul ne-a vorbit şi despre de aproape patru ori cea mai trimise de Consiliul Superior
îmi amintesc că inainte necesitatea însămînţării la bună producţie realizată cînd- al agriculturii. Sint scrise pe la însuşirea metodelor agro
vreme, lucrînd pămîntul indi timpul optim, cînd tempera va in gospodăria individuală. înţeles şi răspund tuturor în tehnice înaintate, a căror a-
vidual, nu scoteam niciodată tura e cea mai potrivită. La Munca şi strădania noastră au plicare va contribui la obţi
peste 1.000 kg. porumb la lecţia despre îngrăşăminte ni fost răsplătite din plin. Am trebărilor noastre. Nici că se nerea unor producţii cît mai
hectar şi 800 kg. grîu. Dar nu s-a făcut o reuşită demon reuşit să învingem îndărătni putea iui ajutor mal bineve
mă miram. „Atîta poate da straţie la tablă din care am cia pămîntului, pentru că am nit pentru noii cursanţi. Să mari. Pentru aceasta, ne vom
pămîntul" — spuneam. înţeles că prin folosirea gu învăţat cum să-l muncim. învăţăm şi să aplicăm cele strădui să predăm lecţii a-
In primăvara lui ’58 m-ara noiului de grajd se ciştigă un Ştiinţa agricolă ne-a fost spri tractive, explicaţii bine argu
înscris în gospodăria colecti spor de recoltă de eel puţin jinul cel mai de preţ. Tot cu învăţate. Ogorul va (1 mai mentate şi pe înţelesul tutu
vă, iar in iarna următoare 400 kg. la hectar. ajutorul ej am putut să obţi darnic. Hambarele tot mai
eram cursant al cercului agro De doj ani încoace gospodă nem o recoltă bună şi în a- pline. ror.
tehnic. I.a început am asistat ria face arături de toamnă cest an cu condiţii de elimă Ing. ZENON BALTAGA
la o demonstraţie cu ajutorul pe toată suprafaţa, îngrăşînd nefavorabile. Ploi n-au căzut ION ST. MĂNĂILA lector la cercul zooteh
căreia inginerul agronom cău totodată terenul cu cîte 20 multă vreme. Dar noi învăţa şeful echipei a Il-a la G.A.C. nic al G.A.C. „16 Fe
ta să ne tacă să cunoaştem tone gunoi de grajd la hectar. sem că o praşilă dată la timp „Drumul lui Lenin“ comuna bruarie", comuna Nucet,
cit mai hine solurile de pă- Porumbul l-a semănat atunci face cit o ploaie bună. Am lanca, regiunea Galaţi raionul Tîrgovişte
