Page 21 - Albina_1962_11
P. 21
După ce termină şi scoase căruţa din
voliere, Neculai se tot cioşmoli prin Agrotehnica
curte, apoi intră la Minodora.
— Tu, nevastă, oi avea eu ce îmbuca ?
Plec după alt transport. Minodora îi spu
se de unde să ia de-ale gurii, dar Necu Dacă-i dai, pămîntul este darnic !
lai tot nu pleca. Ii frămînta ceva. O
urmărea cum lucrează şi crîcnea stânje El îţi toarnă vin ca un paharnic
nit Iţi frămîntă pilnea cea mai bună
— Minodoră, vorbi el deodată cu glas
a începu selecţia ouălor, aşezîndu-le gituit, repezit, vreau să-ţi spun ceva, Şi-i grăbit, pe masa ta să pună
rijă In lăzile de livrare. In timpul ceva de care tu nu ştii. Atunci, cînd Faguri dulci, înmiresmaţi de miere
tui, pusese nucile culese pe masă, te-am dus la spital cu blestemata aia de Dacă-nveţi şi ştii să-i dai putere !
-e ouăle necorespunz&toare. Nucile infecţie, doctorii mi-au cerut o declaraţie
ideau un miros amărui, pătrunzător, că-s de acord să-ţi taie mina.’ Ziceau că
r-un tirziu, auzi afară glasuri cu altă scăpare nu-i. Şi eu am scris că nu-s Numai dă-i pămîntului ce vrea !
te. Ieşi repede. Vicepreşedintele de acord. M-am gîndit că poate scapi şi
, cu vocea lui plină, ii arăta lui aşa, că ciungă, n-o să mai poţi trage cu De e ger şi iarna de e grea
lai, bărbatul Minodorei, unde să des- sapa, n-o să mai poţi munci, deretica, Fă-i o şubă groasă din zăpezi,
nişte scînduri. Neculai Adam avea aşa am scris. Spitalul a telefonat la co
telaj în primire şi plecase de cu mună şi s-a dus Ilie care i-a convins să Iar prin Mărţişor dacă-ai să vezi
e la gară. înseamnă că Hie n-a uitat, facă operaţia pe răspunderea gospodă Că pe-alocuri griul e slăbit
ngă el, Neculai părea firav. riei. Pe urmă, m-a chemat la organiza
Noroc, găinăreasă ! îi strigă Saftu ţia de partid ... Dă-i îngrăşămîntul cuvenit —
am o zări in uşă. — De găinărese — Am ştiut, Neculai, am ştiut tot, şopti Din oceanul brazdelor s-aduni
ce avem nevoie, dar găinarilor să Minodora.
ară sămînţa ! — De unde ? Intr-o zi, cit altă dată-n luni !
i o glumă a lui pe care o repeta a- — Mi-a spus doctorul după aceea.
iri, dar Minodora ştia că acum o spu- — Ai ştiut şi nu mi-ai spus nimic ? Ai o carte bună, înţeleaptă.
cu un anumit înţeles, mai cu sea — Cred că atunci aveai, oareşicare
ră trăgea cu coada ochiului spre Ne- dreptate să judeci aşa. N-ai făcut-o cu De-o pătrunzi, îţi faci dintr-însa
Adam. Acesta se prefăcu a nu auzi mintea de acum.
răbi să ia caii de dîrlogi. In treacăt — N-am avut dreptate, Minodoră, dar treaptă
aruncă o privire furişată, parcă te- nu ştiam ce ştiu acum. Mă gîndeam la Să te-avinţi mai sus spre bunăstare.
iare, spre nevastă-sa. Minodora pri ce-ai mai putea să fii bună. Şi colectiva
ce însemna privirea aceasta şi de mi-a arătat la ce. Muncim în chip nou, Vrednic şi la carte şi pe-ogoare.
leculai s-a gheboşat vinovat. Aşa ie se cere doxă. Omul priceput işi găseşte
şi atunci, de la organizaţia de păr locul cuvenit.
tinii îl muştruluise Ilie, care era şi Se aşternu tăcerea gîndurilor care Tot pămintul dacă-i dai, e darnic !
star de partid. n-au nevoie de vorbe. Ca să facă ceva, Dealul toarnă vin ca un paharnic,
u înţeleg, măi Neculai, li strigase fu- Neculai găsi nucile, le sparse şi începu
secretarul, că bărbatul găinăresei să le cureţe miezul, aşezindu-le pe masă Mlaştina secată lingă rîu
e fi şi găinar, dar oeea ce ai pus tu lingă cele oferite de Ilie. Apoi ieşi re Strînge-n poală tonele de grîu,
îirtie. acolo la spital, e treabă de cri- pede, murmurînd :
il, s-o ştii de la mine. Să te duci la — Mă aşteaptă caii. Iar pe coasta stearpă, pină ieri
or, să-' rogi să-ţi dea declaraţia a- Minodora îl văzu cum trece prin lu Cîntă fete sub frunzar de meri
şi s-o bei cu apă neîncepută",
mina geamului, mai uşurat parcă, şi se Culegînd în coşuri de nuiele
inodora căuta să abată vorba pe alt trezi plingind de-a binelea, un plîns a-
ş. Nu-i plăcea să-şi amintească în linător. Lucra mai departe şi din cînd în Bulgări rupţi din soare şi din stele,
un fel de nenoricirea ei cu mina şi, eind lua cîte un miez, fără să aleagă de
ales, de acea declaraţie a Iui Necu- Ia cine ii primise.
II întrebă pe Saftu cînd vor urca Regăsise gustul dulce al miezului de Darnic e pămîntul ţării mele!
darii pe bina. Vicele veni lingă dînsa nuci verzi, încă în putere, aşa cum îl
n timp ce-i dădea explicaţii asupra ţinea minte din copilărie. ION POTOPIN
itrucţiei, scoase din buzunar cîteva
I, Ie sparse in pumnul lui puternic
tu să-i întindă miezurile ca odini-
L Era un îndemn citit mai mult in
ire decit în mişcarea miinii, căci se
că migălos să cureţe cămaşa gălbuie,
idemînatec, ca toţi bărbaţii cu dege-
>rea groase. Minodora simţi o săgetare
nimă. „Şi-a dat seama că eu nu mai Toamnă In deltă.
curăţa nucile” se gîndi dînsa. In a-
ăr, abia acum înţelegea şi ea că pus să facă parte din comi
aci când o să spargă nucile aduse de tetul orăşenesc P.M.R. Zalău.
să, va trebui să fie singură. N-ar vrea P R E S EDI NTELE Despre acest amănunt şi des
vadă nimeni cum se chinuie să le cu- pre altele, la fel de semnifi
s miezul numai cu o mină. cative. Angajamentul său
Ilie îi întinse în palmă miezul cură- luat atunci în faţa comuniş
II zîmbea deschis, cu ochii lui că- spun cu mîndrie mulţi dintre mobila nou cumpărată, aca tilor a fost simplu. Aşa cum
anotimpul
Toamna,
„de
1, blirzi. Minodora trăise în acest timp aur“ cum îl numesc poeţii, a colectiviştii care i-au călcat să, fără să anunţe şi consi de altfel îi este şi purtarea.
te mişcările miinilor lui. Luă miezul pus probleme deosebite şi co pragul ca să petreacă serile liul de conducere. „Oi fi ma „Voi căuta, tovarăşi, să fiu
fugi imediat la treabă. N-ar fi vrut împreună discutînd, citind. tale preşedintele gospodări la înălţimea cinstei deosebi
vadă Ilie cu lacrimi pe obraz. Nici lectiviştilor din Zalău. Viile
s-au încărcat de rod, livezile Pasiunea pentru citit a tî- ei, dar gospodăria colectivă te ce mi s-a acordat în a-
şi nici Neculai, care descărca mate- nu-i numai a matale, ci-i a ceastă zi“. Şi faptele au con
lul. la fel. Porumbul a depăşit pe nărului preşedinte îl ţine
multe zeci de hectare 5.000 treaz pînă tîrziu, cînd alţii noastră, a tuturor"... De a- firmat între timp că acest
kg. la hectar, iar sfecla de za sînt de acum sătui de somn. tunci nu neglijează să se con tînăr ştie să-şi respecte an
hăr a întrecut toate aşteptă El a înţeles bine că răspun sulte îndeaproape cu toţi gajamentele.
rile. „Toate acestea la un loc derea ce-o are în gospodărie acei ce sînt în măsură să ho Fireşte că nu întotdeauna
înseamnă belşug" — spun îl va depăşi dacă nu cunoaş tărască în comun o acţiune i-a fost uşor. Mai ales că atit
mulţumiţi oamenii. Asupra te cît mai multe lucruri des sau alta. Aceasta e o calitate, în funcţia ce-o deţine la gos
belşugului însă, Traian Ba- pre viaţă, despre metodele şi mai bine-zis una din calită podărie (din aprilie 1962) cît
boş preşedintele gospodăriei îndrumările tehnice în agri şi în munca de partid este
este de altă părere. „Bel cultură, pomicultură, zooteh destul de tînăr. Colectiviştii
şugul" — spune — este nie, viticultură etc. Iată-1, de au însă numai cuvinte bune
egal cu o recoltă bogată pildă, la o discuţie cu mul la adresa Iui. Şi nu este pen
dar.„ înmagazinată şi nicide gătorii. Vorbeşte cu atîta tru nimeni un secret că dacă
cum aflată pe cîmp“. Şi ca să competenţă despre procesul a reuşit să se achite conştiin
demonstreze pe viu această biologic de lactaţie la anima cios de sarcinile primite, a-
apreciere, iată-1 printre primii le, de parcă aceasta i-ar fi ceasta se datoreşte consultă
care se străduiesc să vadă specialitatea de bază. La ple rilor sale cu organizaţia de
recolta în hambare şi, cum e care însă nu uită să scoată bază, la care a găsit în
cazul strugurilor, mustind o broşură din buzunar, pe totdeauna înţelegere şi un a-
gălăgioşi în budane. care o oferă cu împrumut jutor direct.
„Retragem mîine 100 de mulgătorilor. „Sînt aici multe „M-am gîndit să organizăm
oameni de la culesul strugu lucruri interesante despre o zi de muncă obştească Ia
rilor şi îi repartizăm în Stîna, creşterea producţiei de lap culesul viilor. Dumneavoas
la recoltatul porumbului de te. Citiţi cu atenţie, însă aveţi tră ce părere aveţi ? Vom
pe suprafaţa ce trebuie însă- grijă de ea“. reuşi ?“.
mînţată cu grîu. O maşină şi Oamenii din gospodărie^ „Cu siguranţă — i-au răs
trei atelaje vor căra piatra sînt mulţumiţi cu preşedin-”
şi nisipul pentru grajdul de tele lor şi pentru faptul puns tovarăşii din organiza
ţia de partid. — Vom mobi
la Ortelec, pe care trebuie că el cunoaşte astăzi bine liza tineretul, femeile, vom
să-l terminăm în cel mult pa munca în toate domeniile sta de vorbă cu colectiviştii
tru zile. Cu transportul la de activitate. De la cultu prin agitatorii şi activul fără
baza de recepţie a porumbu ra mare la zootehnie, la ţile preşedintelui Baboş, că de partid şi vom reuşi". Re
lui contractat e bine să te o- construcţii, la vinificaţie şi pătată în procesul activităţii zultatul : sute şi sute de oa
cupi dumneata, tovarăşe Che- pînă la creşterea viermilor de de fiecare zi. A fost o vreme, meni au cules într-o dumini
recheş. Calitatea dumitale de mătase. Şi cunoaşte bine, pen bunăoară, cînd luat cu trebu
vicepreşedinte este o garanţie tru că în afară că citeşte rile, acelaşi preşedinte scăpa că însorită de toamnă cîteva
sigură că la contractare va fi foarte mult, nu se sfieşte din vedere problemele perso vagoane de struguri. Aseme
nea cazuri mai sînt. Şi toate
trimis numai porumb de cali niciodată să întrebe dacă ceva nale ale oamenilor din jurul vin să confirme că alegerea
tatea întîi". Spuse cu com nu-i este clar. îi place tare său. Probleme de viaţă, dc
petenţă şi argumentate de mult să stea de vorbă cu gos învăţătură, de comportare colectiviştilor din Zalău a-
tunci cînd s-au
gîndit să-i
preşedintele gospodăriei în podarii pricepuţi şi îndeosebi etc. „N-am timp de fleacuri" dea pe mînă acestui tînăr
consiliul de conducere, aceste cu bătrînii de la care întot — a spus la un moment dat conducerea gospodăriei, a
cuvinte au devenit după o a- deauna a aflat şi a învăţat unui colectivist venit să-l in
dîncă chibzuinţă colectivă, un multe lucruri interesante. De vite la sărbătorirea zilei de fost cum nu se poate mai in
adevărat plan concret de pildă, bătrînul Ciorca Ion l-a naştere a celui de-al 8-lea spirată.
desfăşurare a tuturor for făcut atent într-una din zile copil. A plecat omul cu capul Simfonia hărniciei îşi în
ţelor. A doua zi, încă că pe făşia de pămînt aflată în pămînt. Seara, însă. mus cheie în aceste zile ultimele
din zori, iată-1 pe pre- în dreptul cantonului de cale trat de conştiinţă, preşedin acorduri în decorul unei
Î edinte în mijlocul oameni- ferată se pot produce cu mult tele avea să străbată nu mai toamne tîrzii, dovedind în li-
or. Arată vesel, odihnit. A- succes legume timpurii. Un puţin de 8 km., prin ploaie nalul ei frumos talentul vi
proape că nu ţi-ar veni să alt colectivist, vîrslnic şi el, şi întuneric, pentru a fi de guros al unui colectiv harnic,
crezi că n-a lăsat cartea din l-a mustrat zdravăn pe preşe faţă la bucuria fericitului în care tînărul preşedinte.
mînă pînă tîrziu după miezul dinte că îşi asumă anumite lată. Baboş Traian, deţine rolul
nopţii. obligaţii peste cele ce i se cu Despre acest amănunt şi-a unui bun dirijor.
„Are acasă o bibliotecă mai vin. Aprobase o căruţă unui adus aminte comunistul Ba
ceva ca la colţul roşu" — colectivist să-şi transporte boş Traian cînd a fost pro N. CREANGA
