Page 23 - Albina_1962_11
P. 23
Acum cincd ani la Moscova cinci ani, o treime din suprafaţa S.U.A'., ci pentru toate ţările Puterea valorică a dolarului ca şi rezervele
a avut loc un eveniment deo şi populaţia globului, dar par capitaliste. Termenul de com de aur ale S.U.A. scad vertiginos.
sebit: Consfătuirea reprezen mondială reprezintă nu 30 la paraţie cel mai edificator pen
tea lor în producţia industrială
tanţilor partidelor comuniste şi
tru a putea aprecia cum se
FAŢĂ ţări au discutat despre cele apropie cu paşi repezi clipa în economice, este ritmul creşte
muncitoreşti. Toate ziarele lu
sută. ci peste 36 la sută I Se
dezvoltă cele
două
sisteme
mii au scris pe larg despre a-
rii producţiei. In ultimul dece
care şi această cifră va rămîne
cest eveniment. Prietenii păcii
în urmă. In 1965 (peste numai
şi progresului s-au bucurat. Re
niu ritmul mediu anual al creş
terii economiei capitaliste n-a
prezentanţii partidelor comu
trei ani I) ţările socialiste vor
da 50 la sută — adică jumăta
depăşit în ansamblu 5 Ia sută, în
niste şi muncitoreşti din 70 de
timp ce în lumea socialistă el a
te din producţia industrială a
fost de aproape 14 la sută. In
zilelor noastre şi au
faţă o balanţă în care unul din
anul 1961, producţia industrială
chemat
ÎN mai importante probleme ale lumii. E ca şi cum ai avea în a crescut în Uniunea Sovietică
talgere devine tot mai greu, în
popoarele lumii să facă totul
pentru a bara calea
Statele
dauna celuilalt. Lumea socia
războiu
cu 9,2 la sută, iar în
listă face balanţa istoriei să se
lui. Adepţii războiului
rece,
Unite ale Americii abia cu 1 la
au
îngrijorare,
sută
cuprinşi
de
Deţinînd întîietatea
în
ce
scris şi ei despre Consfătuirea
FAŢĂ ticipa la întrecerea paşnică — înclină balanţa... priveşte ritmul de dezvoltare
De partea cui
de la Moscova. îndeosebi nu
le-a plăcut acestor domni ape
pă
a economiei, socialismul
lul înflăcărat adresat de Con
şeşte înaintea ţărilor capitalis
te în dezvoltarea unor domenii
sfătuirea de la Moscova tutu
dintre cele mai importante ale
ror popoarelor lumii, de a par
progresului ştiinţific şi tehnic
mondial. Lansarea recentă a
întrecere din care toţi au de
cîştigat şi nimeni de pierdut,
Marte confirmă încă o dată în
întrecerea între cele două sis
teme — socialist şi capitalist — rachetei sovietice spre planeta
mod strălucit că şi în întrece
trebuie să se desfăşoare nu pe plece tot mai mult în favoarea rea pentru cucerirea Cosmosu
■ fronturile de luptă, ci pe fron din apus sînt nevoiţi să recu lui, U.R.S.S. a lăsat mul: în
ei I Mulţi
economişti
chiar
urmă S.U.A. Superioritatea în
turile producţiei de oţel, de
grîne, de energie electrică, de noască rămînerea în urmă a domeniul cuceririi Cosmosului
capitalismului. Vorbind, de pil
FAŢĂ idei dezbătute de Consfătuirea ei capitaliste. „Economia Harry şei dezvoltări a industriei în
reflectă puternica dezvoltare a
bunuri necesare traiului. A-
economic
dă, despre avîntul
ceasta a fost una dintre marile
ştiiţei şi industriei în U.R.S.S.
Uniunea
e-
Sovietică
din
Un indice important al uria
conomistul
american
de la Moscova.
Schwartz încearcă să găsească
Cei cinci ani care au trecut
U.R.S.S. este producţia de oţel.
explicaţii cu privire la avîntul
In toamna acestui an, făcînd
de atunci au fost ani în care
continuu al ţărilor
lagărului
bilanţul producţiei de otel, eco
ţările socialiste au reuşit să-i
socialist şi stagnarea economi
nomiştii americani s-au
alar
la
ţină în frîu
pe aţîţătorii
so
mat : a reieşit că în trimestrul
război şi să asigure pacea hi
vietică — scrie Schwartz — nu
ndi. Aceştia au fost ani în care
III al anului 1962 oţelarii so
vietici au produs mai mult oţel
ÎN sistemul mondial socialist şi-a este expusă influenţei vreunei metrice 1
probleme grave ca acelea ale
decît S.U.A. — 18.900.000 tone
dovedit mai departe cu putere
propriei noastre economii: ea
metrice, faţă de 18.615.000 tone
superioritatea în toate domeni
de
nu cunoaşte stagnări sau
ile vieţii. Capitalismul a rămas
Aderarea Angliei la Piaţa comună va pr*-
Cum stau lucrurile în dome
tn acest timp atit de mult în presiuni. Producţia industrială niul producţiei agricole ? încă cinul economiei şi prestigiului englez situaţii
FAŢĂ dacă au trecut doar cinci ani, tarea industriei americane, pre au obţinut 47 la sută din re
sovietică se dezvoltă ferm, pe o
urmă. încît mulţi din apărătorii
jalnice.
linie ascendentă şi într-un ritm
în anul 1959 ţările
lui se întreabă pe drept cuvînt
socialiste
înalt. Or, dimpotrivă, dezvol
colta mondială de cereale şi
sau douăzeci şi cinci...
cum ştiţi, aminteşte o călăto
40 la sută din recolta de bum
Întrebarea
nu-i lipsită de
rie prin munţi: cu urcuşuri şi
bac. Comparind producţia de
tîlc, căci dacă încă în 1957,
coborîşuri".
cereale a anului 1961 cu cea din
ţările socialiste — care cuprind
1960, reiese că U.R.S.S. a pro
dezvol
a treia parte a globului pămîn-
Linia ascendentă a
tesc şi o treime din populaţia
tru Uniunea Sovietică, ci pen
mult, în timp ce Statele Unite
lumii, dădeau aproximativ a tării e valabilă nu numai pen dus cu 2,9 milioane tone mai
treia parte din producţia indus tru lagărul socialist luat la în au avut o scădere de 15,2 mi
• stau cu totul altfel. Ţările so coborîşului şi urcuşului sînt lioane tone.
tregul lui, după cum frigurile
trială mondială, acum lucrurile
In ultimii şase ani au primit
cialiste reprezintă, ca şi acum valabile nu numai pentru locuinţe în case noi şi şi-au
îmbunătăţit condiţiile de lo
FAŢĂ populaţia ţării. Aceasta, în
cuit 75 milioane de oameni so
vietici — aproape o treime din
timp ce în ţările capitaliste oa
menii muncii sînt nevoiţi să lo
cuiască în condiţii mizere şi
sînt veşnic obsedaţi de proble
ma chiriei care înghite o mare
parte din veniturile lor.
_ In toate domeniile economiei
ÎN superioritatea sistemului mon
şi ale culturii se vădeşte net
dial socialist. Popoarele socia
liste ştiu de pe acum cît otel
şi cită pline vor produce în
FAŢĂ victoriei înclină de partea ce „Aderarea" Angliei la Piaţa comună ! ! !
anii următori, avînd deplina si
guranţă că în întrecerea econo
mică paşnică dintre cele două
sisteme, sorţii de izbîndă sînt
de partea socialismului. Balanţa
lor care apără pacea lumii, ză
rile ei limpezi, viitorul liniştit
al tuturor. Fascişlii din R.F.G. tind spre aceleaşi
ţeluri spre care a mers Hiiier.
R. Ţ1ULESCU
U N C A L C U L C O N C L U D E N T
Academicianul sovietic S. G. le a celor două sisteme mon Făcînd însă acest calcul, a-
Strumilin, pornind de la ac diale în perioada 1962-1980 ar cademicianul sovietic atrage
tuala fizionomie socială a glo putea să aibă următorul as atenţia că lucrurile s-ar putea
bului, a ajuns la concluzia că să se prezinte in 1980 şi mai
dinamica producţiei industria pect: defavorabil pentru ţările sis
temului mondial capitalist, de
oarece el nu a pus la so
ANUL 1962 ANUL 1980 coteală o serie de factori care
acţionează şi vor continua să
acţioneze şi în viitor. Astfel,
de pildă, nu se poate şti în
decurs de aproape 20 de ani
cîte popoare vor porni spre ca
lea socialistă Atracţia spre
socialism a popoarelor este din
ce în ce mai mare, tot mai
mulţi sînt cei ce văd în socia
lism singura cale de a ieşi din
numeroasele impasuri faţă de
care capitalismul se dovedeş
te neputincios. Ceea ce se
intîmplă în lume, confirmă in
f iecare si, in /iecare ceas că în
timp ce economia ţărilor so
cialiste este într-un continuu
progres, capitalismul alunecă
iremediabil pe panta declinu „RELAŢIILE" franco-vest-germane.
lui. (Desene de V V A SILlU l
