Page 25 - Albina_1962_11

f

Anul 65 • Seria H • Nr. 779 Miercuri 28 noiembrie 1962 • 8 pagini — 15 bani
încă la începutul dezvoltării celei de a şaptea
arte, Lenin ne învăţa că prin forţa lui mobiliza­
toare, prin capacitatea rapidă de răspîndire în mase,
filmul este unul din cele mai puternice şi mai ne­
cesare arte.
Anul trecut, numai la sate, în cele peste 3.000 de
cinematografe şi 108 caravane cinematografice, au
vizionat filme peste 50 milioane de spectatori. In
cursul acestui an reţeaua cinematografică sătească
s-a îmbogăţit cu zeci şi sute de unităţi. Ştiri despre
cineficarea unui întreg raion — Piteşti sau Tg.
Neamţ, Medgidia sau Negru Vodă — cum am putut
citi în presa anului 1962, ar fi părut cu numai 20
de ani în urmă o imposibilitate, cînd prin acele
părţi nu exista nici măcar un cinematograf sătesc.
Reputatul critic cinematografic francez, Georges
Sadoul, scrie în a sa „Istorie a cinematografului
mondial" privitor la ţara noastră „Cele 250 săli din
ţară nu au vîndut în 1938 decît 6 milioane de
bilete adică cîte unul... la trei locuitori". Este de
prisos să mai amintim că puţinii spectatori ai cine­
matografelor de atunci erau orăşeni, că imensa
majoritate a sătenilor nu văzuse nici măcar un
singur film. Asta în timp ce în 1961, după cum am
amintit, numai la sate au fost peste 50 milioane de
spectatori. De altfel punctele de suspensie puse de
către criticul francez în interiorul frazei citate, sînt
cel mai succint comentariu la adresa condamnabilei
înapoieri la care regimul burghezo-moşieresc redu­
cea cinematograful.
Eficient instrument de agitaţie, important mijloc
de culturalizare a maselor, filmul — ca şi cartea,
teatrul sau radio-ul — nu mai constituie o noutate
nici pentru cătunele cele mai îndepărtate. Cinema­
tograful a devenit o necesitate şi pentru că vizio­
narea unui film nu înseamnă numai o oarecare dis­
tracţie, ci scrutarea unor noi orizonturi, educarea
dragostei de frumos şi, prin numeroasele filme do­
cumentare, posibilitatea cunoaşterii experienţei ce­
lor mai înaintaţi.
Acestei necesităţi vitale a ţărănimii noastre îi
răspunde şi Festivalul Filmului pentru sate, mani­
festare intrată în tradiţia ultimelor ierni şi care se
bucură de la un an la altul de o popularitate mereu
sporită. Despre deosebitul interes pe care îl stîr-
neşte Festivalul ce se va desfăşura între 2 decem­
brie 1962 şi 31 ianuarie 1963 vorbeşte şi amploarea
sa : 13.000 de localităţi vor găzdui pe ecranele cine­
matografelor săteşti sau cu ajutorul caravanelor ci­
nematografice cele 329 de filme artistice, 347 de do­
cumentare cu teme sqcial-politice, agrozootehnice,
de ştiinţă popularizată şi 104 filme de desene ani­
mate, selecţionate în vederea prezentării lor în ca­
drul Festivalului.
Săptămîna inaugurală a Festivalului va fi consa­
crată fruntaşilor din agricultură din comunele res­
pective, în cinstea cărora se vor programa cele mai
valoroase filme artistice şi documentare. Se preco­
nizează, de asemenea, organizarea unei săptămîni a
filmului romînesc (în cinstea celei de a 15-a aniver­
sări a proclamării Republicii Populare Romîne), a
filmului sovietic, săptămîna filmului pentru tineret,
a filmului în slujba păcii şi prieteniei între po­
poare sau alte asemenea acţiuni.
Pentru cursanţii învăţămîntului agrozootehnic de
masă, ca şi pentru elevii cărora li se predă din
acest an o nouă disciplină, ..Agricultura", vor avea
Ioc spectacole speciale cu filme agricole care vor fi
însoţite de explicaţii date de lectorii şi profesorii
respectivi. Este de datoria acestora ca în urma con­ ale unor opere literare ce au stat la baza filmelor, tîmplat în trecut la Căldărăşti (Buzău) şi Jitia (R.
sultării planului de lecţii pe care le au de predat şezători care să contribuie la aprofundarea conţi­ Sărat), într-un total dezinteres din partea celor în
în acest an, să solicite secţiilor raionale de cine- nutului şi a problemelor pe care le tratează filmele. drept (Tătăruşi-Iaşi, Cleja-Bacău), cu proiecţii
ficare cele mai adecvate filme documentare, spre a Astfel procedează colectivele de sprijin din comu­ slabe sau cu dese întreruperi ca la Ştiubei (R. Să­
se preîntîmpina situaţii ca cele din comunele Să- nele Gîrleni (Buhuşi), Roznov (Piatra Neamţ), Tîm- rat) sau cu amînări cauzate de nunţi şi baluri (Co-
răţeanca sau Aliceni . (Buzău) unde anul trecut, boeşti (R. Sărat) ele. De asemenea, spectacolele ci­ loneşti-Bacău), atunci şi rezultatele nu vor depăşi
lectorii nu au folosit deloc documentarele agricole. nematografice din Festival vor fi precedate de „recordurile" stabilite la acelaşi cinematograf din
Folosind experienţa anilor trecuţi, Festivalul fil­ scurte conferinţe sau prezentări. în jurul anumitor Coloneşti (200-300 spectatori lunar) sau la Coarnele
mului la sate nu va fi limitat numai la proiecţia filme se vor organiza discuţii cu spectatorii sau con­ Caprei-Iaşi (14 persoane într-o zi).
filmelor din program. El va prilejui totodată o largă cursuri „Cine ştie, cîştigă", care se bucură de o Festivalul filmului pentru sate va contribui la
gamă de manifestări culturale adiacente: confe­ deosebită popularitate. Cu ajutorul organizaţiilor dezvoltarea activităţii culturale de masă, la îmbo­
rinţe, recenzii, simpozioane, standuri de cărţi, ex­ de bază U.T.M. de la sate se pot organiza în ca­ găţirea cunoştinţelor politice, culturale şi ştiinţifice
poziţii agricole etc. Un rol de seamă le revine în drul „Joilor tineretului" spectacole speciale cu filme ale colectiviştilor, la mobilizarea acestora pentru
acest sens tuturor activiştilor culturali şi în spe­ de un înalt nivel educativ, asigurîndu-se partici­ îndeplinirea sarcinilor trasate de partidul nostru.
cial directorilor de cămine culturale, care sînt tot- parea a cît mai multor tineri din comună. Toate El va constitui de ssemenea, o bună propagandă
-odată şi responsabili ai muncii cu filmul din comu­ aceste sarcini deosebit de importante care le revin pentru film, o acţiune de atragere a noi spectatori
nele respective. Aşa cum la centrele regionale şi activiştilor culturali în această perioadă vor putea la cinematografele săteşti, completînd seria succe­
raionale s-au constituit comisii de organizare a Fe­ fi îndeplinite în condiţii optime numai prin atra­ selor obţinute în răspîndirea celei mai populare
stivalului, este recomandabil ca şi în comune să se gerea unui colectiv obştesc cît mai larg la pre­
continue acţiunea începută la trecutele festivale de gătirea acţiunilor cu filmul. arte — cinematografia — pe tot întinsul ţării unde
constituire a unor colective de sprijin, de „prieteni Dacă în perioada Festivalului filmele se vor pre­ acum două decenii revenea anual un singur bilet
ai filmului", care să cuprindă pe,cei mai bine pre­ zenta în săli neîngrijite şi neîncălzite, cum s-a în- la trei locuitori.
gătiţi dintre localnici, capabili să contribuie la buna
desfăşurare a tuturor manifestărilor culturale din
cadrul acestui Festival. Acolo unde aceste comitete
au existat mai dinainte, ele trebuie reactivizate ne-
întîrziat.
în multe comune s-au luat din vreme măsuri C I T I Ţ I IN A C E S T N U M Ă R . '
pentru popularizarea filmelor şi a celorlalte ma­
nifestări din cadrul Festivalului, prin folosirea de
afişe, panouri, fotomontaje, emisiuni ale staţiilor de • Tribuna activistului cultural
radioficare. O iniţiativă care poate fi extinsă eşte
cea a mai multor cinematografe din regiunea Bacău „Cum popularizăm experienţa înaintată" pagina a 2-a
privind difuzarea de abonamente pentru toate fil­
mele programate în perioada Festivalului. • Nivelul şi valoarea expunerii pagina a 3-a
în fiecare comună angrenată în desfăşurarea Fe­
stivalului se pregătesc deschideri festive pentru • Dansul cu temă — de Ştefan Luca pagina 4 -5
acest eveniment de seamă al vieţii culturale a sa­
telor. S-au elaborat conferinţe despre dezvoltarea • Prin sate moldovene — reportai de Ion Istrati pagina a 6-a
culturii în ţara noastră, despre drumul ascende'nt
al cinematografiei romîneşti; formaţiile căminelor • Steagurile libertăţii deasupra Africii pagina a 7-a
culturale pregătesc scurte programe artistice.
în concordanţă cu filmele programate în pe­
rioada Festivalului, căminele culturale şi bibliote­
cile vor iniţia seri literare, seri de calcul, recenzii