Page 26 - Albina_1962_11
P. 26
Cum
cc p o p u l a r i z ă m .
3
H
3
U
A.
3
—i
3 După colectivizarea comunei, care a avut loc
H în primăvara acestui an, activitatea culturală
C/3 am orientat-o în aşa fel, îneît ea să contri
> buie cît mai mult la întărirea economico-orga-
nizatorică a gospodăriei colective şi la ridica
H
U rea ei la nivelul gospodăriilor fruntaşe. In acest
sens, am organizat diferite manifestări cultu
< rale pe tema popularizării experienţei gospo
dăriilor mai vechi, fruntaşe, din raion şi din
z întreaga ţară, a metodelor agrotehnice folosite
3 de cei mai buni colectivişti din gospodăria
CQ
noastră,
CC Problemele dezvoltării sectorului zootehnic şi
H sporirii producţiei animale au fost pe larg dez
bătute la cămin. în cadrul a mai multor ma
nifestări culturale. Dintre acestea voi aminti
seara de calcul comparativ, organizată la sfîr-
Cile nu se învaţă la un cerc de citii ? iată-i pe colectiviştii participanţi la cercul de citit con şitul lunii octombrie. Cu această ocazie, s-au
dus (te profesoara Elena Alba din comuna Strîrnbu, raionul Făurei, regiunea Galaţi, ascultind <f! comparat rezultatele obţinute de gospodăria
citirea unei povestiri cure Ie cucereşte atenţia.
noastră privind producţia de lapte, cu cele ale
gospodăriei colective din Bascov. Apoi s-a
H
calculat venitul pe care gospodăria noastră l-ar
3 fi obţinut în plus dacă, pînă la 30 septembrie
u a.c.. în loc de 1.700 litri lapte pe cap de vacă
furajată, ar fi realizat 2.000 litri, cît a fost pro
3 ducţia medie a gospodăriei din Bascov. Colec
_ ) tiviştii din comuna învecinată au realizat o
Deşi condiţiile climaterice au an. Îşi aduceau aminte de dezba conducerea inginerului Matei An- 3
fost nefavorabile, colectiviştii din terile de la lecţiile cercului agro gheluţă s-a desfăşurat cu mult H producţie de lapte mai mare datorită aplicării
Biled au reuşit să obţină şi in a- tehnic, despre soiurile de hibrizi succes şi cu un numeros auditoriu c/3 metodelor înaintate de hrănire şi îngrijire a
cest an recolte mari de porumb. care merg mai bine în terenul lor, o seară de întrebări şi răspunsuri > animalelor. De aceea, în cadrul serii de calcul
Cu toate că a fost un an secetos, despre densitatea cerută la hectar pe această temă. La această seară comparativ am vorbit în mod amănunţit şi des
ei au cules de pe o suprafaţă de şi cum trebuie îngrijit porumbul, culturală care s-a desfăşurat P
972 ha. o producţie medie de îşi aminteau şi de lucrările la ca sub forma de dialog între U pre aceste metode. Pentru cunoaşterea şi în
(j.212 kg. de şliuleţi de porumb sa laborator, de aplicaţia practică ascultători şi inginerii din co suşirea lor, la numai o săptămînă după această
la hectar. Rezultatele bune obţi pe cîmp cînd, înaintea însăminţă- mună, s-a discutat despre meto seară, am invitat îngrijitorii de la Bascov pen
nute la cultura porumbului chiar rilor, inginerul Dumitru Geamba- dele agrotehnice necesare pentru tru a împărtăşi din experienţa lor în hrănirea
în aceste condiţii neprielnice sînt zu a adunat pe toţi cursanţii şi mărirea producţiei la hectar, ară-
roadele lucrării pămînluiui după le-a dat ca tema reglarea maşinii tîndu-se care sînt soiurile de hi z şi îngrijirea raţională a animalelor. întîlnirea
regulile agrotehnice înaintate, a de semănat pentru o densitate de brizi cele mai potrivite pentru so 3 a fost urmată de aplicaţii practice. Primele
aplicării ştiinţei la condiţiile agri 60.000 de plante cultivate şi lurile gospodăriei şi care este den CQ roade ale acestui schimb de experienţă şi-au
cole specifice ale gospodăriei. 40.000 de plante recoltabile. sitatea optimă a plantelor. Cultura găsit concretizarea în aplicarea de către îngri
La obţinerea acestei producţii, Pe lingă lecţiile ţinute la cercul porumbului a fost şi tema unei cc
pe lingă măsurile organizatorice şi agrotehnic, căminul cultural şi bi consfătuiri organizate de căminul H jitorii noştri a unor metode noi de muncă, cum
agrotehnice luate de gospodărie, blioteca au organizat şi alte mani cultural şi de bibliotecă împreună ar fi : alcătuirea raţiilor diferenţiate pe cap
o preţioasă contribuţie au adus şi festări legate de cultura porumbu cu Dumitru Geambazu, inginerul de vacă furajată, respectarea programului zil
ficţiunile întreprinse de căminul lui. La căminul cultural se păstrează gospodăriei. La această consfătu nic de grajd şi altele.
cultural si de biblioteca din co conferinţe şi expuneri elaborate şi ire au participat peste 150 de oa
mună expuse de inginerii Matei Anghe- meni, brigadieri, şefi de echipă, Colectiviştii noştri sînt dornici de a afla cît
Colectiviştii din Biled au multe iuţă, Dumitru Geambazu şi ingi fruntaşi în producţie şi alţi colec 3 mai multe din experienţa gospodăriilor frun
de povestit, nu numai despre fe nerul Ion Baha, prdfespr la şcoala tivişti. Aici s-au dezbătut metodele CC taşe şi de a le aplica pe scară mai largă în
lul în care a fost pregătit terenul agricolă din comună,’ conferinţe agrotehnice cele mai potrivite cul 3 munca lor de zi cu zi. Iată de ce noi. activiştii
pentru porumb, cum l-au însămîn- care au tratat diferite probleme a- turii porumbului în Biled, frun H
tat, de cîte ori l-au prăşit, ci şi grotehnice şi îndeosebi cele le taşii împărtăşind din experienţa —1 culturali, am căutat să-i sprijinim în această
cum au învăţat să aplice întregul gate de cultivarea porumbului. lor şi din învăţămintele dobîndite 3 direcţie. In urmă cu cîteva luni de zile, la în
complex agrotehnic cerut de acea Datorită faptului că aceste con din cărţile agricole. Pe baza lec U drumarea comitetului comunal de partid, con
stă plantă. E o zicală cu o largă ferinţe au fost legate de condiţiile ţiilor ţinute la cercuri şi manifes ducerea gospodăriei a organizat o vizită la gos
circulaţie azi la Biled : „Drumul specifice ale agriculturii din co tărilor prezentate, unul din cele
spre recolte bogate trece şi pe la mună, că s-au folosit multe exem trei concursuri „Cine ştie, cîştigă" 3 podăria colectivă din Stoicăneşti, decorată cu
căminul cultural”. ple din experienţa locală, ele organizate de căminul cultural în - j Ordinul Muncii ci. I. Cum nu toţi colectiviştii
Culeqînd porumbul de pe cele au avut un deosebit ecou în rîn- colaborare cu gospodăria, a avut 3 au putut să viziteze gospodăria din Stoicăneşti,
aproape 1.000 ha., colectiviştii îşi duriie ascultătorilor. Pentru a ca temă : „Porumbul". Din răspun H la căminul cultural a avut loc o discuţie des
aduceau aminte de manifestările sprijini mai susţinut eforturile co surile date de participanţi la în c/3 pre cele văzute în timpul vizitei, şi mai ales
culturale atrăgătoare şi interesante lectiviştilor de. a obţine producţii trebările puse, au avut de învăţat >
Ia care au participat şi a căror mari de porumb la hectar, cămi sute de colectivişti veniţi să asiste despre felul cum pot fi introduse şi în gospo
—1
temă era tocmai porumbul, ştiu- nul cultural, împreună cu condu la acest examen despre agroteh P dăria noastră metodele folosite de cei din Stoi
leţii cu bobul auriu pe care îi cerea gospodăriei colective, a or nica porumbului. u căneşti. Prin intermediul panourilor, a] gazetei
obţinuseră cu toată seceta acestui ganizat şi alte manifestări. Sub Şi artiştii amatori ai căminului de perete şi al serilor închinate fruntaşilor, am
cultural au adus în felul lor o
contribuţie la rezultatele bune ob popularizat pe colectiviştii Filofleia Mihai, Ma
ţinute la cultura porumbului. Unul rin Constantin, Gheorighe Păun şi alţii care au
din programele brigăzii artistice Z trecut la aplicarea noilor metode de muncă în
de agitaţie prezentat în faţa co 3 sectorul zootehnic.
S p a r t a c h i a d a de iarna lectiviştilor din Biled a avut ca CQ Răspîndirea experienţei înaintate constituie
titlu „Porumb Voinicul” şi a fost CC
în întregime dedicat acestei cul pentru noi o sarcină permanentă. In acest scop,
Aproape 2.500.000 de tineri de pe întreg cuprinsul turi. Un alt program intitulat H în afară de manifestările menţionate, mai fo
ţării au fost antrenaţi în trecuta ediţie a Spartachiadei „Munca de calitate, roade bogate"
de iarnă a tineretului. Competiţia care de la an la an a cuprins şi aspecte din munca losim conferinţele, călătoriile pe hartă, serile
s-a bucurat de un succes mereu mai mare, îşi inaugu fruntaşilor în cultivarea porumbu de întrebări şi răspunsuri şi cercurile de citit,
rează peste cîteva zile o nouă ediţie. Ca şi în anii tre lui. unde se popularizează broşurile editate pe plan
cuţi, tineretul se va întrece la gimnastică, patinaj, schi, Prezenţa bibliotecii la loate a- —1 raional şi regional despre experienţa gospodă
săniuţe, tenis de masă, trîntă, haltere. In actuala ediţie ceste acţiuni cu standuri şi reco riilor fruntaşe.
mandări de cărţi legate de tema
a Spartachiadei sînt programate pentru prima dată Şi manifestărilor a contribuit mult la Pentru perioada de iarnă ne-am propus ca
concursuri de tir, cros şi orientare turistică. La între o mai largă difuzare a cărţii agri acţiunile culturale să sprijine şi mai mult în
ceri pot participa toţi tinerii de la oraşe şi sate care cole. Din cele 9.475 cărţi citite H tărirea eeonomico-organizatorică a gospodăriei
—I
nu au obţinut vreo clasificare sportivă. pînă la 4 noiembrie a.c., 1.025 3 noastre. Dintre manifestările programate pen
Concursurile se vor destăşura după următorul pro sînt cărţi agrotehnice. Pe fişele U tru perioada imediat următoare amintim ■ O
gram : etapa l-a, pe asociaţii sportive, de Ia 1 decem multor cititori care lucrează în
brie 1962 la 10 februarie 1963; etapa a 11-a, pe grupe de brigăzile de cîmp găsim şi cărţi 3 seară culturală pe tema ,.Pentru o producţie
legate de cultura porumbului. de 2.500 litri lapte pe oap de vacă furajată“. o
asociaţii, de la 10 februarie la 10 martie ; etapa a IU-a, _j
Activitatea
căminului cultural
raională, de ia 10 martie la 25 martie. nu s-a limitat însă numai la ma 3 scară închinată fruntaşilor legumicoli, o seară
Prima etapă la care participă cele mai largi mase de nifestări legate de cultura porum H de calcule : „Cum se pot obţine venituri mari
tineri este hotărîtoare pentru succesul competiţiei. La bului. Multe alte manifestări au C/3 din sectorul avicol" etc. Fără îndoială că aceste
sale, alături de toate organele locale şi activiştii cămi fost axate şi pe alte probleme de > acţiuni vor contribui la generalizarea celor mai
nelor culturale trebuie să-şi aducă aportul la buna des producţie ale gospodăriei Acestea p hune metode dobîndite pînă acum în diferitele
făşurare a Spartachidei. Desfăşurarea unor susţinute ac an contribuit, de asemenea, la ob sectoare de producţie. Numai printr-o activitate
ţiuni pentru popularizarea întrecerilor şi a regulamen ţinerea de. recolte bogate şi la U culturală puternic ancorată în actualitate vom
telor de participare prin alişe, gazete de perete, foto alte culturi (o producţie medie de putea fi de folos colectiviştilor, vom contribui
2.068 kg grîu la hectar), precum şi
montaje, conferinţe, organizarea unor deschideri festive
Ia producţiile din sectorul zooteh <
ale com petiţiilor cu participarea form aţiilor artistice nic (cca 3 000 litri lapte pe cap de Z la dezvoltarea şi întărirea continuă a gospodă
ele căminului, programarea şi buna organizare a con vacă furajată) 3 riei noastre colective.
cursurilor de şah, tenis de masă, trîntă sau haltere în Iată de ce colectiviştii din Biled. CQ
localurile căminelor — sînt modalităţi prin care consi regiunea Banat, spun azi cu atîta S BOGDAN POPESCU
liile de conducere ale căminelor culturale se pot în convingere că, „Drumul recoltelor directorul cia>in<ul cultural
griji de succesul actualei spartachiade de iarnă a tine bogate şi al producţiilor mari trece H. di« «uHana Dobrogastea, raionul Piteşti
retului, contribuind la creşterea şi consolidarea miş şi pe ia căminul cultural '
cării sportive de masă din ţara noastră. R. IARAI
