Page 27 - Albina_1962_11
P. 27
acum e un lucru nou, oa înseşi mul
tele probleme pe care le comportă
NiWiiul şi caloarea expunerii materiale ale colectivei sînt mobilizate
munca în comun în gospodărie.
In Racoş toate resursele morale şi
pentru dezvoltarea ei rapidă. In de
cembrie, după numai un an, fondul de
bază va fi de 850.000 lei. Au de-acum
Marţea şi vinerea după-araiază în lului îşi arată acum roadele în ham ra". Printre conferenţiarii de la Caţa 110 taurine dintre care vaci de rasă
satele raionului Rupea domneşte o bar Dar se aminteşte tot aici şi cazul îl aflăm pe directorul şcolii şi al că 61, 620 de oi şi 10 scroafe. O dezvol
atmosferă de studiu. Cei care au ur unor terenuri din raza brigăzii de la minului cultural, Timotei Lipcanu, în tare rapidă va cunoaşte şi sectorul
inat întrutolul programul stabilit al Paloş, care. lucrate superficial in toam orele libere grădinar, şi pe învăţătorul ovin. La sfîrşitul anului viitor vor ti
■cursului agrozootehnic întorc acum nă şi neîngrăşate cum se cuvine, au Ion Schel, vechi şi pasionat pomicul- 3.000 de capete de oi. Aceasta e în
filele manualului la cea de a 8-a lec şi dat replica: cîteva tone sfeclă la tor. La cel din urmă, grădina perso strînsă legătură cu faptul că gospo
ţie. Se semnalează insă şi „restan- hectar sub producţia planificată. nală din spatele casei e un teren de dăria colectivă are întinse suprafeţe
ţieri" (la Criţ, Dopca, Bogata, Fîntîna, In sala în care se ţine cursul, ma experienţă. A adaptat după ani de cău de păşune. In chiai aceste zile sule
Augustin) care folosesc formula con terialul intuitiv se oferă în stare natu tări la condiţiile climei reci de aici, de colectivişti defrişează păşunile de
solatoare ■ „£ iama mare. Avem timp". rală cercetării cursanţilor. Sint aici soiurile de mere Batule, Boscop şi mărăcini şi arboret in scopul sporirit
Ceilalţi însă ştiu că programul a fost tije de butaşi de sfeclă, mostre masive Gustav-Durabil, care-şi păstrează in producţiei de fin. S-a început încă de
eşalonat riguros pînă la începerea lu de rădăcini de sfeclă de zahăr, snopi tactă suculenta timp de un an. Cu pe acum experimentarea celor mai
crărilor agricole de primăvară şi că de grîu Otvos şi Harac care au dat noaşte bine normele de depozitare productive soiuri de grîu pentru tre
in acest caz amînările pot foarte bine pînă acum cele mai bune producţii, şi păstrare pe timpul iernii, a cultivat cerea lor în cultura mare. Pentru pri
însemna şi renunţarea la lecţii. cartofi Ghiulbaba etc. Materialul in şi recoltat căpşuni cit ceaşca, a ex ma oară în istoria comunei se va face
Lectorii — in cea mai mare parte — tuitiv este rezultatul preocupării direc tins cultura de zmeură şi agrişe. Totul legumicultura pe suprafeţe mai mari.
îşi gospodăresc cu meticulozitate cer torului căminului cultural Tiinotei Lip- devine clar cînd îi vezi biblioteca de S-au gîndit şi la posibilitatea valorifi
cul, organizează evidenţa şi mobili canu. Prevăzător, a cules încă la re specialitate dominată de ditamai vo cării produselor : pieţele din Homo-
zarea cursanţilor, se gîndesc cu res coltarea fiecărei culturi mostre şi le-a lumul : „îndrumătorul pomicultorului". rod şi Rupea ca şi cerinţele salariaţi
pect la auditor pregătindu-i din vreme pregătit punîndu-le la dispoziţia cercu E consultantul neoficial al gospodăriei lor carierei de bazalt şi a celor de la
expuneri clare şi interesante. Acestea, lui cu rnult înainte de deschidere. colective în materie de pomicultură, moara de praf de calcar.
de altfel, ştiute ca elementele cheie După propria-i mărturisire, treaba n-a împreună cu directorul căminului cul Tot ce am amintit mai sus a funda
ale activităţii lectorului şi cercului pe cerut nici eforturi mari nici cheltuială. tural au ochit coastele erodabile din mentat lecţia : „Dezvoltarea intensivă
care îl conduce. Dar cit de folositoare se arată în clipa spre Merch'aşa şi Tăiş care se pre şi multilaterală a gospodăriei agricole
Şi acum, un scurt popas ia cîteva asta nu mai vorbim. tează de minune la cultura pomilor colective". A fost cea mai interesantă
cercuri agrozootehnice. La Caţa, lecto Invăţămintul agrozootehnic fructiferi şi au făcut cuvenita propu dintre lecţiile de pînă acum ale cer
nere preşedintelui. Gospodăria cultivă,
rul Ion Văsîi dezvoltă tocmai punctul: cului agrotehnic. Cursanţii au retrăit
„Organizarea muncii în sectorul zoo In de altfel, mere Renete, Baumann, Par- într-un ceas, în cadrul mic al sălii de
tehnic". II menţionăm în primele rin- men Auriu. Şi cum cei din Caţa nu se curs, realitatea de fiecare zi a gospo
plîng de dealuri, pomiculturii i se ves
duri pentru dibăcia cu care stîrneşte dăriei lor tinere, ritmul prodigios al
şi conduce discuţiile. El arată că per teşte aici un viitor de aur dezvoltării ei. Lectorul, inginerul a-
manentizarea lucrătorilor la grajduri ★ gronom Emil Răchită, foloseşte cu
atîrnă greu la producţia de lapte. Acest iscusinţă exemplul din viaţă.
fapt se vede în cantitatea de lapte In Racoş, gospodăria colectivă nu
muls Schimbarea unui singur mulgă mără un an de existenţă. Pentru cei V TOSO
tor scade producţia lotului cu 7 pro Planşele, cele 230 de diafilme şi un mai mulţi învăţămîntul care a început
cente. Acesta este un lucru pe deplin epidiascop... în stare de funcţionare,
stabilit. Avram Aurel, mulgător, cave completează vizual expunerea.
obişnuieşte să lipsească de la grajd, ★
obţine decadal de la lotul lui 150 litri Dar colectiviştii necursanţi ce fac ?
de lapte mai puţin decît Vasile David La Caţa ca şi la Drăuşeni, la Au
şi Ion Linert. Ultimii doi n-ar lăsa pen gustin şi peste tot locul, ei iau parte
tru nimic în lume loturile de vaci pe la ciclul de conferinţe agricole organi
mină străină, Cei trei sint toţi cursanţi zat la căminul cultural. Citim o adresă
şi toţi... de faţă. Comparaţia e netă şi a comitetului pentru cultură şi artă al
grăitoare. Exemplele le-au furnizat raionului Rupea către căminele cultu
chiar ei. Şi din nou constată toţi ce rale din raion : „...Vă tăcem cunoscut
mari şi adevărate lucruri se spun acolo că pe lingă cercurile agrozootehnice
în carte. se vor organiza cicluri de 13—14 con
...La centrul agrotehnic, lector teh ferinţe pentru cei necuprinşi în
nicianul agronom Aurel Sasu, lecţia cercuri". (Bine ar fi fost — socotim
despre sol s-a pretat la cea mai di noi — dacă adresa n-ar fi sosit cum
versă ilustrare. După expunere, cursan a sosit, adică la mijlocul lunii noiem
tul Petre Gheorghe a luat cuvîntul în brie, ci niţel mai devreme). Primele
dubla calitate de membru al cercului conferinţe se află pe masa directoru
şi de preşedinte al gospodăriei colec lui. Reţinem titlurile : „Dezvoltarea şi
tive. El a arătat că în ciuda lipsei de apărarea avutului obştesc", „Retri
precipitaţii, gospodăria a realizat la buirea muncii după zile-muncă în ra
porumb un spor de 200 kg. boabe la port cu producţia obţinută”, „Cum să
hectar, iar la cartofi de peste trei prevenim şi să combatem eroziunea
tone. De doi ani ultimul dram de solului".
gunoi de grajd este depus pe brazdă La ciclul de conferinţe sint cooptaţi Peste cîievo ceasuri caravana cinemascop va prezenta primul Ulm
(specificăm : întoarsă din toamnă). A- profesorii de ştiinţe naturale şi cei care pe ecran lat colectiviştilor din Briideanu, raionul Buzău. Cu acest
răturile de toamnă şi fertilizarea so predau la şcoală obiectul „Agricultu prilef vor viziona şi un documentar agricol.
la îndemînă manuale şi îndeosebi la felul în care dicul veterinar Constanţa Jinga despre felul cum să
au fost instruiţi lectorii atît pentru întocmirea pla se ţină lecţiile şi cum să fie ele legate de proble
nului de învăţămînt cît şi din punct de vedere mele de muncă ale crescătorilor noştri de animale.
După primele metodic. La şedinţele de instructaj cu lectorii din întrebare: După cum au arătat unii lectori, se
raionul nostru, noi am ascultat expuneri interesante simte nevoia ca ei să fie ajutaţi şi pe parcursul
să orientăm planurile de
care ne-au ajutat mult economice şi de producţie desfăşurării învăţămîntului. Ce măsuri sînt prevă
lecţii ale gospodăriei noastre. Personal, pe baza acestor zute pentru a sprijini în continuare lectorii mai ti
lecţii spre problemele
neri ?
referate eu mi-am putut întocmi un plan de lecţii
Ion Rusu : Dintre cei
mai buni lectori şi cu o
strîns legat de sarcinile ce revin agriculturii în experienţă îndelungată în această muncă noi am
raionul nostru şi gospodăriei în care lucrez. Aşa, format un colectiv metodic pe raion. Pe aceştia îi
Pentru a cunoaşte măsurile luate în^ vederea bunăoară, în cadrul lecţiilor pe care le voi ţine la vom folosi în munca de ajutorare a lectorilor mai
bunei organizări şi desfăşurări a învăţămîntului cercul nostru, vom dezbate pe larg felul cum se pot tineri. Ei vor asista la lecţiile diferitelor cercuri,
agrozootehnic de masă şi rezultatele acestora după obţine în condiţiile solului nostru 3.000 kg. grîu la vor ajuta cu sfaturi pe lectorii mai tineri, vor ţine
primele lecţii ţinute la cercuri, redacţia noastră a hectar, experienţa dobîndită în cultura porumbului chiar lecţii model la unele cercuri.
organizat o discuţie în raionul Sînnicolaul Mare, şi a altor culturi de către colectiviştii noştri. Dc
cu membri ai consiliului agricol raional, cercetători asemenea, în cadrul cursurilor ne vom ocupa de Ion Oprea (preşedintele consiliului agricol raional
de la Staţiunea experimentală agricolă Lovrin, in cultivarea lucernei şi a trifoiului, deoarece în pri Sînnicolaul Mare) : Pentru a ajuta pe lectorii cercu
gineri agronomi şi zootehnişti, lectori ai cursurilor, măvară vom însămînţa cîte 100 ha, din aceste cul rilor, o să organizăm o serie de expuneri şi semi-
precum şi cu cîţiva colectivişti, cursanţi ai diferi turi. In anul acesta pe cele 53 ha. cultivate cu Iu- narii la Staţiunea experimentală agricolă Lovrin.
telor cercuri. cernă am dobîndit o experienţă valoroasă în obţi Cred că aceste expuneri şi seminalii vor contribui
întrebare : Organizarea învăţămîntului agrozoo nerea de producţii mari. în mare măsură la ridicarea nivelului lecţiilor şi
tehnic în acest an a necesitat luarea unui şir de Iosif Prunkl (inginer agronom, G.A.C.„Progresul’'
măsuri pentru lărgirea sferei de cuprindere ^ a mai ales la legarea învăţămîntului agricol de masă
cursurilor, asigurarea unui program de învăţănunt din Comloşul M ic): Expunerile pe care le-am as de condiţiile specifice din gospodăriile agricole co
la un nivel superior, pe baza lecţiilor din ma cultat la şedinţele de instruire a lectorilor m-au lective din raionul nostru.
nuale adaptate condiţiilor • concrete economice .şi orientat spre introducerea în planul de învăţămînt Gheorghe Şipoş (candidat în ştiinţe agricole, şe
de producţie ale gospodăriilor respective. Ce mă a unor lecţii deosebit de importante pentru gospo
suri aţi luat în acest scop şi care este situaţia în- ful secţiei de agrofitotehnie la Staţiunea experi
văţămîntului după predarea primelor lecţii? dăria noastră. O astfel de lecţie : „Solurile sărătu- mentală agricolă Lovrin): Staţiunea noastră parti
roase şi ameliorarea lor” a fost introdusă chiar la
Ion Rusu (vicepreşedinte al consiliului agricol cipă şi ea la buna desfăşurare a cursurilor agro
raional) : In acest an în raionul nostru şi-_au cererea colectiviştilor, deoarece gospodăria noastră zootehnice de masă In afara faptului că unii cer
început cursurile în gospodăriile agricole colective nre asemenea terenuri. Ca o urmare a expunerii des cetători, ca inginerii Achim Cîndea. Nicolae Cim-
110 cercuri pe diferite ramuri de producţie (cultura pre metodica ţinerii lecţiilor, noi am trecut la- con ponieru, Oprea Segărceanu, Sever Rusu şi Nicolae
plantelor de cîmp, zootehnie etc.) cu 6.000 cursanţi. fecţionarea, cu mijloacele noastre proprii, a mate Arhire sînt lectori la cursurile din gospodăriile co
La aceste cursuri predau 98 de lectori. Dintre aceş rialului didactic intuitiv pentru cîteva lecţii înainte. lective din Lovrin, Tomnatec. Pesac şi Gottlob. sta
tia, 83 sînt ingineri agronomi, zootehnişti sau me Astfel, printre altele, am confecţionat un grafic pre- ţiunea va contribui pe un plan mai larg la bunul
dici veterinari, 5 sînt tehnicieni agricoli, iar 10 lec zentînd variaţia producţiei la diferite plante, în ra mers al învăţămîntului agricol. După cum a arătat
tori sînt profesori de ştiinţe naturale sau care predau port cu densitatea lor. Un altul despre producţiile şi tovarăşul Ion Oprea, la staţiune se vor ţine re
cunoştinţele agricole. Avem gospodării ca cele din obţinute în ultimii ani la principalele culturi în le ferate şi seminarii pentru lectorii cercurilor. Ne-am
Cenad, Comloşul Mare. Biled şi altele, unde numă gătură cu metodele agrotehnice aplicate. gîndit să organizăm cîteva referate pe teme ca :
rul colectiviştilor cuprinşi la diferite cursuri depă Ion Şteflea (cursant, brigadier zootehnic, G.AC. „Metode noi şi rezultate experimentale în aplicarea
şeşte cifra de 200. „Drumul luj Lenin”, Sînnicolaul Mare) : Am fost îngrăşămintelor”, altele pe aceeaşi temă în privinţa
Ion Corcitt (inginer agronom, G.A.C. „Maiakdv- cursant şi în anii trecuţi şi pot spune că lecţiile agrotehnicii noilor soiuri de grîu şi hibride de po
ski” din Comloşul Mare) : Sînt lector la învăţămîn care interesează cel mai mult pe colectivişti sînt rumb. Rostul acestor referate este de a face cu
tul agrozootehnic de masă din 1954, de cînd lucrez acelea care sînt strîns legate de problemele de pro noscut noile cuceriri ale ştiinţei agricole în aceste
ca inginer în gospodăria noastră. Niciodată însă ducţie ale gospodăriilor respective. După prima domenii şi rezultatele aplicării lor în condiţiile
n-am pornit atit de bine pregătiţi şi organizaţi, la lecţie, membrii cercului nostru au discutat cu me agriculturii din regiunea noastră.
început de învăţămînt, ca în acest an. Mă refer la
discuţiile care s-au purtat cu colectiviştii pentru • ^ D iieuţii
înscrierea la cursuri, la faptul că în acest an ei au (D i& euţii • (JJiieu ţil • ^ D iieuţii
