Page 29 - Albina_1962_11
P. 29
Întotdeauna, horele din satele Aşadar. » c - - a. sg nu
noastre mi, s-au înfăţişat ca o fie uit • ins - .inti moştenit,
expresie a frumuseţii nesilite, care intră atu de natural în
fireşti, aşa cum firesc este ca temă. Cunoscîndu-l bine. vom
(( un plop lînăr să pară delicat, găsi lesne forme inepuizabile
frumos. Nimic
strident nu su
pentru a exprima
prin
dans
pără ochiul, totul e curat şi conţinutul minunat al vieţii sa
limpede. Şi, mai ales, horele lului de azi. Va apare în jocul
acestea mi s-au părut întot pe temă şi aspectul atît de sedu
deauna un răstimp de destin cător ai profesionalizării muncii
dere după o săptămînă de la sate■ Nu uita tractorul, in
muncă tensa mecanizare. profesiunile
Un prieten, căruia, într-un noi care au apărut şi care în
riad, împărtăşindu-i entuzias tr-un eventual nomenclator ar
mul. ineîntarea si mulţimea de cere zeci de rubrici Nu disto
ginduri pe care mi le prilejuiesc nează salopeta tractoristului,
după-amiezile însorite în sate, cum nu distonează halatul alb
I născut în anii noştri. al îngrijitoarei de pui.
mi-a pomenit de dansul cu temă.
A apărut necesitatea unui li
că
spus el.
„Observă, mi-a
tema vieţii bogate, complexe, a bret şi deci a libretistului. Aşa
dar. ne apropiem de arta core
apărut în dans o dată cu noul grafică. de balet. E vorba de
I conţinut al liricii populare — in scene sugestive, lucrate minu-
fond, o dată cu apariţia prime ţi os, putînd fi înregistrate, no
I lor gospodării colective. Mugurii tate ca şi creaţii de sine stătă
a
aceştia au devenit
izvorul
minimalizăm,
ci
toare. Să nu
numeroase poezii care nu cu dimpotrivă să dăm cuvenita im
nosc propriu-zis autor atul. ca portantă textului, inspirat, in
I orice poezie populară Inspiraţia genios. ca o piruetă reuşită”.
dans Ea n-a
a
răbufnit şi-n
Convorbirea aceasta s-a desfă
lipsit nici înainte vreme, atîta
în
timp cît dansul popular e o ex şurat cu c.îtiva ani în urmă De
atunci s-au petrecut multe
presie a vieţii de fiecare zi El chiar satul unde am schimbat
I a vorbit în felul lui la munte, cîteva impresii de nespecialist
munca
în folclor. Viata nouă
la şes. între haiduci sau ciobani,
a vorbit de voinicie. de dragoste, unită şi-au găsit tot mal mult.,
de sat la urma urmii în dansul cu temă expresia ar
Transformările hotărVoare a- tistică izvorît.ă din dorinţa şi
I parţin însă epocii temelie satul mîndria omului muncii de a
noastre. Ele
vorbi despre sine şi despre fru
au modificat din
romînesc. au adus alt peisaj, alt mosul care-l înconjoară S-an
ritm si cuvinte noi. Era firesc să perindat sute de formaţii pe
scenele căminelor culturale,
pe
se toarne şi-n dans un conţinut
I nou. Dragostea, tinereţea, mun estrade înălţate în narcuri sau
concursuri de
în pieţe.
mare
ca, bucuriile vieţii, dobîndirea
demnităţii de om al epocii so amploare au consacrat ansam
cialiste. au născut această nouă bluri din toate colţurile Repu
blicii noast.rp populare, am ad
I înfăţişare a dansului popular, mirat ingenioase dansuri, suite
iar noua lui
înfăţişare tocmai
de dansuri cu temă. si
mi-am
despre toate acestea vorbeşte.
Formele noului dans vor că dat seama că. intr-adevăr, dan
păta un specific al lor. cu sul şi-a croit drum şi $i-a do-
I regiune, de tradiţie, in ele vom bîndit o fizionomie conţinutul
proprie,
timpul, vor fi firesc legate
de
E
specifică locului
afla Si despre spicul griului de
şes şi despre mărul înflorit pe bogat, complex, al vieţii satului
contemporan, care a inspirat pe
coasta dealului, vom afla şi des creatorii de folclor în poezie. în
I pre aroma finului cosit. Impor ghicitori. în snoave. în cîntece
tant este, a continuat prietenul
dragoste. Era
de muncă si de
să
meu, să lucreze fantezia şi
nu fie înstăpînit şablonul. O firesc să apară şi în dansul
pentru care am avut
popular.
dată ce viaţa satului contem
din copilărie o slăbiciune deo
poran devine tot mai complexă,
sebită.
oferind o extremă varietate de
aspecte, este firesc ca şi dansul Ceea ce regret insă e extin
pe tematica satului contempo derea incă insuficientă a dan
ran să abunde de melodii, de sului pe temă. cu toate că tu
ritmuri, de figuri semnificative.
turor formaţiilor de dansuri să
Găsesc suita de dansuri potrivită,
teşti le sînt asigurate toate
suita în care se poate cuprinde
condiţiile pentru a-l crea şi dez
şi mişcarea lentă, visătoare, şi iu
volta. Să le urăm succes!
reşul muncii în toi. Şi să nu
uităm dragostea, nunţile de azi— ŞTEFAN LUCA
Echipa casei raionale de cultură Călăraşi, re
giunea Bucureşti, s-a prezentat la faza interre
gională a teatrelor de amatori de la Sinaia cu
piesa lui I. L. Caragiale, „O noapte furtunoasă".
Prezentăm în desene pe interpreţii piesei: Alexe
Oprescu. Florin Dumitrescu, Sofia Susan, loan
Petruş, I Rădulescu, Ica Tătaru şi Ştefan Giusepe
„Lucrări în vie", dans cu temă, prezentat de echipa căminu
(Desene de V. VASILIU) lui cultural din Dăbuleni, regiunea Oltenia.
