Page 3 - Albina_1962_11
P. 3

O G O  K. LI L-





               S A T U L














             C  olectiva   din  Strîmbu-Făurei   te
                 întîmpină  cu  munţii  aurii  de
                  ciucălăi.  Galbenul  acesta  atit  de   Se  înfiripă  primul  cuplet  din  noul  program  de  brigadă.
             curat  şi  strălucitor  adînceşte  sentimen­
                                               pe  care  le  cere  o  producţie  sporită  de  dintele,  ca  şi   Tarău  Constantin   şi
             tul  pe  care-1  oferă  întregul  tablou.  I-a  grîu :               Maria  Mocanu,  membri  în  consiliul  de
             sîcîit  şi  pe  colectiviştii  de  aici  seceta   —  o  sapă  rotativă  la  100  ha. :  1800  conducere.  Repetiţiile  sînt  stabilite  de
                                               lei.                              directorul  căminului,  de  comun  acord
            dar  au  îngenunchiat-o.  Dovada  ne  stă
                                                 —  zile-muncă  cheltuite  pentru  tran­  cu  preşedintele.  Nu  se  bat  cap  în  cap
             în  faţă.  Pe  o suprafaţă  de 300  ha.,  pro­
                                               sportul  îngrăşămîntului  (valoarea  în  cu  treburile  gospodăriei.  Prezenţa  pre­
             ducţia  de  porumb  boabe  a  fost  de   bani)  —  3588  lei.        şedintelui  la  cămin  are  efect  mobili­
             3.120  kg.  la  hectar.  Colectiviştii   din                         zator :   126  de  colectivişti  membri  în
                                                 —  îngrăşămîntul  natural  —  gratis.  toate  formaţiile  căminului  urmează  ri­
            Strîmbu  mulţumesc  şi  de  astă  dată  a-
                                                 Total  cheltuieli  5.488  lei.
             grotehnicii  dar  şi  tractoriştilor  de  la   Şi  acum  beneficiul :  De  pe  100  ha   guros  programul  de  repetiţii.  Iar  unul
            Făurei,   care  le-au  întors  brazda  de                             dintre  ei  Gheorghe  Iordache,  brigadier
                                               însămînţate  cu  grîu  Triumph  şi  Be-
             39  cm.  adîncime.  In  raza  S.M.T-ului                            zootehnic  şi  interpret  în  brigada   de
                                               zostaia  sporul  de  producţie  va  fi  de
            Făurei  s-au  obţinut   producţii  foarte                            agitaţie  a  venit  anume  tocmai  de  la ta­
                                               12  vagoane  grîu.
             bune  de  cereale  şl   colectiviştii  din                          băra  de  vară,  după  ce  şi-a  terminat
                                                 Cantitatea  de  îngrăşămînt  adminis­  treburile  pentru  ca  să  participe   la
             toată  raza  asta  socotesc  că  e  un  ade­
                                               trat  culturilor  de  grîu  creşte  an  de   spectacolul  brigăzii.  Neavînd  la  îndemî-
            vărat  noroc  să  ai  parte  de  asemenea   a n :  în  1961  —  700  tone;  în  1962  —
            tractorişti.                       2.000  tone ;  în  1963  —  5.000   tone.   nă  nici  un  mijloc  de  transport,  a  bătut
              Recoltarea  este  şi  o  şcoală  pe  viu.                           16  km  pe  jos.  Brigada  artistică,  for­
                                               Furnizorii  principali  sînt  vitele  gospo­
            Tînărul  preşedinte  al  gospodăriei,  Paul                          maţia  de  dansuri,  cor  şi  teatru   din
                                               dăriei  şi  vacile  personale  ale  colecti­
            Barbu,  şi  inginerul  agronom   Octav                               Strîmbu  trăiesc,  activează  şi  cultivă  la
                                               viştilor.  Din  acest  an  colectiviştii  şi-au
            Codreanu  sistematizează  învăţămintele   luat  obiceiul  să  strîngă   gunoiul   de   oameni  simţăminte  alese.
            acestei  toamne  pentru  lecţiile  şi  con­                               heorghe  Iordache,  cel  în  stare  să
                                               grajd  din  gospodăria  personală  şi  să-l   G  se  ducă  16 km pe jos  pînă  în  sat
            ferinţele  de  mai  tîrziu.  Carnetul  cu
                                               transporte  la  platformele  gospodăriei.  pentru  ca  să  ia  parte  la  pro­
            scoarţe  de  vinilin  al  preşedintelui  de
                                                 Pe  sporirea  fertilităţii  solului  se  în­  gramul  de  brigadă,  repetă  tocmai  un
            gospodărie  colectivă   musteşte  acum
                                               temeiază  angajamentul  colectiviştilor  monolog  care   sugerează  un  tablou
            spre  sfîrşitul  anului,  de  date.  Spicuim   din   Strîmbu  pentru  anul  1963 :  Să   sumbru  din  trecut:  „Mi  te-amintesc   De  puţină  vreme  reţeaua  de  înaltă
             şi  redăm  cîteva :                                                                                     tensiune  trece  prin  comuna  Strîm­
                                               realizeze  1.700  kg.  grîu  în  medie  la   copilărie  /  Cu  zîmbet  trist  şi  cugetul
              ...  Un  tabel  comparativ  menţionează                                                                bu.  Colectiviştii  au  contribuit  vo­
                                               hectar  şi  2.900  kg.  porumb,  pe  întrega   frumos  /  Ne  chinuia  flămînda  sără­
            producţiile  de  grîu  obţinute  în  condi­                                                              luntar  la  extinderea  lucrărilor  de
                                               suprafaţă.   Acum  grîul  îşi  mijeşte   cie  /  Cu  casa  scundă  şi  pămînt pe jos.”   electrificare  a  comunei.
            ţii  diferite.  Pe  o  suprafaţă  de  12  ha.   musteaţa  pe  mari  întinderi.  El  prezin­  11  ascultăm  şi  ne  stăruie  în  ochi,  în
            s-au  realizat  2.800  kg.  la  hectar.  Aici
                                               tă  un  verde  întunecat,   arătîndu-se  contrast   cu  acest  tablou  din  trecut,
            s-au  administrat  20  tone  de  gunoi  de                                                               Pe  Constantin  Baldovin,  directorul
                                               pregătit  să  înfrunte  stihiile  iernii.  Ele­  brîul  înflorat  de  pe  casa  cea  nouă  a lui
            grajd  la  hectar  şi  s-au  dat  două  sape   vii  şcolii  elementare  l-au  luat  ca  mar­  Iordache,  trădînd  fantezie  şi  gust.  Ca­  căminului  cultural,  îl  aflăm  frămînlat
            rotative.  Pe  35  ha.  cu  o  producţie  de   tor  la  prima  lor  lecţie  de  practică  de  sele  noi  din  Strîmbu  au  în  exterior   de  o  idee :  titlul  viitoruiui  program
                                                                                                                    de  brigadă  va  fi  „Nunta  în  colectivă".
            2.500  kg.,  nu  s-au  dat  îngrăşăminte.
                                               la  cursul  de   Agricultură.  Cu  puţin  splendide  motive  decorative.  înainte  de  „Ce  temă  bogată !  Ce  temă  frumoasă !
            Au  avut  însă  o  premergătoare  bună:   înainte  profesoara   le-a  vorbit  despre  a  construi  case,  pe  lîngă  formele  ce­  E  în  ea  şi  muncă  şi  bogăţie  şi  dra­
            lucerna.  Pe  alte  suprafeţe  semănate  cu   ceea  ce  se  numeşte  patul  germinativ.   rute  de  treaba  asta,  viitorul  proprie­  goste  şi  tradiţie.   Directorul  schiţează
            un  an  înainte  cu  păioase,   producţia                                                               punctele :  Aş  pune-o  întîi  pe  mătuşa
                                               Acum  veneau  să  constate la  faţa  locu­  tar  face  investigaţii.   Nea  Alexandru   Stana  Biriş  să-şi  povestească  oful  ti­
            n-a  trecut  de  1.600  kg.  Cuvintele ;  în-
                                               lui.  La  vîrsta  lor  părinţii  credeau  că  Trandafir  şi  baba  lui.  deşi  trecuţi  de   nereţii.  Cînd  a  vrut  să  se  mărite,  fa­
            grăşămint   natural  şi  premergătoare
                                               agricultuura  se  face  după  semnele  pă­  vîrsta  cînd  alţii  abia  îşi  clădesc  cui­  milia  flăcăului  i-a  cerut  15  pogoane.
            sînt  sublinate  apăsat.  Le  vom  întîlni
                                               sărilor.                          bul,  au  cercetat  cu  de-amănuntul  mo­  Din  cauza  asta  şi-a  îngropat  în  suflet
            în  acest  an  şi  în  caietele  cursanţilor       ★                 dele  de  case  pînă  în  Surdila-Greci.  dragostea  de  fată.
            de  la  învăţămîntul  agrozootehnic.  Carnetul  preşedintelui  nu-i  şi  auto­  Constructorului  i-a  desenat  apoi   în   Şi-apoi,  cu  moş  Iancu  Tarău  care
              ...  Experienţa  din  vara  aceasta   a  biografic.  deşi  tot  ce  este  în  el  e  viaţa  nisip  cu  degetul:  „Aşa  să  mi-o  faci,  ştie  sumedenie  de  oraţii  de  nuntă,  aş
            fost  pusă  chiar  de  acum  în  valoare.   lui  şi  a  tuturor de  aici.  Dacă  ar  fi  aco­  că  aşa-mi  place  mie” .  Cele  420  de  case  face  oraţii  de  nuntă  colectivistă.  Pro­
            Pe  o  suprafaţă  de  100  ha.  s-au  încor­  lo  o  filă  şi  pentru  gîndurile  lui,  ar   noi  din  totalul  de  600  ale  colectivişti­  gramul  îl  vom  închina   celor  mulţi,
            porat  în  sol  2.000  tone  de  gunoi.  spune  că  de  multe  ori  a  zorit  trebu­  lor  din  Strîmbu  au  comportat  nume­  care   făuresc  cu  mîinile  lor  harnice,
              ...  Iată  şi  un  mic  calcul  bine  chib­  rile  ca  să  se  ducă  la  cămin.  E  artist   roase  discuţii  de  acest  gen  cu  construc­  bogăţia  colectivei.
            zuit  gospodăreşte  privind  cheltuielile  amator  ca  şi  Marin  Pîrlea,  vicepreşe­  torii.             Iar  acolo unde  mireasa,  după  tradiţie
                                                                                   Operaţia  următoare  de  înfrumuse­  e  pusă  să  facă  mămăligă,  o  să  aducem
                                                                                 ţare  a  obrazului  comunei  a  fost  alinie­  unele  adăugiri  pe  care  le  cere  reali­
                                                                                  rea  străzilor.  Treaba  a  început  de  la   tatea  vieţii  colectiviste.  O  s-o  punem
                                                                                                                    să  arate  cîte  feluri  de  mîncare  ştie
                                                                                  Petre  Alexandru  care  e  „cap  de  uliţă".   să  facă  dintr-o  găină,  cum  ştie  să  coa­
                                TOAM NA                                           după  sfoară.  520  de  familii  de  colec­  să,  cu  un  cuvînt  ce  a  învăţat  La  cercul
                                                                                  Au  întins  sfoara  şi  au  tăiat  cu  sapa
                                                                                                                    de  gospodărie”.
                                                                                  tivişti  au  cedat  din  ograda  lor  de  dra­
                                                                                                                      11  lăsăm  pe  director  şi  textieri  în
                                                                                  gul  alinierii.  în  faţa  casei  lui  Tranda­
                                                                                  fir  a  rămas  un  ciot  de  salcîm,  simbol
                                                                                                                    că  o  să  ne  întoarcem  la  premieră.
                                                                                  al  vechii   demarcaţii.  „Trebuie  să-l   piln  efort  de  creaţie.  Le-am  făgăduit
                                                                                  scot  de  acolo,  că-i  urît”  —  spune  de
                             Şi  iarăşi  veni  toamna  cu  carul  plin  de  roade.   cîte  ori  iese  pe  poartă.                       V.  TUDOR
                             Sub  dimineţi  pudrate
                             De  brumă  timpurie,
                             Arome  tari  din  vie
                             Pe  marea  fără  haturi  poştaş le  poartă  vintul;
                             Le-a  plămădit  parfumul  cu  plină  dărnicie
                             La  pieptu-i  larg  pămîntul.
                             în  picuri  grele  cade  a  toamnei  răsuflare
                             Punînd  pe  fruntea  zării  săruturi  de  răcoare
                             Şi-n  liniştea  Întinsă  pe  dealuri  şi  pe  lunci
                             îşi  ţese grijulie bogata  el maramă  —
                             Nisipul  cald  de  frunze  cu  sunet  de  aramă.
                             Rid  satele-ncîntate  de-a  muncii  rodnicie
                             Privind  de  după  dealuri
                             Cu  ochi  de  poezie
                             Clnd  braţele  voioase  ce-au  adunat  recolta
                             Şi-al  zilelor  frămţnt
                             Se-nalţă-n  bucurie  ca  într-un  legămînt
                                                 GH.  I.  CHIRCULESCU
   1   2   3   4   5   6   7   8