Page 30 - Albina_1962_11

s\\

de ION ISTRATI pentru a pleca apoi şi a făgădui că
vor clădi „sate model". Nu-i mult
Am cutreierat, in sâptăminile din urmă. prin nu­ de-atunci !
meroase sate ale regiunii Iaşi. Am colindai astiel In cei 15 ani do la proclamarea Re­
prin părţile raionului Bîrlad şi am stat îndelung publica noastre populare s-au înălţat ca
la cuvînt cu colectiviştii din satul Cîrja unde. dacă la Balş. la Popricani. la Băiceni şi Ro­
nu aţi gustat crapi din cei cit purceii prinş în mineşti etc. sate nou-nouţe dalb —
apele Prutului, nu ştiti ee-i bun pe lume. M am surîzătoare şi cochete, durate gratuit,
oprit asemeni, nu prea departe de-aci. la stina pentru cei năpăstuiţi de nebunia na­
gospodăriei colective „Steagul roşu" din Fălciui de zistă în locuri unde nu mai creştea
pe malul drept al Prutului unde mi s-a povestit nici iarba ir. silişti, unde mai ardeau
cum din laptele de la o singură mulsoare iese un sub cenuşă şi sub zgură, cărbunii heca­
caş galben cum îi untul şi greu cum îi obuzul Dar tombei din '944. cînd artileriile şi stolu­
pe unde nu am colindatn Am zăbovit pe la colec­ rile de otel ale fascismului er-ui gala-
tiva din Cerleşti din raionul BîrUid. pe la labora­ gata să îngroape de vie Moldova in
torul colectiviştilor din Pribeştii Vasluiului, pe la şperlă. Nu. dacă n-ati văzut şi nu aţi
casele colectiviştilor din Tîrzii-Huşi. unde m-am ho­ luat aminte cum obidiţii pină mai ieri.
dinit peste noapte cam ca la un hotel de mina în- ţăranii pricăjiţi de pe şesul Jijiei- azi
tîia şi am fost bine omenit la Flămînzii din olului colectivişli in Sculeni şi Fvăsuleni. la
Hîrlăului. Intr-un rind. sul» un cer albastru ca pe­
ruzeaua. am tuat-o pe Eosta linie a frontului de-a- Cotul lui Ivan şi la Cîrpiţi. trag apa
eum 18 ani in urmă pe aliniamentul durat de nit- cu moto-pompele din Prut, stîrnind, în
lcrişti cu cazemate de beton şi şanţuri anti-car şi ciuda verilor secetoase, ploi binefăcă­
de la Stînca Roznovunului. am mers pe In Poori- toare peste lanurile gospodăriei colec­
canii roşi eu lotul de pe fata pămîntului în varo tive, nu aveţi de unde şti ce e nou pe
lui '944 pe la Tătăruşi. pe In Podul Iloaiei şi pe meleagurile leşului. Nu. dacă nu-5. cu­
’a Romineşti. pe 1» Ta. Frumos şi pe la Bnls si noaşteţi pe Raditn lui Olănuţă, mulgă­
Eăiceni pe la Paşcani şi pină departe, dincolo de toare la vacile gospodăriei colective
Motcn Pretutindeni pe-aici. prin Moldova aceasta, „1 Mai“ (o femeie trecută de 45 de
altădată o biată cenuşăreasă în familia celorlalte ani. dar încă în putere, cu faţa arsă
de trecutele necazuri şi cu ochii ce­
provincii ale Romîniei burghezo-moşiereşti un ţinut
nuşii ca depărtările), care să vă po­
colonial guvernat de biciul vechililor ciocoieşti, cul­ vestească în ce chip anume valoarea s :îş®
turalizat cu rachiul velnitelor boiereşti şi mîncat zilei-muncă în gospodărie a ajus anul
pină la măduvă, cu os cu tot de pecingine si de trecut te 45 de lei. dacă nu aţi ascultat
rac chiaburesc — comunele, satele, cătunele. lu­ vorba cu şart spusă de preşedintele Băsmălufa — Fotografie de Mircea Faria
minate azi de soarele dătător de viată al puterii gospodăriei colective din Totoieşli,
atotbiruitoarei a democraţiei noastre populare, au Petre Draciuc, Erou al Muncii Socialiste, nu o să Jigăreni-Negreşti, Ia consfătuirea regională agricolă
fost şi sînt azi scoase din necunoscut. După iureşul ştiţi ce înseamnă ţăranii moldoveni ai zilelor noas­ pe preşedinţii G.A.C.-urilor în aula Institutului A-
tre. gospodari cu capul rece şi cu inima caldă, şi gronomie „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi şi am
tehui al furiei naziste din urmă cu peste un de­ mai presus de toate astea, cuminţi ca nişte gher­ înţeles că ascultînd dc povaţe înţeleaptă a parti­
ceniu şi jumătate şi după pîrjolul lăsat de cum- ghine într-un pahar cu apă 1 dului. lumea satelor noastre a îndrăgit şi se pri­
olita secetă şi de flagelul tifosului exantematic, Am cutreierat în sâptăminile din urmă numeroase cepe să guste tîlcul şi frumuseţea cărţilor, a fil­
sate din regiunea Iaşi şi m-am oprit pe la grădi­ melor şi a teatrului, că iubesc ştiinţa şi sînt tot
peste tot pe-aici pe unde în locul caselor ţărăneşti
niţele do copii din Murgeni şi din Zăpodenii Vas­ mai rîvnitori şi tot mai îndestulaţi de binefacerile
s-au oploşit cîndva cazemate iar. după spulbera­ luiului, pe la Hărpişeştii din preajma tîrgului Podul civilizaţiei şi culturii noastre socialiste.
rea în aer a acestora, mucede bordeie, ţăranii plu­ Iloaiei şi silozurile cu popuşoi de culoarea aurului E semn că de la ţăranul desculţ Şi analfabet,
gari. s-au unit tndeolaltă. sub călăuza şi povaţa part;- ale colectiviştilor de la Voineştî şi Belceşti. pe mi- mîncat de tină -şi mizerie şi închinîndu-se resem­
dului clasei muncitoare in gospodării colective. riştele de la Vîltoteştii-Vasluiului pe care tractoa­ nat Ia soarele dimineţii, la ţăranul zilelor noastre
Cîndva. pe-aici pe la Popeştii din vecinătatea târ­ rele haşurau unele după altele brazde negre ca care ştie ce-s izotopii şi le cunoaşte rostul în spo­
gului Podul Iloaiei. pe la Mirceştii din lunca Şire­ păcura. De asemenea, am asistat la proiecţii cu rirea recoltelor, care poartă straie la doi nasturi,
tului pe la Mtincelul de Sus din cuprinsurile Paş­ filme artistice cu colectiviştii din Ţibucanii-Negre- şi ia cuvîntul la sesiuni ştiinţifice ori se suie în
canilor. pe la Pocreaca Vasluiului şi pe ta Tătu- şlilor şi i-am auzit povestind pe zootehniştii din autocarele O.N.T.-ului şi cutreieră ţara in chip de
ranii şi Pihncştii cei cu vinuri roşii ale Huşilor, Boureni cum au fost ei poftiţi la staţiunea I.C.A.R. turist, e o distanţă uriaşă.
umblau brambura cu maşinile cracnleţii echipelor din Tg. Frumos, unde spre a fi convinşi de gustul E calea pe care împreună cu întreg poporul a
regale, fotograliind dărăpînate bujde pe care le porumbului hibridizat, au mîncat cinci feluri de străbătut-o cu succes şi ţăranul nostru colectivist în
declarau neaoşe şi pozînd oropsiţi ţărani, numai mămăligă. I-am văzut apoi la căminul cultural pe anii luminoşi ai înfloririi Republicii noastre, popu­
în flenduri şi zdrenţe. taxîrtdu-i insă drept scobo- cei din Potîngeni, la Teatrul Naţional din Iaşi pe lare, a cărei aniversare ne pregătim a o sărbători
ritori direct din dacii foarte odinioarelor noastre. cei din Dumeşti. la concursuri artistice pe cei din sub semnul înfăptuirilor.

„In urmă ca ciţiva ant fată de tipsurl şi, pe tmnă viitor să fie mai spornice, te cadrele didactice din co­ Există Ia Vidra toate
s-a ridicai în comuna Vidra, dreptate, a cerni ajutorul hi ppeajma zilei de 7 No­ mună, preşedintele gospodă­ condiţiile pentru desfăşura­
raionul Giurgiu, un frumos presei, iembrie s-a finul o seară li­ riei agricole colective, bri­ rea unei rodnice munci cui-
cămin cultural, cu stila de Ne-am deplasat in comu­ terară avînd ca temă oglin­ gadieri şi colectivişti. S-a tural-artistice. In comună
spectacole avlnd 400 de na Vidra, putină vreme direa în literatura sovieti­ discutat planul de muncă sînt 20 de cadre didactice
locuri, cu bibliotecă, două după ce am primit scrisoa­ că a trăsăturilor morale ale pentru perioada de iarnă. De c~re pot organiza intere­
să ii de lectură, scenă i spa­ rea. Spre bucuria noas­ constructorilor comunismu­ la şedinţă, cei mai mulţi au sante şi instructive mani­
ţioasă si cabine anexe. Că­ tră, însă, nu am mai gă- lui plecat cu dorinţa să ur­ festări culturale. Pentru a-
minul esle înzestrat cu tot ■it lucrurile in stadiul pe Seară de seară, membrii nească din împotmolire ceasta însă este absolut
ce e necesar, scaune, dula­ care ni l-a descris cores­ echipelor artistice fac repe- aţunca culturală. necesară găsirea celor mai
puri. decoruri ele " pondenta noastră. Intre timp iţii pentru „premiera" ce Un început bun e tot­ bune metode de a le mobi­
Aşa Începea scrisoarea căminul fusese proaspăt zu­ va avea Ioc în curînd cu deauna mobilizator. Aşa s-a liza şi de a le insufla pa­
trimisă redacţiei de către grăvit, Incit acum are un prilejul serii închinate frun­ înlimplat şi aici, unde pri­ siune în muncă.
tovarăşa Bcaterina Anghe- aspect îmbietor. înăuntru taşilor. mele rezultate valoroase au Stilul dc muncă cel mai
lescu, responsabila slaliel s-a aiişal (de ce nu şi fi­ Ce s-a întîmplal la Vi­ bucurat pe tofi. Aceste re­ adecvai se formează în
de radioticare din comună, lară ?l planul pe trei luni dra ? De unde suflul înnoi­ zultate arată ce mare im­ practica activităţii cutlural-
membru in comitetul raio- şf planul lunar defalcat pe tor care de simte în munca portantă are legătura di­ educativc. Comitetele pen­
na' pentru cultură si artă. zile. Se proiectează acţiuni culturală î rectă a membrilor Comite­ tru cultură şi artă sînt la
Bănuiam, după primele interesante ce urmăresc Avusese loc la comitetul tului raional pentru cultură început de drum, dar încă
rincluTi cu in scrisoare se dezvoltarea conştiinţei so­ raional pentru cultură şi şi artă cu viata instituţiilor de pe acum se conturează
va vorbi despre o muncă cialiste a colectiviştilor, artă o şedinfă unde s-a a- dg cultură, cunbasterea în­ în cadrul lor un ştii de
culturală rodnică, pe măsu­ susţinerea prin formele nalizal situaţia din unele deaproape a muncii cullu- muncă o cărui trăsătură
ra bazei materiale Cores­ muncii culturale a efortului cămine codaşe. T ovarăşa ral-artistice. Membrii comi­ specifică este antrenarea
pondenta ne scria dimpotri­ obştesc de întărire econo­ Anghelescu a plecat de a- tetului pot aduce un aport unui activ obştesc larg,
vă cu amărăciune, despre mică şi organizatorică a colo cu multe învăţăminte însemnat Ia rezolvarea com­ confruntata experienţei u-
inactivitatea căminului din gospodăriei. S-au prevăzut şi cu ftolărîrea fermă de a petentă a problemelor, asi- nui mare număr de activişti
această comună unde există conferinţe, seri de calcute, ajuta concret munca cultu- gurîncl o conducere mai obşteşti. Un asemenea stil
peste 30 de cadre didactice, seri dedicate fruntaşilor. în ral-educalivă din comună. eficientă, mai operativă a trebuie să-şi însuşească şi
si care an la dispoziţie tot care aceştia sd vorbească Dorinţa de a ajuta, a exis­ activităţii cullural-artistice tovarăşa Anghelescu. Inso-
ce le ireb'ite nentru ăestă- despre metodele lor de tat la tovarăşa Anghelescu din Ciiprinsul raionului. To­ find-o pe teren am observat
şttrarea unei permanente si muncă. O excursie la şi înainte, numai că nu prea varăşa Anghelescu, de pil­ la dînsa multă pasiune în
eficiente munci cultural- G.A.C Dobreni va ii urma­ ştia bine cum anume să dă, ca responsabilă a staţiei muncă, dar uneori si o oa­
educative de masă In timpul tă de un iuinal vorbit, unde procedeze, cu ce sd înceapă, de radioiicare, cutreieră zil­ recare neîncredere în oa­
verii lormatiile artistice ale se vor expune învăţăminte­ încă în timpul verii, dînsa nic comunele şi şalele din meni. La majoritatea acti­
căminului s-au destrămat. le vizitării diferitelor sec­ a mobilizat elevii aliaţi în raza stallei Vidra, stă de viştilor culturali din Vidra
Cit despre conlerinte. seri toare de aici. Se progra­ vacantă şl împreună au în­ vorbă cu colectivişti, acti­ precumpăneşte dorinţa de a
de calcule, acţiuni pentru mează o zi a zootehnistului ceput să pregătească o sea­ vişti culturali, avînd astiel contribui din plin ia buna
popularizarea cărţii agro­ care va cuprinde, pe lingă ră de poezie — George posibilitatea să cunoască desfăşurare a muncii, sînt
tehnice si alte forme nte alte manifestări, o searâ de Coşbuc. Această manifesta­ cerinţele lor Cultural<e şi oanteni talentati, entuziaşti.
num-di culturale cunoscute calcule ţte tema : ..Sporirea re nu a reuşit însă. din situaţia din diferite gos­ Sprijinindu-se pe aceste ca­
si aplicate de maioritalea producţiei de lapte si carne cauza indiferentei unor od- podării, să contribuie din lităţi ale lor. fără îndoială
căminelor culturale din asigură venituri băneşti im­ meni. Discuţiile din şedinţa plin ia generalizarea acţiu­ că rezultatele pe cctrc le vor
fără. la Vidra au fost portante*. comitetului raional penttu nilor şi iniţiativelor loca­ obţine vor ti altele
uitate. Pe baza planului, activiş­ cultură şi artă au adus lim­ le valoroase în munca cuI- Slnlern convinşi că în
Citind scrisoarea Ecaleri- tii culturali au şi pornit la pezire în ghulurite tovară­ tural-educativă de masă. scrisorile pe care le vom
nei Anghelescu am înţeles treabă. La sediul brigăzilor şei Anghelescu cu privire De exemplu, înaintea şe­ primi de acum încolo din
s-au deplasat învăţători şi la metodele şi stilul de dinţei consiliului de con­
că ne-a trimis semnalările profesori. Ei au citit aici muncă. Primul pas tă­ ducere ai căminului cultu­ Vidra, se va vorbi cu le­
critice în dorinţa de a în­ dia diferite broşuri si au cut — după ce a re­ ral despre care am amintit, gitimă mlndrie. despre noi
succese ale muncii ctiitural-
drepta lucrurile. Ca mem­ sfat de vorbă despre mun­ venii în comună — a fost dînsa t-a deplasat în comu­ edttcalive, despi’3 frumoase
bru al comitetului raional cile agricole de toamnă, pregătirea temeinică a şe­ na Creţ eşti pentru a studia şi Interesante manifestări
dinţei consiliului de condu­
venim cultură şi artă, (linsa cum e mai bine să se facă cere ai căminului. La aceas­ metodete activiştilor de artistice
n-a putut sta nepăsătoare pentru ca recoltele anului tă şedinţă au participai toa­ aici. E. MARTON