Page 31 - Albina_1962_11

să-i înlăture pe comunişti din
arena politică. Sistemul electo­
ral majoritar, în două tururi
ţ l W f i l l R I l t
de scrutin dă posibilitate gu­ I ţ l B l R T Â l l * DEASUPRA DEDIC
vernanţilor să jongleze eu vo­
turile alegătorilor, să facă
combinaţii de culise în aşa fel
incit să se împiedice pătrun­
derea în parlament a forţelor Africa ... Continentul negru al lumii. Con­ Asta nu înseamnă că imperialiştii au cedat
de stingă. Şi alegerile însă au tinentul a cărui suprafaţă este de trei ori mai sau cedează de bună voie. Chiar dacă au fost
fost profund dezamăgitoare mare ca a Europei. Continentul pe care trăiesc nevoiţi să renunţe la dominaţie în multe din
pentru de Gaulle. aproape 250 milioane de oameni. .. ţările africane, colonialiştii încearcă să folo­
In cele două tururi de Statisticienii au făcut socoteala că cei 250 sească în propriul lor interes (şi acest interes
scrutin au fost aleşi 41 depu­ de milioane de africani alcătuiesc 8 ia sută înseamnă exploatare, stoarcerea de profituri
taţi comunişti, de 4 ori mai din populaţia lumii. Dar nu sînt decît 400 maxime), poziţiile economice pe -are incâ !e
mulţi decît în precedenta A- de ani de cînd populaţia Africii reprezenta 20 mai păstrează aici. Dar popoarele Africii n-au
dunare Naţională. la sută din populaţia globului pămîntesc. sîngeiat în luptă împotriva „vechiului" colo­
După cum se vede, speran­ Din clipa în care — la sfîrşitul veacului al nialism. pentru a-1 accepta înlr-o formă
ţele lui de Gaulle nu s-au rea­ XV-lea, navigatorul portughez Vasco de Gama, „nouă". Lucrul se vede cu putere chiar în
lizat. Succesul important mar­ a întemeiat aici prima colonie a albilor-, Africa aceste zile, cînd !a Organizaţia Naţiunilor
cat de forţele de stingă şi în s-a transformat — după cum spunea Marx Unite se discută raportul Comitetului Special
primul rînd de Partidul Co­ „într-o rezervaţie de vînătoare a negrilor". pri\ ind traducerea în viaţă a Declaraţiei cu
munist Francez arată fără pu­ De-abia secolul nostru, care a văzut izbîn- privire la acordarea independenţei ţărilor si
tinţă de tăgadă că mitul pe dind Marea Revoluţie Socialistă din Octom­ popoarelor coloniale, adoptată din iniţiativa gu­
care încearcă să şi-l orcicze brie, a dat imbold şi sorţi de izbîndă luptei vernului sovietic în Adunarea Generală O.N.U.
preşedintele, de „salvator su­ popoarelor Africii pentru libertatea lor. din 1960. în cadrul discuţiilor, reprezentantul
prem" etc., a început să se Sub presiunea noilor forţe care au crescut ţării noastre, prof. Mircea Nicolaescu, demas-
destrame. în lume, ţinind seama că lumea socialistă cînd poziţia ţărilor coloniale care încearcă să
Cn alt rezultat al alegerilor exercită o influenţă hotărîtoare asupra desti­ împiedice punerea în aplicare a declaraţiei, a
este numărul mare de mandate nelor omenirii, colonialiştii au fost nevoiţi să arătat că „abolirea totală a sistemului colonial
obţinute de ganllişti. Explica­ renunţe treptat la dominaţia lor asupra ţărilor sub toate formele şi manifestările sale consti­
ţia acestui fapt trebuie căuta­ coloniale. Africa s-a bucurat din plin de a- tuie o chestiune urgentă a cărei soluţionare nu
tă în sistemul electoral nede­ ceastă conjunctură favorabilă eliberării po­ poate suferi amînare"
mocratic şi în maşinaţiunile poarelor. Popoarele care şi-au cîşfigat libertatea tre­
politice ale partidelor reacţio­ Ajunge să privim o hartă. Dacă la începutul buie să şi-o consolideze prin scuturarea trep­
nare. Partidul U.N.R.. bastio­ secolului, continentul african era cu adevărat tată a chingilor economice. Popoarele care încă
nul marelui capital din Fran­ negru, dominat în întregime (cu excepţia micu­ nu şi-au dobîndit libertatea trebuie s-o dobân­
ţa, a strîns în jurul său prin­
După alegerile cipalele forţe reacţionare ale lui stat Liberia care şi-a cîştigat independenţa dească de urgenţă. In Africa încă mai gem sub
încă în 1847), de pata întunecată a colonialis­
ţării şi sub steagul anticomu­ mului, azi petele sumbre indicînd dominaţia jugul colonial 30 de milioane de oameni (peste
nismului a desfăşurat o cam­ colonială se pierd aproape între cele a opta parte a populaţiei africane).
din Franţa panie deşănţată. In acelaşi albe, luminoase, care ne indică partea liberă a Dai şi aici, ca în întreaga Africă, zilele colo­
• timp sistemul majoritar a continentului african. In zeci de capitale afri­ nialismului sînt numărate. Nimic nu mai poate
defavorizat forţele de stingă. cane de la Alger la Bemako (capitala Repu­
Dacă ar fi fost în vigoare sis­ întoarce Africa de pe drumul viitorului. Aşa
lu toamna aceasta alegătorii blicii Mali) şi de la Cairo la Lagos (capitala
francezi au avut dese întîlniri temul proporţional, pentru Nigeriei) steagurile puterilor coloniale au fost cum nimeni şi nimic nu mai poate salva colo­
cu urna de vot. La 28 octom­ 4.000.060 de alegători cit a coborîte de pe catargurile pe care se cocoţa­ nialismul de la mormintul pe care i l-a rezer­
brie a fost un referendum cn obţinut partidul comunist, el seră Sub cerul liber al Africii flutură azi cu­ vat istoria !
ajutorul căruia preşedintele ar fi trebuit să aibă peste lorile naţionale ale ţărilor cure au scăpat pen­
Republicii a urmărit să facă 100 de mandate în Adunarea tru totdeauna din sclavia colonială. R. ŢIULESC.U
încă un pas spre întărirea pu­ Naţională.
terii sale personale. Rezultatul Ce va fi acum ? se întreabă
referendumului a oglindit însă toţi observatorii politiei. Oare ROMANŢA
faptul eă sînt din ce în ee preşedintele nu se va folosi de
mai mulţi cei ce înţeleg că de faimosul articol al 16-lea din
Gaulle vrea să impună dicta­ OPTIMISTA
tura. El a fost deosebit de iri­ constituţia franceză ? Se ştie
tat pentru faptul că în patru eă acest articol dă dreptul
ani numai, a pierdut 5 milioa­ preşedintelui să suspende par­ JESU LOPEZ PACEKO
ne de voturi. lamentul şi să guverneze prin (Spania)
Ceea ce a pierdut la refe­ decrete. Un asemenea proce­ Din ei te bucurii cunosc pe lume
rendum de Gaulle spera să re- deu însă ar permite de fapt să Doar una mai de preţ mereu îmi
eiştige Ia alegerile pentru A- se vadă şi mai clar ambiţia de parc :
dunarea Naţională. Dorinţa a fi dictator a Iui de Gaulle, E conştiinţa că eşti om 1 Că
fruntea
lui cea mai arzătoare a fost şubrezenia politicii sale. Ţi-o poţi purta semeţ, scăldată-n
soare.
Că paşii ţi-i aşterni pe trupul
ţării,
Că au nevoie semenii de tine
Că poţi rivni spre soare şi lumină
Spre necuprinse zări diamentine !
Atunci cînd vîntul pasărea-şi
sloboade'
In zborul ci peste pămînt şi ape,
Mă simt mai bun şi mai curat
şi-mi pare
Că zările rîvnite sînt aproape.
Iar vintul eare-noonjură pămîntul
Cu munţi înalţi şi-ntinsc mări în
spume,
îmi cintă minunata-i melodie
Spunînd că am atîţia fraţi pe
lume !
In romîneşte de
Ciuperci otrăvite. M. DJENTEMIROV Undeva in Republica Sud-Alricană.

autorităţile vest-germa- forţa de muncă din su­ lesne pe pieţele interna­
ne care au un cuvînt dul Italiei sau din Spa­ ţionale. Dar pe ţăranii
De la „miraeol“ la realitate greu în Piaţa comună nia. vest-germani ti amenin­
ţă nu numai concurenţa
şi-au dat nu numai con-
Aşadar, compensaţiile
simtămîntul la reduce­ sînt cheltuite din buge­ franceză, ci şi cea ame­
rea preţului griului, ci tul statului, in timp ce ricană. Cînd Anglia va
Acum, in amurgul lectiv al marilor capita­ unde era de aşteptai au fost bucuroase că s-a forţa de muncă ieftină intra în Piaţa comună,
„miracolului economic" lişti în goana după mă­ mai puţin : de la cores­ adoptat această măsură, folosită în industrie a- ea va cere, de aseme­
în R. F. Germană, cînd rirea profiturilor n-a pondentul din Bonn al chiar dacă pentru ..com­ duce direct profituri ca­ nea, reducerea şi mai
seara preţurilor urcă, întîrziat si se arate ca ziarului american „New pensaţii" vor fi cheltui­ pitaliştilor. fiind chiar mult a preţurilor la
cînd instabilitatea pro­ o pacoste pe capul oa­ York Herald Tribune", te ceva mărci. (Evident, mai rentabilă, după cum grîu, ceea ce va fi o
ducţiei se accentuează, menilor muncii din ţări­ care a sesizat că de­ o sumă infimă compara­ se vede. decît angajarea nouă lovitură pentru ţă­
iar acţiunile înregistrea­ le respective. Să ne a- monstraţiile au avut loc tiv cu cheltuielile pen­ muritorilor de foame din rănimea vest-germană.
ză scăderi, propaganda mintim, de pildă, de re­ după ce forul de condu­ tru înarmare 1). alte ţări capitalisto cave In încheiere, corespon­
oficială nu-şi precupe­ centele manifestaţii ţă­ cere al Pieţei comune a Explicaţia seninătăţii au luat calea pribegiei dentul arată eă agricul­
ţeşte laudele la adresa răneşti din Germania oc­ „recomandat" ca — in cu care autorităţile vest- duoă o bucată de piine. tura vest-germană nu
Pieţei comune. Cînd pre­ cidentală. Lozincile sub conformitate cu acordu­ permane acţionează pen­ Dar efectele Pieţei co­ poate face faţă concu­
sa vest-germană prea­ care s-au desfăşurat sînt rile de la Bruxelles pri­ tru ruinarea ţăranilor mune asupra ţăranilor rentei străine, întrucît
măreşte „binefacerile" concludente: „Nu mai vitoare la aplicarea unei vest-germani. chiar dacă vest-germani nu se li­ este prost utilată, ma­
acestei „pieţe", ea are în vrem jugul marelui ca­ politici agrare comune le aruncă praf în ochi mitează la atît. Tot joritatea gospodăriilor
vedere situaţia stăpîni- pital !“, „Nu vrem să — preturile la griul sub forma „compensa­ corespondentul ziarului agricole fiind, conform
lor marii industrii şi a fim îngropaţi în Comu­ vest-german să fie re­ ţiilor" nu trebuie căuta­ „New York Herald Tri­ termenului uzitat în
marilor proprietari de nitatea economică euro­ duse cu zece Ia sută- Nu tă prea departe : econo­ bune" vorbea de îngri­ presa vest-germană „ne­
pămînturi. Dar înhăi- peană !“. „Nu avem ne­ se popte afirma că gu­ miştii au stabilit că in­ jorarea pricinuiţii de economice".
t.îndu-se în Piaţa comu­ voie de aerodromurile vernul vest-german nu dustriaşii vest-germani concurenţa agriculturii Şi. adăugăm noi, Pia­
nă nici capitaliştii vest- N A.T.O. !“, „Vrem să ar fi sesizat impopulari­ an nevoie la ora actua­ altor ţări ve«ţ-euronene.
germani. nici partenerii ne cultivăm pămînturi- tatea acestei scăderi for­ lă de circa 300 000 de Producţia de grîu a ţa comună departe de
lor francezi sau italieni le !". Deci. revendicări ţate a preţurilor, de vre­ braţe de muncă ief’ ine Francei a crescut anul a modifica înfăţişarea
nu s-au preocupat de economice şi politice me ce el a prevăzut pe centru fabricile lor Ru- acesta cu 21 la sută si sumbră a agriculturii
îmbunătăţirea soartei deosebit de limpezi. dată plătirea unor com­
-muncitorilor sau ţărani­ pensaţii. precizînd însă inînd ţărănimea vest- guvernul francez are vest-germane, o accen­
lor • Dacă mai era însă ne­ că ele vor rămîne în vi­ germană ei o să-şi pro­ „ambiţia" să coboare tuează.
Piaţa comună, care nu voie de vreo clarificare, goare „o perioadă limi­ cure mai avantajos iu- preţurile Ia grîu pentru
e decît un complot co­ ea a venit tocmai de tată". Reiese aşadar că crători decît importînd a puiea concura mai Z. f LOREA