Page 4 - Albina_1962_11
P. 4
L E N I N
ţ E î i
Ce viaţă-a fost, ’nainte de-a fi el f
Ar fl pierit nădejdea omenirii
Dar el i-a dat nădejdii nn drapel
L A
Mai roş ca sîngele şi trandafirii I
Zdrobind al suferinţelor trecut
A spus că Revoluţia e viaţă
Şi fierul cald atunci a fost bătut
Şi-aşa-ncepu intiia dimineaţă
(fragmente din nuvela „Ca ietul i
A lumli-n care viaţa are-un sens.
... In tot acest răstimp, Nadejda Kon- . situării han
Iar gindul lui — cu irizări de soare
dratievna Emilianova se afla într-o sta rile politice
Desferectnd milenii vechi, imens re de încordare nervoasă. De orice parte. Pe sc
treabă s-ar fi apucat, de frecatul cră- să facă în c;
Se proiectă-n milenii viitoare.
tiţilor, de pregătitul ciorbei sau spă şi luptătoare
latul rufelor, se revedea mereu acolo, ascunsese ai
De-alunci, cad una după alta-n jos. în capătul curţii, în faţa bălţii, care ilegale, sufe
se scurgea în lacul Razliv printr-un ţii, soţul îi
Pe treptele istoriei, coroane canal ; stătea neclintită, cu spatele aşa că era t
Dar urcă-n cerul slavei luminos spre lac, cu braţele în lături, ca şi sînge rece j
cum ar fi vrut să-l apere pe Lenin de care era exi
Biruitoare seceri şi ciocane. lumea cea rea, să-l apere laolaltă cu spunem pra
coliba şi cîmpia de dincolo de apă. puţină vrem
Şi umblă-n spaţii stele pămînteşti Privirea îi devenise mai pătrunză nin în hamt
toare, auzul mai ascuţit. Nu-i scăpa potrivea de
Cu roşii steaguri umblă munţii lumii nimic din ceea ce se petrecea în juru-i, ea şi-o făcu;
Şi falnice şl-alît de omeneşti nimic din lucrurile de care, înainte lui. Simplita
vreme, nici nu ţinea seama. Ajunsese licateţe, vioii
Se dau în lături porţile Comunii. să deosebească zgomotul paşilor băr tenoar o im
băteşti de cel al paşilor femeieşti care n-ar t. ’gîndi
VICTOR TULBURE răsunau în spatele liliecilor din hăţiş ; fi aşa de sir
vocile răzbătînd din uliţa învecinată o uimită şi de
făceau să tresară, punînd-o pe gînduri. i-1 arăta ei,
începuse să se gîndească mai puţin sale zilnice,
la soţul şi copiii ei ameninţaţi de mari viaţa de fiec
7 Noiembrie primejdii. în cazul că ar fi fost des tuşi, poate n
Lenin se i:
coperiţi. Nu se gîndea decît la Lenin,
ştiind prea bine că de siguranţa lui pre băieţii <
Ilici depindea propria lor siguranţă. bleme. In ai
acesta îi pri
Simţămintele acestea nedesluşite însă
Crescuse durerea cît munţii Şt cît oceanul puternice o cuprinseseră cu totul. Se greutăţile, ci
Deseori, cînc
de adîncă. simţea la răspîntia unor evenimente devenea gîm
mari. cu toate că nu găsea cuvinte po
Atunci a răsunat. leninista poruncă : — Foarte
trivite pentru a reda aceste eveni
A venit ceasul I Moarte robiei I mente, iar personalitatea lui Lenin o — Dar e 1
inţelegea cu intuiţia ei de femeie, de — Va treb
Să-nceapă domnia dreptăţii şi omeniei 1
mamă, mai bine decît soţul ei. A- Cîntărea, p
cesta ştia prea bine ce înseamnă orice inform-,
Lenin pentru partid, dar, pentru el,
Uraaa... Mulţimea intra în cetate, tă ar fi fost
Ilici nu reprezenta altceva decît con voile oameni'
înălţa roşul steag, fulgerind. Libertate 1
ducătorul pentru activist, comandantul ralizeze ce ai
Şi s-a rupt istoria-n două ; pentru soldat. Se gîndea la cauză mai turi de cei
Lume veche cădea — răsărit-a cea nouă. mult decît la om. acelaşi timp.
preună cu m
La fel se purtase şi Nadejda Kon- care nici nu
Lume veche, urîtă, de-a pururi apui dratievna înainte de a-1 cunoaşte pe Lenin priv<
Lume nouă, frumoasă, iubita mea. sui Lenin. Examinase, de loc indiferentă, ţinîndu-1 de
dar într-un fel cu totul practic, sar
Cu aib porumbel peste schele. dea din cap
cina încredinţată de partid — aceea — Va treb
Braţul lui Lenin, întins
de a-1 ascunde pe Lenin. Se întrebase de copii, car
ţi-arată urcuşul spre stele. de îndată unde să-l adăpostească, cum mamele de g
o să-l hrănească. Ba făcuse şi citeva Nadejda sp
ri , LAZĂR CĂLIMAN observaţii juste privind neajunsurile pe zi. îndep'.
/ /
ra într-o duminică dimineaţa cînd — Vino încoa’, marinarule. Aici putem sta de plan. Marinarii, fără arme, s-au năpustit cu stri ’A doua zi, am p
am poposit la Alexandr Viktorovici vorbă în voie. găte de „ura 1“ pe dunetă, unde stăteau coman Comitetul militar-rev
Belişev, mecanicul-şef al întreprin Curînd după aceea, marinarii noştri au început dantul crucişătorului şi ofiţerii. Aceştia ne-au circulaţia pe podul 1
derilor centrale de producţie şi re să se întilnească in statorul turbinei şi cu alţi intîmpinat cu focuri de pistol. Marinarul Osi- peste Neva fuseseră
E paraţii ale trustului „Lenenergo". bolşevici de la uzină — cu Gheorghi Efimovici penko a fost ucis. Ca să scape de moarte, me pentru a izola cârtii
Alexandr Viktorovici a ' avut o Liahov, Pavel Leontievici Pahomov, Ivan lakov- canicul Fokin s-a aruncat peste bord, pe gheaţă. şului de Palatul de I
soartă deosebită în viitoarea evenimentelor is levici Krutov... Peste noapte, marinarii au fost încuiaţi în Sfătuindu-mă cu ce
torice. Ajutor de mecanic înainte de Revoluţie, ★ cabinele echipajului. Pentru răzvrătire pe o navă să urcăm cu crucişă,
el a fost în anul 1917 primul comisar al cruci Tot vorbind, ne-am apropiat de crucişător, în timp de război, marinarii erau acoperiţi cu ancorăm lingă podul
şătorului „Aurora". La comanda lui, tunul cru care se înălţa ca o namilă cenuşie deasupra o prelată şi împuşcaţi. Dar lucrurile au luat o dificultate. Comam
cişătorului a vestit cu o salvă începutul unei cheiului. Trecînd pe lingă matrozul de cart, am altă întorsătură. Dimineaţa ne-au venit în aju son, a refuzat să con
noi ere. urcat scara şi iată-ne pe bord. tor soldaţii din regimentul Keksgolm şi munci — Canalul navigab
— Şi azi sint strins legat de „Aurora", ne — Vă rog să-mi permiteţi să fac mai întîi o torii Cineva dintre marinari, mi se pare me mult — spunea el.
spune Belîşev. — îmi face plăcere să mă întîl- plimbare pe vas cu tovarăşul şi apoi vin la canicul Timofei Lipatov, a ridicat pe „Aurora" împotmoli.
nesc acolo cu tineretul, să stau de vorbă cu dumneavoastră — spuse Belîşev, salutîndu-1 pe steagul roşu. Asta s-a întîmplat la 26 februarie Ne-a scos din înc
tinerii. M-au rugat să vin şi azi. Poate mergem comandantul crucişătorului. 1917. De-atunci, crucişătorul nostru a slujit cu şi al semnalizatorilor,
împreună ? Mai vorbim pe vas... Prin tambuchiul de la pupa, Belîşev mă con credinţă cauza poporului. cu doi vîslaşi într-o
Păşim pe cheiul Nevei spre locul de acostare duce în interiorul navei. Cînd a sosit Vladimir Ilici Lenin la Petrograd, sondă adîncimea cane
definitivă a legendarei nave. Alexandr Viktoro — Aici era înainte puntea capelei — îmi la 3 aprilie 1917, un detaşament de marinari de era suficientă. Dar cc
vici, un om plăpînd, de statură potrivită, merge spune el. — Aici trebuia să izbucnească răs pe „Aurora" a făcut de pază pe peron şi în zau să-mi execute ori
puţin legănat, aplecat înainte, înfruntînd vîntul coala, aşa cum ne puseserăm noi în gînd. Pe gară. Am văzut şi eu atunci cum a coborît Vla
care bate dinspre Ladoga. vas fuseseră aduşi trei muncitori arestaţi, care dimir Ilici din vagon şi cum l-au salutat în Pînă la urmă, Erik;
— Atmosfera revoluţionară de pe „Aurora" ? au fost puşi la carceră. Atunci s-a pornit piaţa gării mii de oameni. Am ascultat cuvîn- înainte de ivirea z
repetă Belîşev întrebarea mea. — Erau, desigur, toată zarva. tarea pe care a rostit-o Lenin stînd pe un au ancorată lîngă podul
mulţi oameni nemulţumiţi de război şi de ţa „Aurora nu e o închisoare, marinarii nu sînt tomobil blindat. crucişătorului, iunkeri.
rism. Mai ales printre cei de la maşini, foşti temniceri. Să fie eliberaţi arestaţii 1“ se auzea La 23 octombrie m-am dus la Smolnîi, împre narii noştri au restab
muncitori şi meseriaşi. Dar munca revoluţionară din toate cabinele echipajului. ună cu Nikolai Lukicev, membru al comitetului podul Nikolaevski, ci
a început pe bordul crucişătorului abia atunci Am hotărît să punem stăpînire pe crucişător. nostru de pe vas. Ne-a primit Sverdlov. pe Neva.
cînd „Aurora" a fost dusă pentru reparaţii ca Pe puntea blindată s-au strîns Piotr Kurkov, Sverdlov ne-a întrebat cum stau lucrurile la La 25 octombrie, la
pitale la Uzina franco-rusă din Petrograd. Nu Nikolai Lukicev, Serghei Babin, Timofei Lipatov bord, care e starea de spirit, iar apoi ne-a vorbit radiotelegrafistul-şef F
erau destule braţe de lucru şi marinarii dădeau şi alţi mecanici. Planul pe care n'i-1 tăcuserăm despre apropiata insurecţie armată. Insurecţia chemarea Comitetului
o mînă de ajutor în secţii la repararea maşini era simplu. Cînd tot echipajul, împreună cu co avea să fie condusă în fiecare sector de un lîngă Sovietul de dep
lor şi mecanismelor navei. mandantul şi ofiţerii, se va aduna pentru rugă comisar. rănilor din Petrogr
La Uzina franco-rusă, revoluţionarii au intrat ciunea de seară, electricianul Alioşa Ivanov va Sverdlov a scos din sertar un formular cu Feodor era foarte em
în legătură cu oamenii de pe „Aurora". îmi tăia firele de pe puntea capelei, iar noi îi vom antet, l-a completat, l-a semnat şi mi l-a inmî- lumii că Guvernul pi
aduc aminte că o dată s-a apropiat de mine, în dezarma în întuneric pe ofiţeri. Ţin minte ca nat mie. răsturnat şi puterea t
secţia unde lucram, strungarul Voronin. „Hai, acum că trebuia să intrăm în acţiune după ce „Mandat. Tovarăşului Belîşev Alexandr Vik tului de deputaţi ai no
marinarule, să fumăm o ţigară 1“ m-a poftit el. preotul va fi rostit : „...şi binecuvîntează moş torovici, din marina militară, comisar al Comi Petrograd. După cuv
Dar n-a pornit-o spre locul pentru fumat. In tenirea ta". tetului militar-revoluţionar pe crucişătorul „Au muncitorilor, soldaţilor
mijlocul secţiei se afla un stator de la turbina Dar printre noi s-a strecurat un trădător. rora". Comisarul este împuternicit să dispună şitul chemării, cupri:
demontată a navei. Voronin s-a vîrît în stator Pînă-n seară, arestaţii au fost duşi de pe vas. de crucişător şi să acţioneze potrivit indicaţiilor ne-am îmbrăţişat cu ti
prin orificiul axului şi m-a îndemnat să-l urmez. Atunci răscoala a izbucnit spontan, fără nici un date de Comitetul militar-revoluţionar". La Petrograd vreme.