Page 4 - Albina_1962_11
P. 4

L E N I N


                                                                                                                          ţ E            î i
                                                                            Ce  viaţă-a  fost,  ’nainte  de-a  fi  el f
                                                                            Ar  fl  pierit  nădejdea  omenirii
                                                                            Dar  el  i-a  dat  nădejdii  nn  drapel
                                                                                                                          L A
                                                                            Mai  roş  ca  sîngele  şi  trandafirii I
                                                                            Zdrobind  al  suferinţelor  trecut
                                                                            A   spus  că  Revoluţia  e  viaţă
                                                                            Şi  fierul  cald  atunci  a  fost  bătut
                                                                            Şi-aşa-ncepu  intiia  dimineaţă
                                                                                                                                 (fragmente  din  nuvela  „Ca  ietul  i
                                                                            A  lumli-n  care  viaţa  are-un  sens.
                                                                                                                    ...  In  tot  acest  răstimp,  Nadejda  Kon-  .  situării  han
                                                                            Iar  gindul  lui —  cu  irizări de  soare
                                                                                                                  dratievna Emilianova se afla  într-o  sta­  rile politice
                                                                            Desferectnd   milenii  vechi,   imens   re  de  încordare   nervoasă.  De  orice  parte.  Pe  sc
                                                                                                                  treabă  s-ar  fi  apucat,  de  frecatul  cră-  să  facă  în  c;
                                                                            Se  proiectă-n  milenii  viitoare.
                                                                                                                  tiţilor,  de  pregătitul  ciorbei  sau  spă­  şi  luptătoare
                                                                                                                  latul  rufelor,  se  revedea  mereu  acolo,   ascunsese  ai
                                                                            De-alunci,  cad  una  după  alta-n  jos.   în  capătul  curţii,  în  faţa  bălţii,  care  ilegale,  sufe
                                                                                                                  se  scurgea  în  lacul  Razliv  printr-un  ţii,  soţul  îi
                                                                            Pe  treptele  istoriei,  coroane      canal ;  stătea  neclintită,  cu   spatele   aşa  că  era  t
                                                                            Dar  urcă-n  cerul  slavei  luminos   spre  lac,  cu  braţele  în  lături,  ca  şi  sînge  rece  j
                                                                                                                  cum  ar  fi  vrut  să-l  apere  pe  Lenin  de  care  era  exi
                                                                            Biruitoare  seceri  şi  ciocane.      lumea  cea  rea,  să-l  apere  laolaltă  cu   spunem  pra
                                                                                                                  coliba  şi  cîmpia  de  dincolo  de  apă.  puţină  vrem
                                                                             Şi  umblă-n  spaţii  stele  pămînteşti   Privirea  îi  devenise  mai  pătrunză­  nin  în  hamt
                                                                                                                  toare,  auzul  mai  ascuţit.   Nu-i  scăpa   potrivea  de
                                                                             Cu  roşii  steaguri  umblă  munţii  lumii   nimic  din  ceea  ce  se  petrecea  în  juru-i,   ea  şi-o  făcu;
                                                                             Şi  falnice  şl-alît  de  omeneşti   nimic  din  lucrurile  de  care,  înainte   lui.  Simplita
                                                                                                                  vreme,  nici  nu  ţinea  seama.  Ajunsese  licateţe,  vioii
                                                                             Se  dau  în  lături  porţile  Comunii.  să  deosebească  zgomotul  paşilor  băr­  tenoar  o  im
                                                                                                                  băteşti  de  cel  al  paşilor  femeieşti  care   n-ar  t.  ’gîndi
                                                                                     VICTOR  TULBURE              răsunau  în  spatele  liliecilor  din  hăţiş ;   fi  aşa  de  sir
                                                                                                                  vocile  răzbătînd  din  uliţa  învecinată  o   uimită  şi  de
                                                                                                                   făceau  să  tresară,  punînd-o  pe  gînduri.  i-1  arăta  ei,
                                                                                                                    începuse  să  se  gîndească  mai  puţin   sale  zilnice,
                                                                                                                   la  soţul  şi  copiii  ei  ameninţaţi  de  mari   viaţa  de  fiec
                                                                             7 Noiembrie                           primejdii.  în  cazul  că  ar  fi  fost  des­  tuşi,  poate  n
                                                                                                                                                       Lenin  se  i:
                                                                                                                   coperiţi.  Nu  se  gîndea  decît  la  Lenin,
                                                                                                                   ştiind  prea  bine  că  de  siguranţa   lui   pre  băieţii  <
                                                                                                                   Ilici  depindea  propria  lor  siguranţă.  bleme.  In  ai
                                                                                                                                                     acesta  îi  pri
                                                                                                                    Simţămintele  acestea  nedesluşite însă
                                                                             Crescuse  durerea  cît  munţii  Şt  cît  oceanul  puternice  o  cuprinseseră  cu  totul.  Se   greutăţile,  ci
                                                                                                                                                     Deseori,  cînc
                                                                                                       de  adîncă.  simţea  la  răspîntia  unor   evenimente   devenea  gîm
                                                                                                                   mari.  cu  toate  că  nu  găsea  cuvinte  po­
                                                                             Atunci  a  răsunat.  leninista  poruncă :                                 —  Foarte
                                                                                                                   trivite  pentru  a  reda  aceste  eveni­
                                                                             A  venit  ceasul I  Moarte  robiei I   mente,  iar  personalitatea  lui  Lenin  o   —  Dar  e  1
                                                                                                                   inţelegea  cu  intuiţia  ei  de  femeie,  de   —  Va  treb
                                                                             Să-nceapă  domnia  dreptăţii  şi  omeniei 1
                                                                                                                   mamă,  mai   bine   decît  soţul  ei.  A-   Cîntărea,  p
                                                                                                                   cesta   ştia   prea  bine  ce   înseamnă   orice  inform-,
                                                                                                                   Lenin  pentru  partid,  dar,  pentru  el,
                                                                             Uraaa...  Mulţimea  intra  în  cetate,                                  tă  ar  fi  fost
                                                                                                                   Ilici  nu  reprezenta  altceva  decît  con­  voile  oameni'
                                                                             înălţa  roşul  steag,  fulgerind.  Libertate 1
                                                                                                                   ducătorul  pentru  activist,  comandantul  ralizeze  ce  ai
                                                                             Şi  s-a  rupt  istoria-n  două ;      pentru  soldat.  Se  gîndea  la  cauză  mai   turi  de  cei
                                                                             Lume  veche  cădea  —  răsărit-a  cea  nouă.  mult  decît  la  om.       acelaşi  timp.
                                                                                                                                                     preună  cu  m
                                                                                                                     La  fel  se  purtase  şi  Nadejda  Kon-   care  nici  nu
                                                                             Lume  veche,  urîtă,  de-a  pururi  apui   dratievna  înainte  de  a-1  cunoaşte  pe   Lenin  priv<
                                                                             Lume  nouă,  frumoasă,  iubita  mea.  sui   Lenin.  Examinase,  de  loc  indiferentă,   ţinîndu-1  de
                                                                                                                   dar  într-un  fel  cu  totul  practic,  sar­
                                                                             Cu  aib  porumbel  peste  schele.                                        dea  din  cap
                                                                                                                   cina  încredinţată  de  partid  —  aceea   —  Va  treb
                                                                             Braţul  lui  Lenin,  întins
                                                                                                                   de  a-1  ascunde  pe  Lenin.  Se  întrebase   de  copii,  car
                                                                                  ţi-arată  urcuşul  spre  stele.  de  îndată  unde  să-l  adăpostească,  cum   mamele  de  g
                                                                                                                   o  să-l  hrănească.  Ba  făcuse  şi  citeva   Nadejda  sp
               ri  ,                                                                        LAZĂR  CĂLIMAN         observaţii  juste  privind  neajunsurile  pe  zi.  îndep'.
                                                                                                                                                    / /
                        ra  într-o  duminică  dimineaţa   cînd   —  Vino  încoa’,  marinarule.  Aici  putem  sta  de   plan.  Marinarii,  fără  arme,  s-au  năpustit  cu  stri­  ’A  doua  zi,  am  p
                        am  poposit  la  Alexandr  Viktorovici   vorbă  în  voie.                    găte  de  „ura 1“  pe  dunetă,  unde  stăteau  coman­  Comitetul  militar-rev
                        Belişev,  mecanicul-şef  al  întreprin­  Curînd  după  aceea,  marinarii  noştri  au  început   dantul  crucişătorului  şi  ofiţerii.  Aceştia  ne-au   circulaţia  pe  podul  1
                        derilor  centrale  de  producţie  şi  re­  să  se  întilnească  in  statorul  turbinei  şi  cu  alţi   intîmpinat  cu  focuri  de  pistol.  Marinarul  Osi-   peste  Neva  fuseseră
                  E paraţii  ale   trustului   „Lenenergo".  bolşevici  de  la  uzină  —  cu  Gheorghi  Efimovici   penko  a  fost  ucis.  Ca  să  scape  de  moarte,  me­  pentru  a  izola  cârtii
                        Alexandr  Viktorovici   a  ' avut   o  Liahov,  Pavel  Leontievici  Pahomov,  Ivan  lakov-   canicul  Fokin  s-a  aruncat  peste  bord,  pe  gheaţă.  şului  de  Palatul  de  I
              soartă  deosebită  în  viitoarea  evenimentelor  is­  levici  Krutov...                 Peste  noapte,  marinarii  au  fost   încuiaţi   în   Sfătuindu-mă  cu  ce
              torice.  Ajutor  de  mecanic  înainte  de  Revoluţie,          ★                       cabinele  echipajului.  Pentru  răzvrătire  pe  o  navă   să  urcăm  cu  crucişă,
              el  a  fost  în  anul  1917  primul  comisar  al  cruci­  Tot  vorbind,   ne-am   apropiat  de  crucişător,   în  timp  de  război,  marinarii  erau  acoperiţi  cu   ancorăm  lingă  podul
              şătorului  „Aurora".  La  comanda  lui,  tunul  cru­  care  se   înălţa  ca  o  namilă  cenuşie  deasupra   o  prelată  şi  împuşcaţi.  Dar  lucrurile  au  luat   o  dificultate.  Comam
              cişătorului  a  vestit  cu  o  salvă  începutul  unei   cheiului.  Trecînd  pe  lingă  matrozul  de  cart,  am   altă  întorsătură.  Dimineaţa  ne-au  venit  în  aju­  son,  a  refuzat  să  con
              noi  ere.                                   urcat  scara  şi  iată-ne  pe  bord.       tor  soldaţii  din  regimentul  Keksgolm  şi  munci­  —  Canalul  navigab
                —  Şi  azi  sint  strins  legat  de  „Aurora",  ne   —  Vă  rog  să-mi  permiteţi  să  fac  mai  întîi  o   torii  Cineva  dintre  marinari,  mi  se  pare  me­  mult  —  spunea  el.
              spune  Belîşev.  —  îmi  face  plăcere  să  mă  întîl-   plimbare  pe  vas  cu  tovarăşul  şi  apoi  vin  la   canicul  Timofei  Lipatov,  a  ridicat  pe  „Aurora"   împotmoli.
               nesc  acolo  cu  tineretul,  să  stau  de  vorbă  cu   dumneavoastră  —  spuse  Belîşev,  salutîndu-1  pe   steagul  roşu.  Asta  s-a  întîmplat  la  26  februarie   Ne-a  scos  din  înc
               tinerii.  M-au  rugat  să  vin  şi  azi.  Poate  mergem   comandantul  crucişătorului.  1917.  De-atunci,  crucişătorul  nostru  a  slujit  cu   şi  al  semnalizatorilor,
               împreună ?  Mai  vorbim  pe  vas...         Prin  tambuchiul  de  la  pupa,  Belîşev  mă  con­  credinţă  cauza  poporului.      cu  doi  vîslaşi  într-o
                Păşim  pe  cheiul  Nevei  spre  locul  de  acostare   duce  în  interiorul  navei.    Cînd  a  sosit  Vladimir  Ilici  Lenin  la  Petrograd,   sondă  adîncimea  cane
              definitivă  a  legendarei  nave.  Alexandr  Viktoro­  —  Aici   era   înainte  puntea  capelei  —  îmi   la  3  aprilie  1917,  un  detaşament  de  marinari  de   era  suficientă.  Dar  cc
               vici,  un  om  plăpînd,  de  statură  potrivită,  merge   spune  el.  —  Aici  trebuia  să  izbucnească  răs­  pe  „Aurora"   a  făcut  de  pază  pe  peron  şi  în   zau  să-mi  execute  ori
              puţin  legănat,  aplecat  înainte,  înfruntînd  vîntul   coala,  aşa  cum  ne  puseserăm  noi  în  gînd.   Pe   gară.  Am  văzut  şi  eu  atunci  cum  a  coborît  Vla­
               care  bate  dinspre  Ladoga.               vas  fuseseră  aduşi  trei  muncitori  arestaţi,  care   dimir  Ilici  din  vagon  şi  cum  l-au  salutat  în   Pînă  la  urmă,  Erik;
                —  Atmosfera  revoluţionară  de  pe  „Aurora" ?   au  fost  puşi  la   carceră.   Atunci   s-a  pornit   piaţa  gării  mii  de  oameni.  Am  ascultat  cuvîn-   înainte  de  ivirea  z
               repetă  Belîşev  întrebarea  mea.  —  Erau,  desigur,   toată  zarva.                 tarea  pe  care  a  rostit-o  Lenin  stînd  pe  un  au­  ancorată  lîngă  podul
               mulţi  oameni  nemulţumiţi  de  război  şi  de  ţa­  „Aurora  nu  e  o  închisoare,  marinarii  nu  sînt   tomobil  blindat.     crucişătorului,  iunkeri.
               rism.  Mai  ales  printre  cei  de  la  maşini,  foşti   temniceri.  Să  fie  eliberaţi  arestaţii 1“  se  auzea   La  23  octombrie  m-am  dus  la  Smolnîi,  împre­  narii  noştri  au  restab
               muncitori  şi  meseriaşi.  Dar  munca  revoluţionară   din  toate  cabinele  echipajului.  ună  cu  Nikolai  Lukicev,  membru  al  comitetului   podul  Nikolaevski,  ci
               a  început  pe  bordul  crucişătorului  abia  atunci   Am  hotărît  să  punem  stăpînire  pe  crucişător.   nostru  de  pe  vas.  Ne-a  primit  Sverdlov.  pe  Neva.
               cînd  „Aurora"  a  fost  dusă  pentru  reparaţii  ca­  Pe  puntea  blindată  s-au  strîns  Piotr  Kurkov,   Sverdlov  ne-a  întrebat  cum  stau  lucrurile  la   La  25  octombrie,  la
               pitale  la  Uzina  franco-rusă  din  Petrograd.   Nu   Nikolai  Lukicev,  Serghei  Babin,  Timofei  Lipatov   bord,  care  e  starea  de  spirit,  iar  apoi  ne-a  vorbit   radiotelegrafistul-şef  F
               erau  destule  braţe  de  lucru  şi  marinarii  dădeau   şi  alţi  mecanici.  Planul  pe  care  n'i-1  tăcuserăm   despre  apropiata  insurecţie  armată.   Insurecţia   chemarea  Comitetului
               o  mînă  de  ajutor  în  secţii  la  repararea  maşini­  era  simplu.  Cînd  tot  echipajul,  împreună  cu  co­  avea  să  fie  condusă  în  fiecare  sector  de  un   lîngă  Sovietul  de  dep
               lor  şi  mecanismelor  navei.              mandantul  şi  ofiţerii,  se  va  aduna  pentru  rugă­  comisar.                      rănilor  din   Petrogr
                La  Uzina  franco-rusă,  revoluţionarii  au  intrat   ciunea  de  seară,  electricianul  Alioşa  Ivanov  va   Sverdlov  a  scos  din  sertar  un  formular   cu   Feodor  era  foarte  em
               în  legătură  cu  oamenii  de  pe  „Aurora".  îmi  tăia  firele  de  pe  puntea  capelei,  iar  noi  îi  vom   antet,  l-a  completat,  l-a  semnat  şi  mi  l-a  inmî-   lumii  că  Guvernul  pi
               aduc  aminte  că  o  dată  s-a  apropiat  de  mine,  în   dezarma  în  întuneric  pe  ofiţeri.  Ţin  minte  ca   nat  mie.       răsturnat  şi  puterea  t
               secţia  unde  lucram,  strungarul  Voronin.  „Hai,   acum  că  trebuia  să  intrăm  în  acţiune  după  ce   „Mandat.  Tovarăşului  Belîşev  Alexandr  Vik­  tului  de  deputaţi  ai  no
               marinarule,  să  fumăm  o  ţigară 1“  m-a  poftit  el.   preotul  va  fi  rostit :  „...şi  binecuvîntează  moş­  torovici,  din  marina  militară,  comisar  al  Comi­  Petrograd.   După  cuv
               Dar  n-a  pornit-o  spre  locul  pentru  fumat.   In   tenirea  ta".                  tetului  militar-revoluţionar  pe  crucişătorul  „Au­  muncitorilor,  soldaţilor
               mijlocul  secţiei  se  afla  un  stator  de  la  turbina   Dar  printre  noi   s-a  strecurat   un  trădător.   rora".   Comisarul  este  împuternicit  să  dispună   şitul   chemării,  cupri:
               demontată  a  navei.  Voronin  s-a  vîrît  în  stator   Pînă-n  seară,  arestaţii  au  fost  duşi  de  pe  vas.   de  crucişător  şi  să  acţioneze  potrivit  indicaţiilor   ne-am  îmbrăţişat  cu  ti
               prin  orificiul  axului  şi  m-a  îndemnat  să-l  urmez.  Atunci  răscoala  a  izbucnit  spontan,  fără  nici  un  date  de  Comitetul  militar-revoluţionar".  La  Petrograd  vreme.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9