Page 6 - Albina_1962_11
P. 6
Chimia sovietică îr sprijinul agriculturii
' s ■'■’î ţB?
Industria chimica a -
Sovietice cunoaşte o înflorire * lîi'iiniaJe la hectar.. agriculturii permite ecnnomi-
tir fără precedent care se răs- 800.000 de ifişecte care atacă tone de plumb, ţesături de
frînge asupra tuturor sectoa recoltele, pădurile. Pentru bumbac, cauciuc.
relor de activitate şi în spe combaterea ^acestor insecte, întinse culturi de tomate,
cial asupra agriculturii. chimiştii sovietici pun la dis- zarzavaturi, flori sînt proteja
Chimiştii sovietici pun la poziţia agriculturii şi silviculr te în sere cu folii de polie
dispoziţia agriculturii însem turii bogată Sortimente de ani tilenă. Economicitatea este e-
nate cantităţi de îngrăşămin tidăunătorlf: phimia sovietică videntă : un metru pătrat de
A• ••■•x’Wv. ; te. De la 5,5 milioane de tona vine în sprijinul agriculturii seră cu geam de sticlă costă
în anul 1950, producţia de în cu numeroasă substanţe care de 4 ori mai mult decît unul
grăşăminte chimice în Uniu fac ca frunzele să se maturi din material plastic. Totodată,
nea Sovietică a crescut în zeze mai deVreme, florile să în serele cu folii de polieti
4 r 1960 la 14 milioane de tone. se deschidă înainte de ter lenă coacerea tomatelor se
Pînă în 1980 însă, producţia men, să se întîrzie încolţirea accelerează cu 15—20 zile.
£ de îngrăşăminte va creşte la cartofilor în depozit, să se Veche de 30 de ani, indus
desfacă mugurii pomilor, să
de tone,
125—135 milioane
cantitate ce depăşeşte actuala se obţină fructe fără seminţe. tria de cauciuc sintetic din
U.R.S.S. cunoaşte şi ea o dez
producţie de îngrăşăminte în Folosind la butăşire, de exem voltare continuă. Colectivele
întreaga lume. plu, o anumită soluţie chimi marilor uzine chimice sovie
Mare este şi varietatea sor- că, în care plantele sînt ţinu tice livrează industriei, agri
timentelor de îngrăşăminte te timp de 3—12 ore, se acce culturii şi sectorului de trans
realizate pe baza cercetărilor lerează formarea rădăcinilor porturi aproape 40.000 de sor
întreprinse în institutele ş i. la viţa de vie şi trandafiri. timente din cauciuc sintetic
laboratoarele de specialitate. Un produs al industriei chir care se caracterizează prin e-
Chimiştii sovietici au realizat, tnice sovietice — giberelina —i lasticitate deosebită, rezisten
printre altele, îngrăşăminte face ca porumbul, tomatele, ţă la medii corozive, imper
complexe conţinînd azot, fos cartofii, strugurii, mazărea meabilitate, proprietăţi eleo-
for şi potasiu, îngrăşăminte păstăi să se dezvolte de troizolante.
chimice lichide, care prezintă 1,5—2,5 ori mai bine. Din cauciuc sintetic se pro
o serie de avantaje în ce pri în U.R.S.S. se produc în duc anvelope pentru tractoa
veşte gradul de asimilare de semnate cantităţi de substan re şi maşini agricole, anvelo
către plante. Dintre acestea, ţe chimice cu acţiune selecti pe cu presiune reglabilă ce
cele mai folosite sînt îngră- vă, care atacă numai buruie sporeşte considerabil gradul
şămintele pe bază de azot. nile fără a dăuna plantelor de carosabilitate a autocami
Uzinele chimice sovietice de cultivate. Pentru distrugerea oanelor pe terenuri greu acce
îngrăşăminte livrează agri buruienilor de pe un hectar, sibile.
culturii mari cantităţi de a- este suficient un kilogram din In Uniunea Sovietică, au
moniac anhidru conţinînd 82 preparatul 2, 4 D sau 2 M-4 început să se fabrice anvelo
la sută azot, superfosfat con-, X, solubilizat în 800—1.000 li pe cu arc grunduite pentru
centrat cu 45—48 la sută fos tri de apă. automobile şi combine şi an
for — toate sub formă granu In sprijinul lucrătorilor din velope fără cameră pentru au
lată, ceea ce înlesneşte mult agricultură vin şi alte mari tocamioane. O anvelopă cu
împrăştierea mecanizată şi re realizări ale chimiei sovietice: arc înlocuieşte două anvelope
partizarea uniformă în sol. dezvoltarea industriei de ma standard. Anvelopa fără ca
Vaste întinderi de pămînt teriale plastice, fire şi fibre meră are în interior un strat
de pe cuprinsul Uniunii So sintetice, cauciuc sintetic. etanş de cauciuc cu un grad
vietice, în trecut necultivate, Materialele plastice înlocu ridicat de impermeabilitate.
au devenit azi grînare, gră iesc tot mai mult metalele fe Grandiosul plan de dezvol
dini, fineţe. Prin folosirea în roase şi neferoase în con tare a industriei chimice so
grăşămintelor cu azot, spe strucţia maşinilor agricole, vietice, tradus astăzi în viaţă,
cialiştii sovietici au obţinut, pompelor şi conductelor pen oferă posibilităţi nelimitate
de pildă, pe 40 milioane de tru irigaţie. Numai introduce de sprijinire a agriculturii, pe
hectare un spor de recoltă de rea rotoarelor din material drumul luminos al construirii
cereale de 30 milioane de plastic la pompele de apă comunismului în Uniunea So
tone. permite reducerea consumului
In regiunile de stepă, for de metal cu 60 la sută. Fo vietică.
mate din cernoziomuri obiş losirea materialelor plastice la
nuite, se folosesc în special fabricarea cablurilor destinate S. SIGARTĂU
îngrăşăminte cu fosfor care a-
duc un spor de recoltă în me
die de 2—3 quintale la hectar.
O uriaşă regiune unde se tele viitoare să fugiţi
folosesc intens îngrăşăminte- de relatările generale,
le chimice este Siberia estică unde dacă am schimba nu
şi Orientul îndepărtat unde mele comunei articolul nu
sînt răspîndite de regulă so ar avea nimic de suferit.
luri podzolice şi de tranziţie. Descrieţi ceea ce e propriu
In regiunea Irkuţk, de exem pentru comuna dumrfea-
Vedere parţială a uzinei de îngrăşăminte azotoasedin Fergansk plu, sporurile medii la grîul voastră. Cu un cuvînt,
(R.S.S. Uzbecă). de toamnă s-au ridicat la avem nevoie de articole
concrete.
IOAN BRADU — Lăzd
relii, regiunea Crişana :
Vă prezentăm filmul documentar: Citind articolul dumnea
AUREL TOADER — Bă- voastră intitulat : „Pre
neasa, regiunea Dobrogea: mieră la cămin", ne-am
„Experienţa în a in tată Articolele trimise în ul simfit şi noi la un moment
dat
tentaţi de a aplauda
timul timp au un caracter
împreună cu spectatorii din
inlormativ, nu şi analitic. satul Lăzăreni. Am fi dorit
în creşterea ovinelor" Ne scriefi, de pilda, des totuşi o analiză a realizării
un inginer agronom
pre
care a reuşit să aclimati artistice a spectacolului şi
In scopul unei cît mai largi popularizări a toate etapele sale a constituit pînă acum firul zeze în Delta Dunării cîteva o prezentare cît de succintă
a artiştilor amatori.
experienţei înaintate în creşterea ovinelor ob acţiunii filmului, atenţia spectatorilor este re soiuri de vită nobilă şi
ţinute într-o serie de unităţi agricole socialiste, ţinută în continuare asupra organizării şi teh piersici, lnformîndu-1 pe ci
Studioul cinematografic „Alexandru Sahia" a nicii executării în cele mai bune condiţii a titor asupra realizărilor a- G. MUREŞIANU — Gher
realizat, la cererea Consiliului Superior al tunsului electric, metodă ştiinţifică avansată, cestui harnic inginer n-am la, regiunea C luj: Schi
Agriculturii, un documentar deosebit de intere ale cărei avantaje sînt de asemenea explicate făcut încă tot ce trebuia. ţa dumneavoastră intitu
sant axat pe cele mai actuale probleme de pe larg. Cititorului trebuie să-i ofe lată „Moştenirea" pen
specialitate. Deosebit de semnificative sînt imaginile fil rim şi învăţăminte; trebuia dulează între articol şi
să arătati cum anume, prin
Regizorul Paul Cojocaru şi operatorul Dumi mului care, cu ajutorul graficelor şi diagra reportaj, fără să atingă însă
tru Predeanu au însumat un vast material in melor asociate cu filmările „pe viu“ , prezintă ce metode au fost realizate nivelul unei schite. Dacă în
aclimatizările de soiuri des
formativ, tratind materialul ştiinţific într-oi succesele obţinute de o serie de unităţi în locul personajelor fictive
exprimare clară, imaginile concrete specifice urma aplicării experienţei înaintate şi reco pre oare vorbiţi. a(: pune persoanele reale
Acelaşi lucru trebuie să-l
artei cinematografice fiind subliniate şi com mandărilor ştiinţifice în creşterea ovinelor. spunem şi despre articolul
pletate de un comentariu pe înţelesul tuturor. Astfel, în cursul acestui an. Staţiunea experi intitulat „Cartea — prie care v-au inspirat, renun-
Numeroase cadre au fost filmate în diferite mentală Ruşeţu din regiunea Galaţi a obţinut ten nedespărţit". tînd la tendinţele de litera
gospodării agricole colective fruntaşe care sînt o medie de 4,5 kg. lină pe cap de animal la Vă atragem atentta şl turizare, ati putea scrie un
prezentate ca exemple demne de urmat. Alte ovinele din rasa ţigaie, cifră ce reprezintă un asupra necesităţii de a re articol interesant despre un
imagini cu caracter explicativ au fost realizate record de producţie pe ţară. Despre membrii dacta corespondentele mal
prin grafice şi diagrame comparative. gospodăriei agricole colective „Secerătorul" îngrijit. dascăl inimos care a reali
Filmul trece în revistă cele mai noi metode din Topalu aflăm că în anul 1961 au crescut zat atîtea lucruri frumoase.
şi procedee folosite în unităţile noastre socia un efectiv de 11.000 ovine de la care au ob C. SĂLCIANU — Groj-
liste fruntaşe din agricultură, pentru înmulţi ţinut venituri de peste 2.000.000 lei. G.A.S. dibod, regiunea Oltenia : VASILE PETEANU —
rea şi îmbunătăţirea efectivelor de ovine cu Chereuşa din Maramureş sporind producţia de Am dori să ne scriefi Jucu — C lu j: Materialul
lină fină şi semifină, merinos, spancă şi ţigaie. lină la ovinele merinos de la 5,4 kg. pe cap despre activitatea căminu
Sînt prezentate aspectele cele mai caracteristice de animal în 1958, la 8,4 kg. în 1961, a obţinut lui cultural al cărui direc dumneavoastră este docu
ale unei bune alegeri a oilor şi berbecilor de în anul ce a trecut un venit de peste tor sînteli. In articole veţi mentat şi cuprinde multe
prăsilă, folosirea listelor de montă şi sistemul 1.000.000 lei. reuşi probabil mai bine date interesante. Totuşi,
de alimentaţie completă şi raţională a aces Documentarul de scurt metraj prezentat, de decît în versuri, care, cu tot tocmai problema cea mai
tora. Sînt tratate pe larg apoi, problemele apli- monstrează prin mijloacele specifice cinemato regretul, sînt nepublicabile.
cării montei supravegheate şi a însămînţărilor grafului, că folosirea metodelor înaintate în Se apropie perioada de importantă, cea a „no
artificiale, ca şi aplicarea metodei înaintate creşterea ovinelor cu lînă fină şi semifină în iarnă cind la cămin ve(i telor fulger" este expediată
de creştere a mieilor separaţi de oile mame. gospodăriile agricole colective va duce în mod organiza, cu siguranţă, ac în numai cîteva rînduri Re
Păşuna tul mieilor este legat de organizarea şi nemijlocit la sporirea efectivelor de rasă, pro ţiuni culturale interesante. veniţi cu amănunte. Cum
folosirea conveierului verde care asigură din ducerea unei cantităţi sporite de lînă de ca Scrfefi-ne amănunţit despre sînt întocmite ? Ce eficientă
abundenţă nutreţul verde pe toate perioadele litate şi, o dată cu aceasta, la obţinerea de ele.
de păşunat. către colectivişti a unor importante venituri au ? De asmenea, ne-ar in
Ajungînd în cele din urmă la obţinerea pro băneşti. ION VASILICA — Zvo- teresa amănunte despre for
ducţiei de lină de la animalele din noua gene riştea, regiunea Suceava: marea colectivului obştesc
raţie de ovine, a cărei evoluţie urmărită în ION MIHU Încercaţi în coresponden al bibliotecii.
