Page 7 - Albina_1962_11
P. 7
DIN 7 ÎN 7 ZILE
In cadrul diferitelor comi
tete ale O.N.U. se desfăşoară
0. intensă activitate. In comi
tetul politic s-a trecut la
examinarea celor două pro
iecte de rezoluţie privind
încetarea experienţelor cu
arma nucleară. Rezoluţia Republica Niger are un teritoriu de două ori
celor 33 de state (şi la şi jumătate mai mare decît acela al Franţei
care ulterior au mai aderat (1,2 milioane de kilometri pătraţi) şi o popu
încă patru state) prevede con laţie aproape de douăzeci de ori mai mică (cir
damnarea tuturor experienţe ca 2.000.000 de locuitori). In nord, ţara începe
lor cu arma nucleară. Se fi de undeva din nisipurile Algeriei şi ale Libiei,
xează ca termen de încetare iar la sud se mărgineşte cu Dahomey şi Ni
a acestor experienţe data de geria. Volta Superioară şi Mali îi sînt vecini
X ianuarie 1963. la apus, iar Republica Ciad la răsărit. In zona
Reprezentantul U.R.S-S. a deşertului şi semideşertului pribegesc triburile
arătat că, deşi există unele nomade de crescători de vite — tuaregi, ber
rezerve şi chiar obiecţiuni a- beri, fulbe, teda. Savana e populată de agri
supra unor părţi din acest cultori din triburile hausa, kanuri, songai.
proiect de rezoluţie, U.R.S.S. djerma şi multe alte triburi mărunte.
consideră că îşi poate da vo
tul pentru ea. Reprezentantul Ce-au lăsat colonialiştii
S.U.A., A. Dean. a afirmat
însă că delegaţia sa va rămî- De bună seamă că nicăieri în Africa occi
ne pe vechea poziţie şi va dentală n-ai să vezi atit de lămurit ca în Ni
vota numai pentru rezoluţia ger ce mare piedică a fost colonialismul în
în forma în care a fost pro calea dezvoltării popoarelor Africii. La Dakar
pusă de S.U.A. şi Anglia. Ur (Senegal), de pildă, portul uriaş şi clădirile
mărind tergiversarea încetării înalte din centrul oraşului ascund cel puţin în
experienţelor nucleare, rezolu parte mizeria ţărănimii senegaleze crunt ex
ţia S.U.A. nu prevede înceta ploatate. In Nigeria colonialismul a creat mă
rea experienţelor subterane, car o reţea de căi ferate şi de şosele (pe care
decît cu condiţia ca U.R.S.S. erau scoase bogăţiile ţării), există oarecari în
să admită inspecţii pe teri treprinderi industriale, exploatări miniere. Aici,
toriul său. de să se asigure 50 de locuri în Niger, însă, colonialiştii au lăsat în urma
Caracterul neargumentat al în parlament populaţiei albe lor doar cîteva baze militare şi o mizerie atot
obiecţiilor S.U.A. a fost relevat în număr de 220 000 şi abia 15 cuprinzătoare. Atît !
de mai mulţi delegaţi, prin locuri celor 3.600.000 de afri Cind străbaţi drumurile Nigerului, ţara ţi se
tre care reprezentantul Indi cani. pare nemărginită. Arareori întîlneşti cîte tm
ei, A. Lai, care a criticat ar Faţă de această situaţie, cîrd de girafe ori de antilope. Noaptea, se
gumentele în favoarea neobli- reprezentanţii a 40 de ţări a- aud urlînd hienele. Răbufnelile vîntului îm
gativităţii încetării de urgen fricane şi asiatice au prezen prăştie pe pămînt cenuşa rămasă după incen
ţă a experienţelor nucleare tat un proiect de rezoluţie în diile care pîrjolesc savana.
subterane. care se cere luarea unor mă Satele sînt rare. In jurul lor se întind cîm- ■nălatul rujelor în Niget
★ suri hotărîte împotriva gu puri de sorg sau de alune. In aceste sate, cu
Sfidînd opinia publică vernului rasist al Rhodesiei colibe rotunde şi pătrate, făcute din lut şi devine o trăsătură caracteristică a vieţii Bis
această ţară.
mondială, rasiştii din Rho- de sud. Cu toată împotrivirea acoperite cu stuf, trăiesc nouă zecimi din popu Lupta ce se dă în jurul pămîntului ii opune
desia de sud intenţionea înverşunată a celor ce susţin laţia ţării. Oamenii aceştia, ţăranii agricultori tot mai mult pe ţărani feudalilor. In satele
ză să pună în funcţiune noua discriminările rasiale, Aduna şi nomazii crescători de vite, au plătit cel triburilor hausa, kanuri, djerma, songai, creşte
constituţie în care urmează rea Generală a O.N.U. a ra mai greu tribut colonialismului rezistenţa împotriva samavolniciilor tradiţio
să se consfinţească o inegali tificat cu 81 voturi pentru, 2 nale la care se dedau stăpînii şi oamenii lor.
tate monstruoasă. Printre al contra şi 19 abţineri această Pămînt, pâmlnt... Cererea de a se pune capăt feudalismului se
tele această constituţie preve rezoluţie.
Ca să cunoşti bine viaţa acestor oameni îţi face auzită şi la oraşe, unde sindicatele şi
'Cti ajutorul Im trebuie ani şi ani de zile. aripa de stînga a Partidului progresist din
perialiştilor, emi La sate ţărani! îţi vorbesc despre pămînt. Ei Niger, care este partidul de guvernămint,
stăruie pe lingă guvern să ia măsuri hotărîte
rul Hassan în îşi aduc aminte de pricinile îndelungate cu pentru a dezrădăcina rămăşiţele trecutului. In
cearcă să se în satele vecine. Unii dintre ţărani îşi amintesc fluenţa căpeteniilor scade, cu toate încercările
scăuneze imam al cu amărăciune de trecut, de vremurile acelea feudalilor de a-şi redobîndi prestigiul de
Yemenului cînd bătrînii împărţeau pe dreptate pămîntul altădată.
ce aparţinea întregii obştii. Alţii, care sînt
mai tineri, îşi împărtăşesc visul lor de a do- *
bîndi un petic de pămînt care să fie al lor, Intr-o seară, unul din prietenii mei m-a pof
un petic de pămînt sărac, bătut de vînturi. Şi tit să facem o plimbare cu barca pe fluviul
tot satul îşi arată indignarea faţă de căpetenia Niger. Am vorbit atunci despre viitorul aces
care nu renunţă la încercările de a-şi însuşi tei ţări, despre greutăţile uriaşe pe care le
pămînturile obştei pe care i le-a încredinţat întîmpină opera de înnoire a ei.
tradiţia. — Republica se află într-o totală dependenţă
Pămînt, pămînt... Bătrînii se întreabă uneori economică faţă de Franţa — mi s-a spus. Şi
miraţi de ce înainte vreme era destul pămînt nu numai economică. Bazele militare franceze,
pentru toţi, pe cînd acum pămîntul parcă s-a companiile comerciale franceze, funcţionarii
îngustat, s-a micşorat încins de arşiţă. francezi sînt o adevărată plagă.
Tinerii nu-şi aduc aminte de anii aceia. Ei — Dar principalul sprijin al colonialismului
văd cum mai marii satului, căpeteniile şi oa — mi s-a spus — este feudalismul, cu teama
menii lor acaparează ogoarele cele mai bune, lui faţă de prefacerile care se produc in ţară.
iar lor nu le rămîne altceva decît să ia dru De aceea lupta ţărănimii pentru pămînt, îm
mul pribegiei spre litoralul oceanului, în cău potriva asupritorilor băştinaşi, e îndreptată,
tare de lucru. după cum se vede, şi spre deplina eliberare
După multe şi îndelungi discuţii cu ţăranii, naţională a tării.
Poziţia emirului cu învăţătorii şi funcţionarii de la sate, mi-am
Hassan !... dat seama că grija ţăranilor şi a tineretului V. ÎORDANSKI
de la sate faţă de viitorul pămînturilor obşteşti (Din revista „Ogoniok")
,Urmare din pag. 1) 1962, oţelarii sovietici au produs mai mult metal dia războiului în care reacţiunea a şi aruncat pînă
decît oţelarii americani... la urmă poporul.
Cît timp este de cînd specialiştii apuseni sporo Şi iată că într-un interval istoric scurt, în cei
bogăţia existentă pe pămînt, bogăţie acumulată In văiau despre o aşa-zisă „incapacitate" a agricul 18 ani care au trecut de la eliberarea ţării, poporul
mii de ani de dezvoltare a civilizaţiei! turii sovietice de a rezolva problemele aprovizio nostru a făurit o puternică industrie socialistă,
Chemînd popoarele să-şi pună capacităţile crea nării populaţiei cu cereale şi alte mărfuri alimen bază a transformărilor socialiste în toate dome
toare şi bogăţiile în slujba fericirii omului, Uni tare ? Dar iată : azi nu numai că Uniunea Sovie niile. In primăvara acestui an, prin terminarea
unea Sovietică dă ea însăşi un strălucit exemplu tică asigură cerealele necesare consumului intern, colectivizării agriculturii, poporul romin a intrat
de ceea ce poate înfăptui un popor liber, stăpîn dar mai şi exportă aproximativ 7 milioane tone în într-o nouă fază a dezvoltării sale istorice — so
pe soarta sa. fiecare an. Anul acesta, suprafaţa pămînturilor cialismul a învins definitiv în oraşele şi satele
Dînd viaţă istoricului Program de construire a cultivate cu cereale şi leguminoase a crescut în Republicii Populare Romîne. Sub conducerea Parti
comunismului, elaborat acum un an de cel de-al ţara sovietică cu încă 18 milioane hectare. Numai dului. oamenii muncii au trecut acum la desăvîr-
XXII-lea Congres al P.C.U.S., 220 milioane de oa acest spor de suprafaţă, recuperată pentru agri- şirea construcţiei socialiste, la crearea premiselor
meni sovietici se îndreaptă cu paşi hotărîţi spre pentru trecerea la construcţia societăţii comuniste.
ţelul lor nobil : crearea celei mai bogate şi mai In vara acestui an, poporul romin a avut un nou
fericite societăţi de pe pămînt — societatea co şi minunat prilej dc a-şi manifesta dragostea şi re
munistă. SUB STEAGUL cunoştinţa faţă de marele popor vecin şi prieten,
In ce constau principalele planuri ale oamenilor care acum 45 de ani a înfăptuit cea dinţii revoluţie
sovietici pe drumul construirii desfăşurate a co socialistă din lume şi acum construieşte, primul,
munismului ? comunismul pe pămînt. Acest minunat prilej l-a
E vorba înainte de toate ca în viitorii şase ani MARELUI OCTOMBRIE constituit vizita în ţara noastră a delegaţiei de
volumul producţiei industriale să crească în Uni partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice în
unea Sovietică de aproximativ două ori şi jumă frunte cu tovarăşul N. S. Hruşciov. Oriunde a că
tate, iar în viitorii 20 de ani “ de cel puţin 6 ori. lătorit prin ţară, la întîlnirile cu oamenii muncii
In felul acesta, va fi depăşit cu mult actualul vo cultura sovietică, depăşeşte de aproape o dată şi de la oraşe şi sate, delegaţia sovietică a fost întîm-
lum global al producţiei industriale a Statelor jumătate suprafaţa totală ocupată de culturile ce pinată cu aceeaşi dragoste, caldă, frăţească.
Unite, cel mai bogat şi mai puternic stat capitalist. realiere în Italia şi aproape de două ori suprafaţa Vizita oaspeţilor sovietici a arătat încă o dată
E vorba în al doilea rînd de a spori volumul semănată cu cereale în Australia... cu tărie că statele noastre, popoarele noastre sînt
total al producţiei, agricole în următorii 10 ani de Nu e departe ziua în care în drumul său de Ia strîns unite în lupta lor pentru construirea comu
două ori şi jumătate, iar în următorii 20 de ani de răsărit, soarele se va ridica deasupra celei dinţii nismului şi apărarea păcii pe pămînt. Totodată a
trei ori şi jumătate, în aşa fel îneît creşterea pro ţări comuniste din lume. fost reafirmat faptul că Uniunea Sovietică şi Re
ducţiei agricole s-o ia cu mult înaintea nevoilor Alături de Uniunea Sovietică, trăiesc, muncesc publica Populară Romînă au aceleaşi puncte de
existente. încă în primii zece ani Uniunea Sovie şi luptă pentru comunism un şir întreg de alte vedere în toate problemele internaţionale care fră-
tică va întrece Statele Unite ale Americii în ce popoare printre care şi poporul romîn. mîntă astăzi lumea. Cu prilejul vizitei delegaţiei
priveşte producţia pe cap de locuitor la principa Ce era Romînia pe vremea cînd vechile clase sovietice la cuptoarele de la Hunedoara, prietenia
lele produse agricole. stăpînitoare ridicaseră antisovietismul la rangul de romîno-sovietică a fost asemuită oţelului celui mai
Cît timp este de cînd în apus specialiştii sus politică a statului, cînd ura lor împotriva socialis puternic. Da, această asemuire este cît se poate de
ţineau că Uniunea Sovietică nu va putea ajunge mului adusese ţara la un pas de prăpastie ? Depin- potrivită. De-a lungul anilor prietenia noastră s-a
niciodată din urmă Statele Unite în producţia unul zînd complet de puterile imperialiste, ţara era ţi călit la focul luptei şi muncii comune pentru un
asemenea element hotăritor în viaţa economică a nută în înapoiere economică, industria şi agricul viitor fericit şi a căpătat tăria oţelului. De oţel
oricărui stat modern, cum e de pildă oţelul? Dar tura nu puteau satisface nici pe departe nevoile sînt legăturile noastre frăţeşti în lupta pentru
iată că în cel de al treilea trimestru al anului populaţiei, asupra oraşelor şi satelor plana primej măreaţa cauză a socialismului şi păcii.