Page 15 - Albina_1962_12
P. 15
D e la „ce fc“ la căm in
Stau în bănci atenţi, s-ar Astfel, în urm a lecţiei am in-
putea spune concentraţi, ur tie, cu prilejul unei „sărbători
m ărind cuvînt de cuvînt ex a colecvtiştilor fruntaşi", ei au
punerea agronomului. Sînt e- îm părtăşit din experienţa lor
levi sîrguincioşi, prezenţi azi de muncă, făcînd şi unele
la şcoala belşugului din gos propuneri. Tovarăşul Spirache
podăria agricolă colectivă — Lupescu, de exemplu, a pro
cursurile agrozootehnice de pus defrişarea a 8 hectare de
trei ani. Acela care notează teren „părăsit în întunericul
pe caiet răbdător, frînturi de spinilor — cum zicea el —
fraze, ţinînd strîns creionul în care să fie plantat cu viţă de
m înă e Gheorghe Nălbaru, de vie“. Angheluţă Mihai arăta
la brigada a IV-a. Lîngă el, că recolta mare de porumb
Costică Rotaru a um plut de pe care a realizat-o brigada I,
acum trei pagini. E tînăr, o- se datoreşte. într-o bună
bişnuit cu creionul. Şi cu ei, măsură, şi disciplinei colecti
Ion Mihai, Aurel Godruman, viştilor. Aceştia n-au lipsit
Toader Angheluţă, Dumitru niciodată de la muncă, lucră
Stavrache... de două ori pe rile agricole s-au putut efec
săptăm înă sînt colegi. învaţă ! tua repede, la timpul optim.
Inginerul agronom le vorbeş Soţii Maria şi Dumitru Sta
te cald, pe înţeles. Exemplele vrache de la sectorul zooteh
ilustrative le sînt cunoscute nic subliniau im portanţa fu
colectiviştilor din Buciumeni. rajării raţionale, după pro
De pe unele loturi ei au cules gram, a vacilor în creşterea
5 000 kg porumb boabe la perm anentă a producţiei de
hectar, iar brigada a IV-a, a- lapte şi au sugerat o întîlnire
plicînd diferenţiat normele între toţi colectiviştii care lu
agrotehnice, a realizat o me crează la sectorul zootehnic.
die de peste 3 200 kg la ha. Dar nu numai atît. Seara, la
Colectiviştii ştiu că lucrînd bibliotecă, poţi întîlni colecti
în comun au obţinut recolte vişti, alegîndu-şi singuri, la
la care înainte de a intra în raft sau după recomandarea
gospodărie nici nu îndrăzneau bibliotecarei, cărţile care îi in
să se gîndească măcar. Acum teresează. Aici, o expoziţie
Ia cercul agrotehnic al gospo însă, au convingerea că pă perm anentă se intitulează „Să
fi dăriei colective din Mădăraş, m întul acesta, al lor, poate să traducem în viaţă hotărîrile
fi dea mai m ult porumb şi grîu, sesiunii extraordinare a Marii
fi regiunea Crişana, tovarăşul m ai multă floarea-soarelui şi Adunări Naţionale". Expoziţia
fi Teodor Maghiar, Erou al mun sfeclă de zahăr, o recoltă mai ilustrează, prin citate alese cu
fi cii socialiste, preşedintele gos- bogată de struguri.. Poate să discernămînt. cifre compara
fi , '~iei, vorbeşte cursanţilor dea mai m ult şi trebuie să tive, grafice şi fotografii, creş
fi dea ! Tocmai de aceea au ve terea an de an a gospodăriei,
fi despre sporirea producţiei de. nit ei la cercul agrotehnic — perspectivele ei de dezvoltare.
fi griu la hectar. să înveţe cum să-i smulgă, Colectiviştii găsesc afişate vi
'fi prin munca lor şi cu ajutorul zibil. alături de listele de re
fi ştiinţei, tot ce şi-au pus în comandare pentru diverse ra
fi Aspect de la un curs zooteh gînd. De aceea, i-am întîlnit m uri de producţie din gospo
fi pe cursanţi solicitînd bibliote dăria colectivă şi potrivit lo
fi nic la gospodăria colectivă din carei Eugenia Cosma, din ex cului lor de muncă, bibliogra
fi comuna Negreşti, raionul Oaş, poziţia pe care o organizase fia pentru lecţiile ce se pre
fi regiunea Maramureş. cu prilejul expunerii lecţiei, dau la cercuri : „In ajuto
fi cărţi şi broşuri agrotehnice pe rul celor care urmează cursu
fi tema întăririi şi dezvoltării rile agrozootehnice". Pe m ar
fi m ultilaterale a g.a.c. ginea broşurilor şi cărţilor a-
fi grozootehnice, al căror conţi
fi Biblioteca şi căminul cultu nut se referă la bibliograi. i
iW ral din comuna Buciumeni, cercurilor, sînt prevăzute re
raionul Tecuci, sînt pentru
cursanţi ajutoarele imediate cenzii, prezentări, lecturi in
în însuşirea cunoştinţelor a- grup... La căminul cultural
grotehnice predate la cercuri. tematica unor jurnale vorbite
O dată cu venirea iernii, Membrii cercurilor agrozoo şi seri de întrebări şi răspun
suri se referă la lecţiile ce •■•o
m ulţi sînt înclinaţi să creadă Lucrări agricole pe timp de iernă tehnice altăuri de ceilalţi co predau în cadrul cursurilor
că lucrătorii din agricultură lectivişti vin la cămin şi par agrozootehnice.
au term inat şi ei cu treburile. ticipă ei înşişi la organizarea
Dar cu toate că în această pe crări trebuie executate pe pă locurile unde va fi patul cald, şi reuşita acţiunilor culturale. N IC Ă O CTA V IA N
rioadă nu mai sînt campanii şuni şi fineţe. luîndu-se totodată măsuri ca
de vîrf, unităţile agricole so Pregătirea campaniei de pri să nu fermenteze. In acest o o o
cialiste, aflate într-un proces m ăvară se poate face de pe a- scop platformele se îndeasă
continuu de consolidare eco- cum. In acest scop se procură bine, pentru ca aerul din inte „Indicele 10“ e un succes al bibliotecii comu
nomico-organizatorică, au şi seminţele de calitate şi din rior să fie eliminat. Dacă pă- nale din Brădeanu-Rupea. Bibliotecara Ana I
acum multe şi variate lucrări soiurile corespunzătoare zonei m întul de felină n-a fost pre Marcus il declară cu mindrie. Zece cărţi în
de executat. climatice în care lucrăm, ca gătit în timpul anului, se sapă medie pe cap de cititor nu e puţin şi nici nu se N
In cele ce urmează, arătăm pabile să dea producţii mari. acum şi se cerne imediat. In realizează uşor. El a cerut multe strădanii. Dar
lucrările ce pot fi executate Se face alegerea ştiuleţilor de lipsa păm întuluj de felină se interesul pentru carte în comuna Brădeanu e
în timpul iernii, în perioada porumb şi se iau măsuri pen foloseşte cel de trifoliene sau de-acum un lucru cîştigat. Fişele bibliotecii
decembrie şi ianuarie, pe tru păstrarea lor în locuri fe din grădina de zarzavat pe arată că din numărul total de cititori 60 au la D
ram uri de producţie. rite de ger. In ceea ce priveş care nu s-a cultivat în ultimii activ între 30 şi 40 de cărţi citite. Socotească
cine o vrea cit citesc într-o lună, într-o săptă
te inventarul agricol se iau
Cultura mare m ăsuri de completarea şi re ani planta la care se foloseşte mînă, colectiviştii din Brădeanu. Fapt este că la I
în răsadniţă.
Gospodăriile care n-au făcut pararea lui. La sfîrşitul lunii ianuarie se mulţi cititul a ajuns o deprindere zilnică ca
încă identificarea terenurilor Grădina de legume fac paturile calde pentru cul masa de prînz, de pildă, sau mai ştiu ee alte
pentru producţia de 5 000 kg tura forţată a legumelor şi se treburi gospodăreşti care nu sunortâ amiuare. C
porumb la hectar, o pot face Dacă tim pul perm ite se m ănatul în răsadniţă. La 21 noiembrie, Ecaterina Bîndiu, colectivistă
acum. Pe aceste terenuri se va poate continua cu îngrăşarea în brigada de cîmp, avea 51 de cărţi citite.
transporta bălegarul, depozi- terenului şi executarea arătu In livadă Invăţămîntul agrozootehnic a mărit vizibil E
tîndu-se în grămezi m ari la rilor adînci. Semănăturile de Se continuă săpatul gropilor, afluxul la bibliotecă. Cursanţii din Brădeanu
capetele tarlalelor şi pe tarla, toamnă şi legumele perene iar în zona dealurilor, execu primesc la sfîrşitul orei de curs recomandări
iar dacă timpul permite, să fie (sparanghel, măcriş, leuştean) tarea teraselor în potcoavă. bibliografice. Adică indicaţii de broşuri care L
îm prăştiat şi încorporat sub se protejează contra gerului Dacă păm întul nu este înghe înlesnesc înţelegerea unei probleme sau alteia.
brazdă. Arăturile adinei şi în. uscat, acoperindu-se cu un ţat se poate continua cu plan Aşa procedează inginerul zootehnic Gheorghe
grăşarea terenurilor se conti strat de gunoi de grajd păios, tarea pomilor. Pomii vor fi Buta, lector la cercul zootehnic. Aşa fac şi cei E
nuă în aceste luni în regiunile paie, sau chiar frunze. Se curăţaţi de cuiburile de omizi, lalţi. Ca o completare. Ana Marcus, bibliote
şi raioanele unde condiţiile de sparge crusta, în cazul formă uscături, licheni, ram uri rupte. cara, a alcătuit la 16 brigadieri şi şefi «ie
climă permit. O atenţie deose rii poleiului, pe semănăturile In zilele frumoase se strîng echipă, planuri de lectură, călăuzindu-se după
bită va trebui acordată şi spo de toamnă. frunzele şi fructele uscate ră cerinţele fiecăruia, ca şi după puterea de as'mi-
ririi fertilităţii celorlalte te In silozuri, dacă tem peratura mase pe pomi, acestea arzîn- lare. Ne uităm în planul lui Ion Văsîi, briga I O
renuri. In acest scop vom face din interior depăşeşte 4-5 du-se imediat. dier zootehnic. Se află aici titluri de cărţi ca :
transportul gunoiului de grajd grade Celsius, se desfundă co Trunchiurile pomilor bătrîni „Creşterea vacilor de lapte", „In fiecare gos
în cîmp şi aşezarea lui în gră şurile de ventilaţie şi, în ca se văruiesc şi se stropesc co podărie colectivă un sector zootehnic bine dezvoltat",
mezi mari pe toate terenurile zul că tem peratura ajunge la roanele piersicilor şi caişilor etc. La Gheorghe Bîndiu, Ion Eve şi a; ţii din bri
neîngrăşate, slab productive. 7-8 grade Celsius, se fac răsu- cu lapte de var în vederea a- găzile de cimp, titlurile sună : „Cultura griului de toamnă ".
Tot în această perioadă — în flători în straturile de păm înt părării lor contra gerurilor „Cultura porumbului pentru boabe", „Căile de întărire a
scopul îm bunătăţirii terenuri, pînă se ajunge la legume. Ră- mari. gospodăriei agricole «xrfeetive". La fiecare lecţie a cercului
lor — se vor face lucrări de suflătorile se vor acoperi peste agrotehnic şi a celui zootehnic, recomandările bibliografice
îndiguiri, de săpare a şanţuri noapte, pentru a feri legumele In zilele călduroase şi nu şi planul de lectură se afirmă ca un ajutor preţios.
lor de scurgere, a puţurilor de îngheţ. Astuparea lor defi mai după ce s-a făcut igiena Popularitatea de care se bucură biblioteca şi bibliotecara
absorbante ca şi cele de tera- nitivă se va face numai cînd culturală a pomilor (curăţitul însăşi, se întemeiază şi pe faptul că la bibliotecă se organi
sare pe terenurile de deal. tem peratura a scăzut la 2-3 muşchilor, lichenilor, tăierea zează acţiuni oare contribuie la ridicarea nivelului învăţă
grade Celsius.
M ajoritatea terenurilor, în uscăturilor etc.) se vor începe mântului agrozootehnic. La ultima consTătuire ţinută la
special în regiunile nordice şi In magazii se vor sorta se stropirile de iarnă. bibliotecă cu lucrătorii din sectorul zootehnic s-a discutat
de deal, sînt pline de arbori, m inţele de legume şi se va Nu se vor face stropiri cînd despre : „Cum putem obţine 8 litri de lapte zilnic pe cap
face proba de germinaţie pen
arbuşti, pomi izolaţi, răchiţi, tru a putea lua din tim p mă pomii sînt acoperiţi de polei de vacă furajată*. Dintre cei 137 de participanţi nu lipseau
mărăcinlşuri etc., care produc suri de înlocuire a celor ne sau chiciură şi nici cînd tem mulgătorii şi îngrijitorii de animale şi cea mai mare parte
dintre cursanţi.
greutăţi maşinilor la semănat corespunzătoare. De asemenea, peraturile sînt prea scăzute şi Şi acum o mică diagramă : numărul de cărţi agrozooteh
şi recoltat In acelaşi timp um se repară şi se confecţionează soluţia ar putea îngheţa pe nice citite în comuna Brădeanu în perioada ianuarie — de
tocurile şi ferestrele pentru
bresc plantele şi creează posi răsadniţe, precum şi alte obi pomi. In cazul că iarna ninge cembrie 1962, se ridică la 1.600. La sfîrşitul lui decembrie
bilităţi de dezvoltare unor pa ecte din inventarul necesar puţin, se strînge zăpada sub trecut, el era de 889.
raziţi animali şi vegetali. Este producerii răsadurilor. De două ori pe săptămînă biblioteca aşteaptă cursanţii
Grijă deosebită va trebui a- formă de muşuroi în jurul po cu uşile deschise. Bibliotecara le îndrumă călduros şi insis
recomandabil ca încă din iarnă cordată asigurării gunoiului de m ilor pentru a-i feri de ger. tent lectura
aceste terenuri să fie curăţate grajd pentru răsadniţe şi aşe In timp ce indicele de lectură a ajuns — după cum am
pentru primăvară. Aceleaşi lu zării lui cit mai aproape de ING. V. DUMITRACHE mai spus — la 10.
