Page 18 - Albina_1962_12
P. 18
Al VIMea concurs al formaţiilor
artistice de amatori
La 1 decem brie a. c. a început în colective, pentru ridicarea nivelului
întreaga ţară cel de-al VlI-Jea con m aterial şi cultural al colectivişti
curs al form aţiilor artistice de am a lor.
tori organizat de Com itetul de Stat Pentru perm anentizarea şi dezvol
pentru Cultură şi Artă, Consiliul tarea m ultilaterală a activităţii for
Central al Sindicatelor, Comitetul m aţiilor artistice de am atori antre
Central al U.T.M. şi Uniunea Cen nate în concurs s-a prevăzut insti
trală a Cooperativelor Meşteşugă tuirea, pe plan central, a cupei
reşti, în cinstea celei de a XX-a a- „Pentru cea m ai bună activitate ar
niversări a eliberării patriei noastre tistică”. Această cupă va fi decer
de sub jugul fascist. Această nouă nată de către Comitetul de Stat
întrecere artistică are drept scop pentru Cultură şi Artă, Consiliul
principal să contribuie la dezvolta Central al Sindicatelor şi Uniunea
rea şi perm anentizarea activităţii Centrală a Cooperativelor Meşteşu
form aţiilor muzicale, coregrafice şi găreşti, la faza regională a fiecărei
ale brigăzilor artistice de agitaţie etape a concursului, căminului cul
din cadrul aşezăm intelor de cultură, tural, casei de cultură, sindicatului
sindicatelor şi cooperativelor meşte şi cooperativei m eşteşugăreşti care
şugăreşti. au desfăşurat cea mai bună activi
Cele şase concursuri organizate tate artistică perm anentă şi m ulti
pînă în prezent şi-au adus cu priso laterală, realiztnd în perioada con
sinţă contribuţia atît la creşterea cursului cel mai m are num ăr de
num ărului de form aţii, de la con form aţii (cor, dans, brigadă artisti
curs la concurs, cît şi la dezvoltarea că de agitaţie, orchestră etc.), cel Clădirea noului cămin cultural din comuna Movila Miresii, raionul
activităţii obşteşti a acestora, la m ai m are num ăr de spectatori şi un Brăila, regiunea Galaţi.
îm bogăţirea şi înnoirea perm anentă nivel artistic corespunzător. Demn
a repertoriului şi ridicarea nivelu de reţinut este şi faptul că la de
lui artistic al spectacolelor prezen cernarea cupei la faza regională a
tate. De exemplu, la ultim ul concurs celei de a doua etape a concursului,
care s-a desfăşurat anul trecut, au se va ţine seam a de activitatea ob Note de la Festival
participat peste 24.000 de formaţii, ştească perm anentă desfăşurată de
dintre care 6.147 coruri, 9.126 echipe instituţiile respective pe parcursul
de dansuri, 6.439 brigăzi artistice de am belor etape ale concursului. (Urmare din pag. l-a)
agitaţie, 2.347 form aţii instrum enta Cupa va fi transm isibilă de la o e-
le etc., faţă de 5.233 coruri, 7.963 tapă la alta şi de la concurs la con
echipe de dansuri, 1.564 form aţii in curs, instituţiei care a deţinut-o ră- — Aici în Cetate erau ascunse haine lui Vasîle-Vodă, care era ascunsă aici—
strum entale şi 3.354 brigăzi artistice mînîndu-i o plachetă care m archea şi odoare de prin toată ţara, ale boie Mai apoi bătrînul încurca anii şi dom
de agitaţie cîte au participat la cel ză succesul înregistrat de către a- rilor şi cucoanelor, care le aduceau ai nii- Cu timpul nu se prea împăca bă
de-al V-lea concurs organizat în ceasta în anul respectiv. cea, ca să nu le prade turcii... trînul ; locurile insă le cunoştea de
1959. De asemenea, regulam entul pre Nu mult după acestea, trece la Şte parcă ar fi fost de pe vremea aceea,
N um ărul artiştilor am atori antre vede instituirea de către Comitetul fan cel Mare, care după ce a fost bă Dintr-un colţ a răsărit un prichindel,
naţi la cel de-al Vl-lea concurs a de Stat pentru Cultură şi Artă şi tut de turci la Războieni s-ar fi întors care se amestecă şi el în vorbă, corec
înregistrat cifra de 615.000, cel al Consiliul Central al Sindicatelor a aicea la Cetate şi mumă-sa nu l-a lă ţi ud erorile în cronologia încîlcită a
spectacolelor prezentate a ajuns la cupei „A XX-a aniversare a eliberă sat să intre, zioîndu-i că „pasărea în paznicului. Avea ochii vii, părul zbur
100.000, iar cel al spectatorilor — rii patriei noastre de sub jugul fas cuibul său nu piere". Să se ducă în lit, în neregulă... Şi dintr-o dată mi
la peste 21 milioane. Sînt cifre care cist" care va fi decernată la faza fi sus, să strîngă oaste, că izbînda a lui s-a părut că e chiar Nică a lui Ştefan
grăiesc de la sine şi care dovedesc nală, la patru unităţi fruntaşe pe va fi. Şi cînd bătrânul spunea aceste al Petrii. Băieţelul se încurca printre
din plin grija deosebită a partidu ţară, cu cea mai bună activitate vorbe arăta cu mina spre Suceava. picioarele excursioniştilor care sc ră
lui şi statului nostru democrat- artistică perm anentă şi m ultilatera ...Mai apoi au venit turcii de-au îm tăceau prin Cetate. Şi dacă la Cetate
popular pentm ridicarea continuă a lă, realizată pe toată perioada des presurat Cetatea şi-au suit tunurile l-am văzut — sau mai mult mi s-a
nivelului de cultură al oamenilor făşurării celui de-al VlI-lea concurs. iaca acolo — şi bătrînul arăta cu mîna părut că-1 văd pe Nică a lui Ştefan al
muncii de la oraşe şi sate. Sîntem convinşi că larga desfăşu locul, ca şi cum ar fi fost martor la Petrii — apoi pe scena teatrului din
Concursul recent lansat în întrea acel asediu. Turcii bateau Cetatea foar Lipscani pot mărturisi că l-am văzut
ga ţară, trebuie să constituie un nou rare a celui de-al VII-lca concurs va te tare. Da... era în temniţa Cetăţii un şi l-am auzit, cum vă văd şi vă aud
m ijloc de intensificare a activităţii aduce o nouă contribuţie la dezvol neamţ ia puşcărie, care neamţ a cerut pe dv. acuma. A cetit Irimie Nicolae
form aţiilor artistice de am atori de tarea continuă a mişcării artistice păzitorilor să spuic mamei Iui Ştefan din Bagza Huşilor „Pupăza din tei"
la sate, de prom ovare în continuare de am atori din ţara noastră, la spo ce! Mare să-l libereze de la închisoare, tot aşa precum ar fi povestit-o Creangă
a unui repertoriu puternic ancorat că el va mîntui Cetatea. Şi potrivind însuşi, în vremea copilăriei sale.
în actualitate, educativ şi m ilitant, rirea aportului acesteia la munca bine tunurile ce erau în Cetate, neam Am stat şi l-am ascultat ou to ţii: şi
care să-şi aducă un însem nat aport de educare socialistă a m aselor de ţul a fugărit pe turci... Costache Antomiu şi Nicolae Sireteanu
la dezvoltarea conştiinţei socialiste oam eni ai m uncii de la oraşe şi Ne-a povestit atunci bătrînul mulţime şi tot juriul — asta era a doua oară
a colectiviştilor, la m obilizarea a- sate. mare de istorii, care de care mai ade — şi cei de la Sîntana şi drept să
cestora în lupta pentru întărirea e- N. N1STOR vărate şi mai înflorite. Despre craiul So- spun am rămas cu toţii îneîntaţi. Şi
conomico-organizatorică a gospodă directorul Casei Centrale beţchie, care ar fi venit cu prada şi cu dacă Nicolae n-o fi neam cu Creangă,
apoi pe undeva Irimie s-ar putea s-o
riilor agricole colective. Totodată stricăciuni mari în ţara noastră şi-au
noul concurs trebuie să prilejuiască a Creaţiei Populare tăiat atunci pe doamna Ruxandra, fata nimerească cu talentul lui în teatru.
creşterea calităţii program elor ar
tistice, adueîndu-şi astfel contribu
ţia şi la form area gustului estetic al
m aselor de oameni ai m uncii de la Activitatea culturală în timpul iernii
sate.
Regulam entul concursului acordă
o deosebită atenţie perm anentizării Este cunoscut faptul că în funcţie de producţia pe care desfăşurare a învătămintului privire la felul cum trebuie
activităţii form aţiilor artistice de la perioada lunilor de iarnă u- o dau. agrozootehnic a şi inccput organizate cele mai bune
sate, în aşa fel îneît să se dezvolte nităţile culturale au posibi Tot în scopul răspîndirii să se facă simţit. forme ale muncii cultural-e-
şi să se lărgească sfera de cuprin litatea să desfăşoare o ac experienţei înaintate, nume Sînt însă şi unităţi cultu ducative de masă şi se va
dere a m anifestărilor cultural-ar- tivitate intensă, multilatera roase cămine organizează rale care au rămas la sta îngriji ca, in cel mai scurt
tistice din cadrul aşezăm intelor de lă şi variată care să contri călătorii pe harta regiunii diul pregătirilor, lipsindu-i timp, să organizeze schim
cultură. Pentni aceasta, spre deose buie la dezvoltarea conştiin şi a raionului, în cadrul că pe colectivişti de manifes buri de experienţă la cen
bire de concursurile anterioare, ac ţei socialiste a colectivişti rora sînt popularizate atît tări concrete ce le-ar prile trele metodice din raion. In
tualul concurs se va desfăşura pe lor, la întărirea economico- rezultatele cît şi metodele jui învăţăminte deosebit de acelaşi timp, pentru buna
o perioadă de doi ani, cu două e- organizatorică a gospodării datorită cărora gospodăriile folositoare pentru îmbogăţi desfăşurare a celui de-al
tape. Prim a etapă a început la 1 lor agricole colective. Ţi- fruntaşe au reuşit să obţi rea cunoştinţelor lor profe VH-lea Concurs al formaţii
decembrie 1962 şi se va încheia la nînd seama de acest fapt, nă venituri mari din toate sionale. In această situaţie lor artistice amatoare s-au
23 August 1963, cu faza regională, Comitetul pentru cultură şi sectoarele de producţie. O se află căminele din comu luat măsuri care să ducă
după care va începe la 1 octombrie artă al raionului Rădăuţi a astfel de călătorie pe hartă nele Bălcăuţi, Voitinel, Clit, la creşterea numărului echi
1963 a doua etapă a concursului, cu luat o serie de măsuri me a fost organizată nu demult Marginea şi Şerbăuţi ai că pelor care vor fi antrenate
reluarea fazelor intercom unale, in- nite să asigure folosirea ce în comuna Vicovul de Jos ror activişti culturali se îm în concurs şi s-a stabilit
terîntreprinderi, intercooperaţive, lor mai eficace forme ale la care au fost invitaţi şi pacă cu improvizarea şi cu încă de la începutul lunii
raionale, regionale şi va continua muncii culturale, intensifi cîţiva colectivişti fruntaşi organizarea unor acţiuni, decembrie repertoriul for
cu cea interregională, terminîndu-se carea activităţii tuturor că din gospodăriile prezentate foarte puţine la număr şi maţiilor. Vreau să mai a-
apoi cu faza finală la 23 August minelor din cadrul raionului. cu acest prilej. rupte de preocupările actua minlesc că, tot în scopul
1964. Ca urmare a măsurilor Demnă de subliniat este le ale colectiviştilor. De a- ridicării calităţii progra
D esfăşurarea pe o perioadă de doi luate, putem să afirmăm că şi iniţiativa unor cămine de semenea. unele cămine se melor artistice, vor fl in
ani a concursului şi prevederea u- în prezent numeroase uni a organiza în fiecare săp- preocupă încă cu totul insu struiţi 30 de instructori prin
nui num ăr de spectacole obligatorii tăţi culturale din raionul tămînă „Tribuna experienţei ficient de lărgirea activelor secţiile externe ale şcolii
în localitate şi în deplasare (7—8 nostru, avînd condiţii mate înaintate" care se desfăşoa obşteşti, de atragerea unui populare de artă, iar cu cei
spectacole pînă la începerea prim ei riale asigurate, desfăşoară o ră după un plan întocmit număT cît mai mare de co lalţi instructori se vor or
faze, 9—10 spectacole între sfîrşitul activitate mai susţinută, mai pentru o perioadă mai lun lectivişti care pot sprijini ganiza, in perioada vacan
primei etape şi începutul celei de vie faţă de lunile preceden gă de timp, astfel ca expu comitetele de conducere ale ţei de iarnă, cursuri de 3
a doua etape, două spectacole lunar te, punînd în centrul mani nerile să fie cît mai variate nnităţilor culturale în pre zile la Casa raională de cul
între fazele de concurs) dau posi festărilor lor, problemele şi mai cuprinzătoare. gătirea şi prezentarea zi de tură.
bilitatea activizării tuturor form a specifice de producţie ale O sarcină deosebit de im zi a unor acţiuni eficiente, Intrucît de lipsurile exis
ţiilor existente, a organizării — în gospodăriilor colective. portantă care revine în a- atractive şi instructive. tente se fac vinovaţi şi
membrii Comitetului de cul
afara spectacolelor de concurs — a O atenţie deosebită se a- ceastă perioadă unităţilor Comitetul nostru de cul tură şi artă, vom căuta să
unor schimburi de experienţă între cordă popularizării bogatei culturale este aceea a spri tură şi artă cunoscînd lip
echipele din satele învecinate în aşa experienţe a gospodăriilor jinirii desfăşurării Snvăţă- surile care se manifestă în intensificăm munca de în
şi
control,
drumare
de
fel îneît să se asigure la sate — pe colective fruntaşe. Aşa, de mîntului agricol de trei ani această perioadă în activi popularizare şi extindere a
tot parcursul concursului — un nu pildă, în comuna Dorneşti, şi a ţinerii ciclurilor de con tatea culturală şi-a întocmit experienţei celor mai bune
m ăr sporit de spectacole educative, căminul cultural organizea ferinţe agricole pentru co un plan concret de măsuri
interesante, atractive şi un num ăr ză cu regularitate întîlniri lectiviştii necuprinşi în a- dintre care unele au şi fost cămine, vom activiza cen
trele metodice unde se pot
mai m are de spectatori. Această cu colectiviştii fruntaşi din ceastă formă de învăţămînt. puse în practică. Constatînd prezenta manifestări model,
prevedere nouă este determ inată de diferite sectoare de produc Unele cămine culturale au că unele cămine nici pînă în aşa fel îneît, în scurt
însăşi creşterea interesului oameni ţie ale gospodăriei. De cu- organizat o serie de mani acum nu au asigurate con timp, la fiecare unitate cul
lor muncii de la sate, care în condi rind, a avut loc o asemenea festări axate pe problemele diţiile materiale necesare turală să se desfăşoare în
ţiile colectivizării totale a agricultu întîlnire între îngrijitorii de ce se predau la cercuri, au unei bune activităţi in toată perioada de iarnă o
rii aşteaptă şi vor să vadă pe sce la ferma zootehnică şi co ţinut cu regularitate confe timpul iernii, am luat de ur activitate permanentă, strîns
nele căminelor culturale spectacole lectivistele fruntaşe Valeria rinţe agricole, iar la nume genţă măsuri de efectuare a legată de sarcinile economi
mai m ulte şi m ai bune, corespun Buzneanu şi Agîala Falibo- roase biblioteci au avut loc reparaţiilor, efe aproviziona ce ale gospodăriilor colecti
zătoare exigenţelor m ereu crescânde ga. După ce au expus me consfătuiri cu cititorii pe re cu lemne de foc etc. In ve din raionul nostru.
ale acestora, spectacole oare să în todele pe care le folosesc, marginea unor cărţi agro ceea ce priveşte Îmbunătă
făţişeze imagini ale vieţii noi şi fe cele două colectiviste au a- zootehnice. Aşa au procedat ţirea conţinutului muncii TRAIAN BODNAR
ricite a colectiviştilor, bucuria şi rătat în mod practic cum căminele culturale din Cala- culturale, biroul metodic al secretarul Comitetului
elanul cu care aceştia luptă pentru alcătuiesc raţiile zilnice şi findeşti, Arbore, Băltneşti şi Casei raionale de cultură a pentru cultură şi artă
înflorirea continuă a gospodăriilor cum îngrijesc vacile, în altele al căror aport la buna trimis scrisori metodice cu al raionului Rădăuţi
