Page 19 - Albina_1962_12
P. 19
Se apropie cu paşi re noastră lucruri noi. In la „Partizanul Roşu",
pezi olipa oînd, in clin prim ul rînd tînăra gos Un capitol aparte este
chetul oristaUn al paha podărie colectivă. Şi rezervat celor 18 tineri
relor, ne vom lua rămas pentru ca această clipă care au realizat peste
bnn de la 1962. Noul an să fie cît mai sărbăto 6500 zile-muncă în a-
va g&ai întreaga ţară rească, colectiviştii au cest an. In cinstea
fără haturi. E primul An hotărît să petreacă îm lor se va organiza „Ho
Nou colectivist. Şi un preună primul lor reve ra fruntaşilor“. Ctnd
astfel de eveniment co lion colectivist. Toate brigada va cîn ta : „Zi-
lectiviştii au gîndit să-l amănuntele sînt puse la i-nainte, măi cimpoi /
cinstească împreună, în punct, iar repetiţiile di Ca prin Techirghiol la
marea lor familie. îm feritelor formaţii artis noi / Zi-i cu foc, mâi
preună la muncă, îm cimpoiaş / Să-i cîntâm
preună la voie bună. tice, într-o fază avansa pe cei fruntaşi”’ poate
Pentru a vedea cum tă. Va prezenta program că Murat Romi şi Ionus
se pregătesc căminele cu acest prilej brigada îsmail se vor gindi că
culturale să-i primească artistică de agitaţie, în viitor cuvintele se
pe oaspeţi, am rugat pe care pregăteşte textul vor referi şi la ei. Dar
cîţiva activişti culturali pînă atunci, lor le-au
să ne prezinte i avan „Cu anul nou în faţă”. fost pregătite nişte cîn-
premieră a nopţii de El va fi un omagiu în tece satirice.
Anul Nou. In ce stadiu chinat măreţelor zile pe La cămintul cultural
se află pregătirile, ce din Ovidiu e mare ani
programe se vor prezen care le trăim. Program maţie. De pe acum se
ta ?, iată întrebările pe cu totul nou vor susţine aranjează sala. Se con
care le-am adresat şi la echipa de dansuri şi cea fecţionează lanţuri de
care ne-au răspuns : de fluieraşi. Nu va lipsi hîrtie colorată, confete,
pentru ca atmosfera să
3 directorul căminului cul nici persoana Anului fie cît mai intimă şi mai
TUDOSE BALU ŢA —
Nou, care va aduce co
Forma
sărbătorească.
tural din Lehliu-sat, re lectiviştilor tradiţionala ţiile artistice repetă in
giunea Bucureşti. urare de bun găsit. tens. Textele alese pen
Organizarea revelio CONSTANTIN MO- tru noul program al bri
nului colectivist a înce CANU — organizator găzii sînt de bună cali
a satului nostru. Oamenii chirghiol: m ult în pregătire. de
put să intre în tradiţia
tate. Ele au intrat
cultural al Staţiunii Te-
<u vin cu plăcere la el. Artiştii amatori din
Pentru aceea noi le pre
VARTOLOMEU
gătim un program cît comuna 23 August le-au D ICI — directorul TO-
că
mai variat şi atractiv. rezervat multe surprize minului cultural din ER1TZ CAROLINA : Mai mult, mai bun (gravură)
O m Din el nu vor lipsi mo- colectiviştilor. Nu mai Vaideeni-Horezu regiu De la Expoziţia anuală de Artă Plastică
nologurile şi scenetele departe, brigada de agi nea Argeş.
satirice, melodiile de taţie, va prezenta pro
toaletă Instantanee de la cursuri
muzică romînească şi u- gramul „Cinste lor, frun Sălii, unde va avea
şoară, dansurile. De alt taşilor” care va cuprin loc serbarea, i se face
fel, soliştii vor at>ea un de cele mai semnifica acum ultima
program special dedicat tive realizări din gos pentru a fi cît mai plă
fruntaşilor şi intitulat : podăria colectivă. După cută şi atrăgătoare. Cu Lecţia a început. Gheorghe — Păi, ne-am convins că
„Pentru fiecare, melodia cum se ■vede, nu vor multă grijă se pregătesc Cearpaz nota cu grijă în fără o bună organizare a
preferată”. Tot fruntaşi lipsi fruntaşii. In seara şi artiştii noştri ama caiet cuvintele rostite de lec muncii, fără folosirea cît mai
de revelion ei vor ocu
> c 3 lor le sînt rezervate şi pa locurile de cinste. Şi tori. Ei vor prezenta cu tor ;... în ram ura culturilor de raţională a mijloacelor de
prilej şi
cîteva
tradiţionalele plicuri cu
acest
urări. Cîntecele satirice pentru că e vorba de a- fragmente din montajul cîmp. forma de bază a orga muncă — nu poate fi vorba
de o sporire a recoltelor pe
muncii o constituie
nizării
WD şi răvaşele umoristice vanpremieră, vom dez literar „Pe-un picior de brigada perm anentă de pro măsura posibilităţilor, răspun
au şi ele partea lor bine
vălui şi numele cîtorva
plai” care s-a bucurat
stabilită în program. dintre ei : Gheorghiete de succes pe scena Tea ducţie. „Iim, brigadă perm a se Ion Maran. — Dacă în pri
măvară, bunăoară, nu formam
nentă..." Gîndul îi zbura cu
a > Deci, după cum se vede, Badea, îngrijitor. Dumi trului C.C.S. din Bucu lunj în urmă. Parcă-1 auzea echipe perm anente la brigă
există toate condiţiile tru Novac, şef de echi reşti. N-o să lipsească pe inginerul Ioan Şoimu cum zile de cîmp, şi nu ne îm păr
5 -H ca cele 350 de familii de pă. Pentru ceilalţi, adică nici surprizele care se îi îndemna în prim ăvară : „Să ţeam braţele după nevoi, am
colectivişti, care vor pentru codaşi, răvaşele fac la asemenea ocazii ne organizăm aşa cum ne a- mai fi putut face toate lu
participa la sărbătorirea vor constitui „surpriza” ca : răvaşele, pluguşb- rată experienţa înaintată. In crările de întreţinere a cul
Anului Nou, să se simtă nopţii de Anul Nou. rul, sorcovele, împăr turilor la timpul potrivit? Nu
cît mai bine. Bineînţeles că nu vor ţite deopotrivă şi pen brigăzi perm anente de pro — Asta-i. Putem vorbi noi
ducţie*. Unii se mai codeau
lipsi jocurile distractive, tru fruntaşi şi pentru
VALEU BALTEŞ — cîntecele şi... toasturile. codaşi. In ziua de 1 ia că de — ziceau ei — omul m ult şi bine de agrotehnică,
directorul căminului cul Şi la Techirghiol se nuarie va avea loc „Ser mai are şi alte treburi şi da- că dacă nu execuţi toate lu
tural din Broşteni, reg. fac pregătiri febrile. barea oierilor" organi că-i retribuit după cît şi cum crările la vremea lor, tot ni
Braşov : „Viaţa nouă ce-o tră zată în cinstea ciobani munceşte, apăi să muncească mic n-ai realizat — ţinu să-l
cum ştie şi cînd vrea. Dar completeze Gheorghe Cearpaz.
im ” se intitulează pro lor fruntaşi şi care la nici inginerul nu s-a lăsat. — Numai aşa am putut obţi
u să găsească în comuna gramul care se va pre noi a intrat de-acum în Cîte discuţii nu s-au dus pen ne în condiţiile acestui an mai
Anul care va veni are
zenta colectiviştilor de
tradiţie.
tru asta. Discuţii la care par puţin prielnic, 1 550 kg grîu,
ticipau aproape toţi, în frunte aproape 2 500 kg porumb la
cu Dumitru Popovici, pre hectar, iar pe unele suprafe
şedintele gospodăriei. Şi cum ţe chiar 4 000—5 000 kg boabe
exemplele concrete nu lipseau, la hectar.
oamenii au început a înţelege. Instinctiv, cursanţii îşi în
In toamnă, recoltele obţinute dreptară privirile spre grafi
LA CURSUL Chiuiţi au fost argumente hotărîtoare cul aflat pe perete. Coloanele
şi pentru cei mai nehotărîţi.
colorate în roşu — adică re
Pare-se că şi inginerul şi-a coltele obţinute — erau cu
flăcăi l plate. îşi îndreaptă privirile — adică recoltele planificate.
adus aminte de cele întîm- m ult deasupra celor haşurate
Depăşirile nu erau chiar aşa
undeva în fundul sălii :
AGROTEHNIC Foicică fragă, bună-i organizarea ? ce zici, de trecut cu vederea.
— Tovarăşe Tiru,
— Mai ţineţi minte cînd e-
tovarăşe inginer, chipa noastră a făcut praşila
— Apăi,
Republică dragă eu... ce să mai zic... Nu-mi a doua la porumb cu două
Astăzi te slăvim aduc aminte să fi fost contra zile mai devreme decît cele
— şi zîmbi încurcat. lalte echipe — interveni în
Şi sărbătorim. Ştiau ei ce ştiau. Nu-i vor discuţie şeful de echipă, Ioan
Să cînte viorile bă că nici ceilalţi nu erau Jurca. — Oare între praşila
Cu lira mea pe umeri am poposit prim ţară străini de „problemă". asta Şi cele 4 200 kg porumb
Să se-ncingă horele .
La cursul agrotehnic oprind pe înserat „Dar să continuăm lecţia.— boabe la hectar realizate de
Chiuiţi, flăcăi Şi vorba domoală a ingineru noi nu e nici o legătură ? Eu
8ă văd adine în inimi ea sub o boltă dară lui Ioan Şoimu se făcu din cred că da. In primul rînd am
Pe cimpii şi văii grăbit spargerea crustei ce se
Cum noi lumini ia sate se-aprind acum bogat. nou auzită în sală : — In ca
drul brigăzilor de cîmp, cea formase deasupra păm întului
mai bună formă de organiza şi împiedica dezvoltarea plan
Mare-i bucuria
Şi am privit de-aproape, după crepuscul, ochii re a muncii este organizarea telor. Apoi, cînd plantele a-
Şi ni-i veselia, pe echipe, deoarece...* şi notă junseseră în faza cînd era ne
Plecaţi peste carnete, creioanele scriind ; pe tablă prima idee princi cesar să facem şi răritul, mo-
C-astăzi na i stăptn
In timp ce pe afară caleaşca babei Dochii pală. Apoi cuvintele au în bilizînd toţi oamenii la mun
Regele hapsîo, ceput să curgă lin şi atenţia că, noi am prins, cum s-ar
Cernise de prin nouri întîii fulgi de-argint. cu care erau urm ărite consti spune, momentul cel mai bun
CM stăpfn poporul —
tuia cea mai bună dovadă că pentru efectuarea acestei lu
El e domnitorul îi interesa pe toţi. crări.
Nu m-am mirat o clipă să văd în bănci şi fete. Minutele treceau, iar lecţia — Are dreptate tovarăşul
Şi făuritorul
In rînd cu tîmpie sure, ori cu brigadieri a 6-a se desfăşura după plan. Jurca. Văd că problema or
Marelui belşug Colectiviştilor din comuna ganizării a fost înţeleasă —
Cu cuşmele alături de cărţi şi eprubete, Sacu, raionul Caransebeş, le se adresă inginerul cursanţi
La strung şi Ia plug.
Cu sufletul — departe — plutind în primăveri. deveneau tot mai clare pro lor. — Dar discuţiile noastre
Chiuiţi, flăcăi blemele organizării şi retri au cam depăşit cadrul lecţiei.
buirii muncii în cultura plan O să avem prilejul să le re
Pe cîmpii şi văi /
Vedeam pe-atîtea chipuri uşor îmbujorate, telor de cîmp. Multe lucruri luăm încă de m ulte ori de-a
le cunoşteau dinainte, dar lungul cursului. V-am mai
Cum noi puteri prind viaţă, elanuri revărsînd Frunză de molid parcă acum, la lecţie, le în spus şi altădată că între lu
Din spicele frumoase pe tablă desenate, Ne-nfrîntul partid ţelegeau mai bine miezul, le cruri există legături strînse şi
erau mai clare legăturile din nu poţi vorbi de unele fără
Vedeam luceferi, gata, să crească din pămînt. Ne-a-nvăţat cu sîrg tre diferiţi factori. Ori de să nu le am inteşti şi pe cele
cîte ori era nevoie, inginerul lalte. La lecţia viitoare vom
Să dăm rodu-n pîrg venea cu explicaţii suplimen avea şi un film. Vom vorbi
O poezie densă şi pl:nă de culoare Şi eşti ca o fragă tare. Deseori, inginerul ÎI despre...
— ...Importanţa
cunoaşterii
stîrnea la discuţii. Cînd vor
Se plămădea din studiu ca dintr-un vast izvor Republică dragă I beau, cursanţii erau, cum s-ar condiţiilor climatice pentru
Şi către seară parcă, de-aici, mai plin de soare
Chiuiţi, flăcăi. spune „în temă". La sfîrşitul producţia agricolă — răspun
Mănosul cîmp al ţării-şi lua aripi de zbor. Pe cîmpii şi văi I lecţiei, cînd s-a făcut fixarea seră în cor mai mulţi „elevi*
cunoştinţelor predate, oame
ai inginerului.
nii nu s-au lăsat prea m ult
MIHAIL COSMA LAZĂR CALIMAN îmbiaţi la vorbă. A. M. MIHIŢ
