Page 20 - Albina_1962_12

Formaţii de teatru :
Cu un real simţ artistic, artiştii amatori ai căminului cultural din Vaideeni-uorezu, regiu­
nea Argeş, valorificînd comoara folclorului local, au prezentat montajul literar-muzical „Pe un
picior de plai" de Gheorghe Cristea Nicolescu.
PE S C E N A
Am ascultat o doină cîntată din fluier. Un m urm ur ca
de izvoare şi un foşnet ca de vînt ne-au dus prin m unte
şi prin cîmp. Vorbe de la inimă, glas limpede, voci puter­
nice — noi bucureştenii ne-am înflăcărat auzindu-vă pe
scenă cîntecul şi vorba răspicată. V-am văzut pe dum nea­
voastră, săteni din Argeş şi Cluj, olteni sau dobrogeni,
jucînd nu ca la horă-n sat, cum vă ştiam de m u lt; în
cămeşi de in, cu brîie bătrîneşti, ii şi fote, flăcăi frum oşi
şi fete zvelte aţi urcat pe scena m arelui Festival de Teatru,
în brigăzi, în echipe, în m ari form aţii artistice.
Lăsînd^ plugul şi tractorul să se odihnească seara, v-aţi
adunat în jurul Căminului C ultural: era şi firesc. V-au
aşteptat aici surîsul cald şi mîinile prieteneşti ale instruc­
torilor,^ ale actorilor cunoscuţi, ale învăţătorului, convins
că învăţătura lui trebuie să m eargă şi m ai departe. Şi
aţi alcătuit o echipă. Echipa a avut un program . Programul
un cuprins frumos... Apoi v-aţi întrecut echipă cu echipă
şi sat cu sat. Cei mai buni au m ers la oraş, iar oraşele cu
echipele săteşti şi m uncitoreşti au pornit-o mai zilele tre­
cute la Bucureşti.
Ţi-am sim ţit cu toţii bălaia inimii, Grigoraş, fiu al Olte­
niei, şi m area voastră bucurie Groşeni de Sub-Munte şi
colectivişti din Sîntana m ilionară, a fost şi a noastră,
V-am aplaudat Gligoreştenilor pentru buna voastră inter­
pretare din piesa „N eam urile' şi am sim ţit că parcă şi noi
am fi fost din Vaideeni cînd v-am văzut în bondiţe şi co­ Membri ai echipei de teatru a
joace. Aţi spus cu toţii vorbe m ari, vorbe adevărate, vorbe căminului cultural din Godeni,
despre viaţa nouă care-i şi a noastră şi a voastră. raionul Muscel.
în această m are întrecere de Teatru v-aţi prins 160 000
de artişti a m a to ri: săteni colectivişti, m uncitori din fabrici
şi uzine, studenţi, funcţionari, ingineri, medici... Unsprezece
mii şase sute de echipe s-au întrecut să m eargă m ai de­
parte şi unele dintre ele, din etapă în etapă, au ajuns pe
locuri fru n ta şe : m ulte sînt echipele săteşti... Cum să nu-ţi
crească inim a cînd vezi baciul m ioriţelor din gospodărie şi
gospodarii ţării, brigadierii cîm purilor şi ai pădurii, mul-
gătoarea ugerilor grei, tînărul agronom, copilul, tatăl şi
bunicul ureîndu-se pe aceeaşi scenă şi grăind cu înţelep­
ciune poporului ascultător ?! ' • k * este primul personaj căruia îi dau viaţă pe
Am călătorit peste m ulte hotare spre apus şi mi-a fost
dat să văd, printre altele, şi adunări populare, cum se
zice de folclor, unde vorba cîntată se întîlnea cu jocul şi
costum ul popular. De peste tot lipsea veselia curată, cu­
loarea vie şi sprinteneala dansului. Mă gîndeam acasă, la
prispa cu m uşcate, la şezătorile noastre, la viaţa înnoită
a oraşelor şi satelor. Cîtă prospeţim e şi bucurie de culori
în portul nostru ţă ră n esc! Şi cîtă vioiciune în vorbă şi
cîtă înflăcărare în joc şi ce m ai isprăvi frum oase de po­
vestit !! Adunate toate acestea în jurul Căminului au dat • ^
puternicele form aţii de azi. E o m îndrie a ţării, o săltare
puternică a vieţii sufleteşti a poporului. E un fapt pe care
noi orăşenii sîntem datori să-l consemnăm. E un adevăr
al înaintării noastre socialiste.
Cîmpul gîndului şi poiana inimii e p lin ă jie flori. Braţele
vînjoase răstoarnă m unţii. M intea harnică e pretutindeni
Ia noi născocitoare. Lăsaţi vorba să cînte şi inim a să bată.
Nu trebuie stat pe lo c : chem area fiecăruia spre cîntec,
povestire şi joc trebuie dusă m ai departe, m ult m ai de­
parte. Scenele mici şi scenele m ari vă aşteaptă în toată
ţara, ca şi sălile de spectacol ale Căminelor Culturale, Uzi­ O parte din interpreţii monta­ Marina Raita, inslructoarea noastră, ne-am
nelor şi Teatrelor. jului literar „Cu faţa spre
Un gînd de bucurie şi o urare de bună vedere cît mai mîine, în numele viitorului“,
curînd. prezentat de căminul cultural
BARUŢU T. ARGHEZI din Pleşcoi, regiunea Ploieşti.
„Ce frumoasă e viaţa
noastră“ — montaj
literar-muzical pre­
zentat de formaţia de
amatori a căminului
cultural din băzăreni,
regiunea Crişana.
Premiul I, titlul de „Laureat al Festivalului de teatru d'
amatori „I. L. Caragiale" şi medalia de aur : Căminul cui
tural Dolhasca, regiunea Suceava, cu piesa „îndrăzneala", di
Gh. Vlad.
Premiul II şi medalia de argint : 1. Căminul cultural So
lonţ, regiunea Bacău, cu piesa „Ochiul babei", de Gh. Va
silescu ! 2. Căminul cultural Săsciori, regiunea Hunedoara
cu piesa „Meci la Chiţăoani", de D. Stanca.
Premiul III şi medalia de bronz : 1. Căminul cultural Go
deni, regiunea Argeş, cu piesa „Aripă de rîndunică", de
Siitâ Andraş ; 2. Căminul cultural Gligoreşti, regiunea Cluj
cu piesa „Neamurile", de Teofil Buşecan.
Menţiune : Căminul cultura] Sîntana, regiunea Crişana, cu
piesa „Un iaz... şi o poveste cu haz", de Natalia Gheorghiu.
Formaţii de teatru ale caselor raionale şi orăşeneşti
de cultură, palatelor de cultură, căminelor culturale
orăşeneşti şi caselor de cultură ale tineretului:
Premiul I, titlul de „Laureat al Festivalului de teatru de
amatori „I. L. Caragiale" şi medalia de aur : Casa raională
de cultură Tulcea, regiunea; Dobrogea, cu piesa „Zări necu­
prinse", de N. Virta.
Premiul II şi medalia de argint: Palatul de cultură din
Piteşti, regiunea Argeş, cu piesa „Micii burghezi", de Maxim
Gorki.
Premiul III şi medalia de bronz : 1. Casa raională de cul­
tură Turnu Severin, regiunea Oltenia, cu piesa „Dacă vei fi
întrebat", de Dorel Dorian i 2. Casa raională de cultură Că­
lăraşi, regiunea Bucureşti, cu piesa „O noapte furtunoasă",
de I. L. Caragiale ,- 3. Casa raională de cultură Buzău, regiu­
nea Ploieşti, cu piesa „Nuntă la castel", de Siito Andras.
Menţiuni : 1. Palatul culturii din Cluj, cu piesa „O noapte
furtunoasă" de I. L. Caragiale ; 2. Palatu] culturii din Bra­
şov cu piesa „In fiecare seară de toamnă" de Ivan Peicev s
Casa de cultură a raionului „T. Vladimircscu" din Capitală,
cu piesa „Piaţa ancorelor", de I. Stock.
Formaţii de teatru de păpuşi ale căminelor cultu­
rale, caselor raionale şi orăşeneşti de cultură, palate­
lor de cultură şi caselor de cultură ale tineretului:
MIHAI DOHOTARU, colectivist, G.A.C. ELEt
Dolhasca, regiunea Suceava. aolonţ
Sînt cel mai vîrstnic şi in acelaşi timp şi Mi-a
cel mai tînăr din formaţia noastră de teatru. şcoală,
f * . Poate vi se parc curios, dar aşa e ! Cel mai aveam
bătrin pentru că sînt singurul interpret care comed
O a trecut de 60 de ani şi cel mai tînăr de­ foarte
oarece Ilie Chiriţoiu din piesa „îndrăzneala"
psiholi
interpr
CQ scenă. La festivalul trecut a fost fecioru-meu ritiniei
în piesă. Anul aista, pentru că el n-a putut, piesa ,
am ţinut morţiş să-I înlocuiesc cu. Nu ştiu textul,
s dacă am izbutit aşa de bine, în orice caz la noi
multe^ăptămîni şi chiar luni am repetat, am La noi
tot repetat să nu-mi iac salul de ruşine. rotile,
ce LEONTINA LUCA, colectivistă, G.A.C soare j
Gligoreşti. purile,
Pină acum cîţiva ani îl tot certam pe băr- nil atu
batu-meu de ce joacă în echipa de teatru. posacă
De unde Ia început mergeam Ia cămin să-l poate
chem acasă, cu timpul am ajuns să fac dru­ team l
mul ăsta pentru... repetiţii şi spectacole. Nici aia, an
eu nu ştiu cum şi cînd mi s-a strecurat în ritinia,
inimă atîla dragoste pentru teatru. Astăzi de rea
dacă mi-ar spune cineva numai aşa în glumă VAL
să mă las păgubaşă, zău că m-aş face foc. lonţ.
în brigada a ÎV-a de cîmp în care lucrez Am
sînt mulţi colectivişti care vor să joace în- cei cin
o s tr-o piesă de teatru. Discutînd cu tovarăşa teatru,
iese pc.
gîndit că ar ii bine să facem o echipă în ca­ tat ioa
drul brigăzii. Sperăm ca în luna ianuarie să slructc
S dăm primul spectacol cu piesa „îndrăzneala". maţiei
Va ii al şaselea rol pe care-I voi interpreta mine.
O eu ca artistă amatoare. Coni
TATIANA DUMITRACHE, colectivistă, preocu
G.A.C. din Godeni, regiunea Argeş. brilor,
Fac parte din echipa de teatru a căminului- teatral■
cultural de aproape 15 ani. Am jucat cam nem ci
in 25 de piese, dar nici un rol nu mi s-a pă­ fia. Eu
rut aşa de greu ca cel al tuşei Kincses din tinere
piesa „Aripă de rîndunică", cu care am venit Elena .
Ia linală. De ce ? Tuşa Kincses este o femeie duraru
tare certăreaţă, neînţelegătoare, încăpăţî­ al doil
o nată cînd este vorba de căsătoria iiicci sale. comum
De telul meu sînt domoală, cumpănesc bine care si
Este ui
înainte de a iace ceva şi n-am obiceiul să
B mă cert cu nimeni. Mi-a venit şi mai greu lui a c
s-o iac pe tuşa Kincses mai ales că rolul fii­ nate pi
cei ei este interpretat de lata mea. Cile seri amatoc
n-am stat acasă făcînd repetiţii. Sînt replici SAN
pe care le-am rostit de sute de ori pînu ce Valea
am ajuns să liu pe scenă nu eu, ci tuşa rău­ în ar
tăcioasă şi aprigă la mînie, aşa cum e în inţă o .
piesă. nou pe