Page 21 - Albina_1962_12

T O A S T

Păm înt bătrîn, întinerind prin vreme
intrat prin cincisprezece porţi de aur,
păm înt cu stea de purpură în steme,
ce mare sculptor, care meşter faur
ciopli în munţi şi-n hum a din cimpie
în trunchiuri şi-n ciment o-nfăţişare
de bărbăţie şi de armonie,
de nem urire şi de recreare ?
Sînt fericit că sînt contemporan
şi că îmi sună cîntecul pe liră
, 1. L . C o r a g f a l e ” în numele acelor ce iviră
tural Gîlgău, regiunea Cluj, ou montajul „Te slăvim partid trium f de seceră lingă ciocan.
iubit”. Cuvine-se deci, patrie m ăreaţă
Premiul III şi medalia de bronz : 1. Căminul cultural Vai-
remiul I, titlul de „Laureat al Festivalului de teatru de să-ţi ridicăm un toast ca pe-o lumină
itori „I. L. Caragiale" şi medalia de a u r: Casa raională deeni, regiunea Argeş, cu montajul „Pe-un picior de p-lai" ; în care tot ce-i mai de preţ în viaţă,
2. Căminul cultural Groşii de sub Munte, regiunea Maramu­ cu tot ce-i mai bogat profund se-mbină.
cultură Sighet, regiunea Maramureş, cu piesa „Şcoala
naşilor", de Mancio Pencev. reş, cu montajul „La poalele muntelui" ; 3. Căminul cultural Urarea ta făcîndu-ţi-o, din fire,
Peretu, regiunea Bucureşti, cu montajul „Pămînturile s-au noi nouă inşine ne-o facem. Iată
remiul II şi medalia de argint: Casa raională de cultură făcut ca marea". să-ţi fie calendarul fericire
şi ornicele cale-mbelşugată.
rgiu, regiunea Bucureşti, cu piesa „Povestea porcului",
M enţiune: Casa de cultură a raionului „1 Mai" din Ca­
matizare de Veronica Porumbacu şi Viorica Filipoiu după pitală, cu montajul „Omagiu lui Caragiale". Socialismul să ne dea măsura
Creangă. şi m ăreţia sa cea m ult rîvnită,
şi să-i simţim în inimă căldura
Recitatori şi cititori artistici : 1 cum, tot mai luminoasă, ne palpită.
remiul III şi medalia de bronz: 1. Casa raională de cul-
i Reghin, regiunea Muireş-Autonomă Maghiară, cu pro- Premiul I, titlul de „Laureat al Festivalului de teatru de Să-ţi fie munca semn şi pacea soră,
belşugul fiu şi bucuria treaptă,
amatori „I. L. Caragiale" şi medalia de a u r: Irimie Nicolae cind în spre viitor, ca-n spre-auroră
Laureap şi premiaţi — Căminul cultural Bagza, raionul Huşi, regiunea Iaşi, cu Sînt fericit că sînt contemporan
ţi-a dat partidul calea-i înţeleaptă.
fragmentul „Pupăza din tei", de I. Creangă.
Premiul II şi medalia de argint: 1. Grigore Popa — Cămi­ şi că îmi sună cintecul pe liră
în numele acelor ce iviră
nul cultural „Vasile Roaită" din oraşul Craiova cu poezia trium f de seceră lingă ciocan.
„Acul şi suliţa", de Eliser Stainbarg ; 2. Florentina Zaharia AL. ANDRIŢOIU
Juriul iinalei celui de al 111-lea Festival bienal de — Casa raională de cultură Panciu, regiunea Galaţi, cu
teatru de amatori „/. L. Caragiale", a decernat celor poezia „Fir de borangic", de V. Cîmpeanu.
mai bune formalii sindicale şi ale aşezămintelor cultu­ REPUBLICII
rale premii şi menţiuni. Premiul III şi medalia de bronz : 1. Bela Bartha — Casa
Publicăm mai jos lista formaţiilor premiate din sis­ raională de cultură Tîmăveni, regiunea Mureş-Autonomă Ma­ Toţi anii mei, cu tinereţea lor.
temul aşezămintelor culturale. ghiară, cu poezia „Răspuns la cîteva întrebări", de Pablo Republică, mi i-ai purtat în zbor.
Neruda ; 2. Al. Huţanu — Casa raională de cultură Bacău, In raza ta iubirea le-o resfir,
cu monologul „Atitudine" ; 3. Giulei Aurel — Casa raio­ Şi inima-mi ţi-o dărui — trandafir
mul de brigadă artistică de agitaţie „In ajun de sărbă- nală de cultură Titu, regiunea Bucureşti, cu poezia „Trişcă", Ca pasărea la cuibul de sub grindă,
re“ ; 2. Căminul cultural Jimbolia, regiunea Banat, cu de Tudor Arghezi. la tine vin cu inima arzîndă.
sa „Mîniosul”, de Valentin Silvestru ; 3. Căminul cultural M enţiuni: 1. Doina Itu — Casa de cultură a tineretului Ca rtul împlinit din ploi, nomad,
!ea lui Mihai, regiunea Crişana, cu piesa „Răzvrătiţii", la pieptul tău îmi caut trainic vad.
Mihai Georgescu. din raionul „N. Bălcescu" din Bucureşti, cu poezia „Europa",
de Walt Wittman ; 2. Ana Stoianof — Casa raională de cul­ Ca paiul de seoară-n rod, înalt,
lenţiuni : 1. Casa raională de cultură Zalău, regiunea tură Lugoj, regiunea Banat, cu poezia „Cîntec de leagăn al în târna ta mi-i bine şi mi-i cald.
ij, cu programul de brigadă artistică de agitaţie „Aten- Doncăi", de Marcel Breslaşu. Eu doar pe malul apei tale, jos,
ne, părinţi" ; 2. Casa de cultură a raionului „N. Bălcescu" S-au mai acordat premii speciale individuale celor mai ca salcia-mi cresc trunchiul, mai frumos.
Bucureşti, cu piesa „Sfadă in casă", de Valentin Sil- Oştean partidului neînfricat,
buni interpreţi, regizori, scenografi şl confecţioneri de pă­ crescui înalt sub steag desfăşurat 1
.tru ; 3. Căminul cultural Mircea Vodă, raionuţ Călăraşi,
iunea Bucureşti, cu piesa „Gîscănelul", de H. Ghemet şi puşi. HORIA ZILIERU
Gurevici.
Spice şi trandafiri
Colective de montaje literar-muzicale :
’remiul I, titlul de „Laureat al Festivalului de teatru de Din trandafirul roşu al lui Octombrie, noi
alori „I. L. Caragiale" şi medalia de auT: Căminul cul- ne-am altoit măceşul cu muguri de altoi
să-nfloare August, roză cu două'ş'trei de fol.
De-atunci, toţi trandafirii bobocii şi-i deschid
şi soare-n zori răsare puternicul Partid /
Partidului acelor eroi care-au căzut
cu pieptul lor făcîndu-i viitorimii scut —
al celor care-n codrii de piatră şi lignit
LUŞCĂ, colectivistă, G.A.C. vedeau păpuşile opărind pe scenă. Pe mine doboară-n abataje Iumimi ce s-au răcit —
ea Bacău. m-au atras de ia început şi mi-am exprimai al celor de la strunguri ce zămislesc maşini
teatrul încă de cind eram ia dorinfa să devin şi eu o mînuiioare de pă­ să deie Bărăganul mari spice de lumini —
dală am apărut pe scenă cind puşi. Nu mi-a fost de loc uşor. Szadai Vio­ şi-al celor care pus-au pe Bistriţa, zăgaz
Am jucat şi in drame, şi în rica, instructoarea, a avut destulă răbdare cărbunele luminii smulgîndu-1 la Bicaz,
otdeauna am căutat să cunosc să-mi explice, să mă înveţe în tot timpul. La puzderii de luceferi în sticlă înfăşaţi
:ă înainte de învăţarea rolului, acest Festival formaţia noastră s-a prezentat s-aprindă-o nouă cale lactee prin Carpaţi —
isonajului pe care urma să-l cu piesa „Răzvrătiţii" şi mai are în reper­ şi-al celor ce la sate, cu mare şi cu mic,
şa am procedat şi în cazul A- toriu încă 9 piese păpuşereşli cu care dăm s-au înfrăţit de-apururi ca boabele-ntr-un spic
a cea rea cu trei nurori din spectacole atit în comună Ia noi, cit şi în şi harnici, laolaltă, un suflet şi un trup,
babei". Am citit de cîteva ori cele învecinate. Sînt rezultate obţinute in­ ca roiuj de albine strîng binele-ntr-un stup —
i-am gîndit cam ce soacre sînt tr-un timp scurt ceea ce ne face ca pe viitor Eugen Gangan a interpretat şi-al celor care-adună şi miere şi polen
care s-ar asemui cu Arilinia, să mărim şi mai mult numărul minuitorilor cu multă măiestrie rolul lui din florile vorbirii în faguri de poem —
mţ nici o soacră nu-şi bate nu­ de păpuşi, să formăm colective puternice şi Băjan în piesa „Îndrăzneala“ şi-al celor ce la graniţi, matroz sau grănicer,
li cîteva care au vrut să-şi in- in comuna fioastră, aşa cum am auzii că de Gheorghe Vlad, cu care s-a veghează-al ţării leagăn de ape, munţi şi cer —
cu de-a sila, cu fete care, chl- sint, de pildă, in multe comune din regiunea prezentat pe scena concursu­ Partidului şi ţie, Republică, îţi cînt
zestre mai bunicică. Mi-a ve- Bacău. lui Casa raională de cultură un imn al bucuriei şi-al păcii pe pămînt,
minte Măriuca Chelaru, iemeie din Lugoj, regiunea Banat. şi inima — un flamur de flăcări peste larg,
:ăreia nora orice i-ar lace nu-i mi-o-nalţ să ardă-n falduri pe cel mai nalt catarg.
•" Ira in voia ei. Din ce cunoş-
ce am mai auzit şi văzut după GEORGE DAN
it cu timpul s-o Iac pe baba A-
îţişez spectatorilor o soacră foc
orna de zestre. fewnoasă eşti patria meii
"UCU, colectivistă G.A.C. So-
elat peste 30 de personaje în Frumoasă eşti patria m ea! Peste tine
de cînd fac parte din echipa de Luceafărul vieţii din veacuri visat
străduit de fiecare dată să tră- Se-nalţă cu raze ţesute-n rubine
t aşa cum cerea roiul. M-a aju- Slăvindu-ţi pămîntul şi cerul curat.
’ .lt tovarăşa Tamara Andrei, in-
chipei şi ceHalfi membri ai for- Frumoase şi mîndre sînt căile tale
tu o experienţă mai mare decît Frumoasă cîntarea ce-i dai adăpost.
Aşa de bogată, aşa sclipitoare v
i căminului nostru cultural s-a O, patrie scumpă, nici cînd tu n-ai fost I
t de pregătirea artistică a mem-
de mărirea continuă a formaţiei Ştiu brazii să cînte, ştiu Bistriţi să spună
Cum munţii de piatră azi mîna-şi întind.
iceastă privinţă putem să spu-
re dintre noi şi-a adus contribu- Turbine-ţi aşează pe frunte, cunună
ăutat să conving cit mai multe Purtînd ape repezi în hamuri de-argint.
reuşit să aduc în iormafie pe Pe ceruri albastre, cu negre creioane
i, Angela Spălam, Ortansa Pă­ Scriu coşuri de fabrici al muncii cuvînt.
lea Lungu, care de acum sînt la Cîmpda-nfrăţită întinde oceane
Ia al treilea rol. In prezent, în De holde-nsorite, de freamăt şi-avînt.
tră avem două echipe de teatru
Uluite din peste 35 de persoane, Ştiu pasări să spună, ştiu stele să vadă
es care-1 datorăm tot Festivalu- Oraşele noastre suind sclipitor,
inală a arătat ce lucruri minu- Cu blocuri în care turnat-am deodată
ealiza mişcarea noastră teatrală Şi luptă şi cîntec şi viaţă şi dor.
plină dezvoltare. Frumoasă eşti patria mea însorită,
MARIA, colectivistă, OLA.C. Frumoasă cîntarea ce-i dai adăpost.
ihai, regiunea Crişaina. Aşa de bogată şi-atît de iubită
55, în comuna noastră a luat fl- O, patrie scumpă nicicînd tu n-ai fost /
’ie de teatru de păpuşi. Era ceva fpormaţia artiştilor amatori a căminului cultural din Gligoreşti, regiunea Cluj, s-a
toi şi mul fi se uitau miraţi cind prezentat în concurs cu piesa „Neamurile" de Ţ. Buşecan, NICOLAE NASTA