Page 22 - Albina_1962_12

de ION ISTRATI

In toamna lungă şi brumărie, o dată cu cele din­
ţii albe noile care fulguiau ca într-o părere, domol
şi fantastic peste paralelişurile încremenite şi al­
bastre ale obcinelor de dincoace de pasul de piatră
al Prislopului, am călătorit din nou, sus, în Ţara
D ,r e'.or !
Din Vatra Doinei — im portant centru al indus­
trie mu iere şi forestiere în plină înflorire şi in
acelaşi timp pitorească staţiune balneo-climaterică
fericit ocrotită între muncele îmbrăcate cu ceti-
nişuri şi bogată în ape minerale feruginoase car-
bogazoase — am pornit pe şoseaua asfaltată în­
spre Argestru şi Iacobeni. Trecînd pe lîngă uriaşe
stive ds lemn şi pe sub .urzeala cablurilor de oţel
împletite în cîte şase, opt şi douăsprezece viţe ale
funicularelor. am văzut cum lunecau pe sîrmă Titina Călugăru : Ţapinari călări. — Pictură ulei.
vagonete zburătoare, încărcate cu m anganuri scoa­
se la ziuă. de la Nepomiceni şi de la Şar. Pe
urmă, lăsînd îndărăt ecluze şi corfe şi poduri ru­ trul Florea Teodor, pe Andrei Barin ciocănind roca mai rar altundeva codri merei şi făloşi, guri da
lante şi blocuri no. cîte împodobesc azi valea din cu hamnărul, asemeni unui medic, pe Ion Abra- izvoare mai limpezi din care să ţîşnească tăm ă­
care cursui Bistriţei aurii îşi face încrengătură ham şi pe Mihai Hruşcă, şeful galeriei de la Ne­ duitor borcutul şi acidul carbonic şi nămolurile
cu Dorna şi Neagra Şarului, am cotit brusc la pomiceni şi i-am văzut la rostogol, la arm are şi curative. Şi de ispravă-s vajnicii plutaşi di", la
deal. pe drumul albiei străvechiului A urar ce vine la sortat pe Uie Cazacu şi tovarăşii lui de muncă. Neagra Şarului, minerii din Valea Fierului, gate-
de departe, printre 'nalţi şi trufaşi pini cu chica Copiii şi nepoţii băieşilor de odinioară care n-a­ rişti ca cei de la Floreni şi Gura Negrii, precum
posomorită, tocmai de la Ciocăneşti şi de la Cîr- veau decît răngi şi ciocane, azi, în anii puterii şi neîntrecute sînt, 'nalte, bălăi şi ochişele femeile
libaba, de la Rotunda şi de la Şesuri, din înde­ noastre populare mînă trenuleţe de mină şi per­ şi fetele de la Liniştea de Jos şi de la Dîrmoxa,
părtatele codreturi şi ponoare cîte se aburcă spre foratoare, au staţie de compresoare şi posturi de care merg torcînd din caiere de pănură şi cîntă-
tîmpla sură a Maramureşului. Undeva, din piepţii transform are a liniei de înaltă tensiune, şi pose­ cîntă.
muntelui Ouşarul, răsuflau peste dealul Runcului dă — spre buna şi deplina lor folosinţă — caba­
ceţuri violete, crestele Bîrnărelului şi Giumalău- ne încăpătoare, dormitoare curate, băi cu aburi şi Din munca deseori aprigă la doborît, la retezat
lui scînteiau spre Rusca şi Colbu cu sclipiri de dia­ duşuri, cantină şi bibliotecă, — sînt în sfîrşit stă- şi la curm at cu toaipele şi. îndeosebi, cu fieră-
mante, şi se desluşeau explozii de dinamită în pîni pe unelte şi pe maşini moderne cum nici în straiele electrice, molizi şi frasini mojdreni, la
galeriile din preajma Călimanilor. la Dealul Ru­ vis nu le-su nădăjduit vreodată părinţii lor. Din corhănit şi stivuit şarampoi la Coverca, la căpă­
sului. rîndurile acestor oameni s-au ridicat vrednici arti­ tuit tăbliele plutelor pe Dorna şi la închis nahlapii
Am fost în urmă cu peste 15 ani la mina Ju- Dornei în deal spre Grădiniţa, la fabricile de che­
lieta. undeva nu departe de Dealul Rusului şi i-am ficieri şi maiştri, şefi de brigadă şi geologi, ortaci restea şi-n abataje, — din toată această însufle­
ce sfredelesc stîncile cu perforatoare prevăzute cu
văzut pe ce de la Şar acolo în găoacea lor vrăj­ suporţi pneumatici telescopici, ortaci care scot la ţită trudă cu pădurile, cu stîncile şi cu apa, în
maşă şi săracă. Erau nişte biete gîngănii umane suprafaţă sute de tone de mangan peste plan în fineţe şi pe ogoare, scot zilnic dom enii sucul plin
care lucrau din răsputeri, fără spor şi flămînzi, fiecare zi, care citesc şi învaţă neîncetat, după de dulceaţă al pitei lor de pe masă 1
la scos manganul. N-aveau la îndemînă compre­ Intr-o seară jilavă cu cer senin şi bătut cu
sor n-ave?.u măcar un granic, n-aveau sămînţă de povaţa şi cu ajutorul partidului, să împodobească ţinte de aprinse stele, veneam cu pasul de la că­
tot mai m ăiestrit, cu aurul silinţelor lor miniere,
bormaşină, iar mina părea mai degrabă o sărm a­ cununa de preţ a cîştigurilor noastre socialiste. minul cultural din Doma Cîndreni, unde avusese
nă carieră de pietriş. Am luat atunci am inte la loc o sesiune a sfatului popular comunal. Cel care
muntenii aceia mici şi negri care băteau în cre­ ★ era cu mine, călăuzindu-mi calea pe lîngă flancul
menea muntelui, cu baroase m ari cît bostanul, Urcam agale către coama rotundă a munţilor unei bătrîne sălcii, înnoptate pe firul unui pîrîu,
pentru a face o bortă, şi care puşcau cu astrelită de la Gura Cîrlibabei pe lîngă haituri abia fere­ îmi povestea despre înnoirile din sat, despre o
jilavă, neputincioasă. Oamenii înotau în gloduri cate, gata s-o ia la galop cu plutoanele de plute şcoală nouă, zidită prin muncă patriotică în satul
şi orbecăiau prin întuneric, necăjiţi ca unii ce tre­ priponite cu otgoanele de maluri şi, furat de far­ Smizi şi despre o alta. asemeni, de la Pîrîul Lat,
ceau zadarnic pe lîngă zăcămînt şi nu dădeau cu mecul nespus al priveliştilor alpine, cu sate desfă­ despre căminele culturale de la Şarul Dornei. de
sâptămînile de lentila principală... tate, scoase din anonimat şi din pustietate în anii la Doma Arini, de la Coşea, de la Crucea şi, rînd
flm călătorit însă, recent, din nou prin ţara cu noştri, gîndul îmi stăruia întorcîndu-se spre vechi pe rînd, despre electrificarea comunei Cîrlibaba,
fagi frumoşi şi mîndri ai Domelor. M-am întîlnit şi de mult apuse veacuri. Cîndva, pe aici pe unde-s despre prospecţiunile geologice d n raionul Vatra
acolo cu fiii şi cu nepoţii băieşilor care-i slujeau, obeliscurile de basm ale munţilor Tătarca. Lucina Dornei, despre cabana turistică de pe Mestecăniş,
în urmă cu 20 de ani, la Julieta, pe alde Stravrat şi Prelucile Gagii, va fi venit în zorii de legendă şoseaua spre Puciosul şi Broşteni, complexul spor­
şi pe Weiser, pe Salvar şi pe M ătăsaru, pe nemi­ ai istoriei noastre. Dragoş cel vechi. Şi totuşi Bog- tiv de pe Runc şi despre alte însemnate realizări.
loşii patroni de la Pietrele Arse şi de la Arşiţa, dan-Voievod, cu moroşănii lui plecaţi de sub po­ O, fermecătoare meleaguri cu străvechi obcina
aflaţi atunci în cîrdăşie cu magnaţii oţelăriilor runcă şi sătui de împilare, va fi descălecat, cu pa­ printre care îşi plimbă argintul lor apele Sucevei,
de război din Ruhr. Am revăzut munţii cei falnici loş la coapsă şi buzdugan în mînă, venind spre ale Moldovei, Dornei şi Moldoviţei !
înveliţi cu brădet negru căţărat pînă pe culmile veşnică şi slobodă aşezare, în Moldova, tocmai de Au fost cîndva în Ţara Domelor mizerie, foa­
Rarăului. am urcat Pe la Iacobeni în susul Bis­ la străviţa lui. de la Cuhea cea de pe apa crista­ mete şi bolişti, toporari betegiţi de buşteni şl
triţei cristaline şi al Dornei, şi am văzut cum alu­ lină a Izei. plutaşi înghiţiţi de bulboane pe la Colbu, pe la
necă azi, peste răcoroasele cetini, corfele durdulii Nebănuit de frumoasă e Ţara Domelor, bogata Balta Cîinelui, de la Cîrligăţica, pe la Horn şi
ale funicularelor, I-am cunoscut în abataje pe mais­ ţară a aurului verde. Ca pe aci, pe-aceste plaiuri, mineri umblînd pe brînci prin întortochiate galerii
au fost.
Dar vremurile acelea s-au călătorit şi s-au dus
ca să nu se mai întoarcă niciodată, iar deasupra
munţilor celor semeţi ai Domelor, a răsărit, ca
pretutindeni în ţară. făclia luceafărului roşu şi
oamenii năpăstuiţi odinioară, sînt azi puşi în rînd
cu toată obştea muncitoare din republica noastrăl
Călătoriţi o dată de la Vatra Domei la Panaci,
la Bradul Strîmb şi mai departe, spre Păltiniş şt
luaţi aminte cum pe costişele învelite cu moi, ca
mătasea, covoare de iarbă, pe unde pasc vaci bune
de doniţă, cu tălăngi la gît. plutesc în aer miro­
suri îmbietoare de lapte dulce şi de izmă creaţă.
Zăboviţi apoi, şi admiraţi, fabrica de lactoză de
dincolo de Roşa şi gustaţi, cînd coborîţi de pe
dealul Boambei de pe Călimănel şi Bolătău un
bulz de caş proaspăt la stînile gospodăriilor co­
lective.
Fiţi. de asemeni, luători de seamă, cum, pe pî­
rîul Chirileanu, sar la lumină, din oglinda apei,
păstrăvi suflaţi cu solzi cu colorituri de arginturi,
cum umblă lirele şi harfele în budanele cu lapte
la fabrica de şvaiţer de lîngă Băuca şi Runcu.
Ascultaţi cum fream ătă valea Bucinişului de
glasul ferăstraielor electrice „Drujba", cum merg,
lungiţi în camioane şi remorci, stejari de pe pri-
poarele Mihăiletului, cum sună seara dulci cavale
pe vîrful Şarului şi pe cel al Vulturului, cum tul-
nicile de pe Pietrosul se înţeleg în grai cu cele
care buciumă pe Delugan !
Staţi la cuvînt. pe îndelete, cu băieşii de la
Oiţa şi Arşiţa, auziţi cum strigă vesel în horă
nevestele şi fetele şi flăcăii din Sobasa, cum pier
în cătune descîntecele toate, luaţi aminte cum în­
săilează stihuri pionierii şi cum cioplesc m arm ura
la Gheorghiţeni pietrarii. Cum duduie compresoa-
rele la Dornişoara şi la Poiana Stampei, desluşiţi,
şi veţi înţelege că Ţara Domelor din zilele noas­
tre, scoasă din necunoscut de binefacerile socia­
lismului, are frumuseţi de viers, iar oamenii le
Depozitul de piese finite al fabricii de mobilă din cadrul Combinatului pentru industrializarea înţeleg şi le gustă, sporindu-le necontenit, cu bună
lemnului de la Suceava. purtare de grijă, izvoarele şi rostul 1