Page 23 - Albina_1962_12

A cum vreo 80 de ani, doi oa­ conomice a guvernului, m ai cu sea­ seam ă în revendicările prezentate,
meni politici cu orientare li­
m ă datorită participării Italiei la înainte vreme revendicările erau le­
berală — Leopoldo Franchetti
şi Sidney Sonino au întreprins o Piaţa comună. Statul îi sprijină gate de o anum ită categorie de ţă­
anchetă printre ţăranii din sudul pe m arii proprietari de păm înt cu rani, acum însă ţărănim ea italiană
Italiei. Ei au găsit aici o situaţie subvenţii pentru ca aceştia să poa­ cere tot mai categoric înfăptuirea
înspăim întătoare, condiţii mizere tă rezista concurenţei dintre parte­ reform ei agrare.
inimaginabile. Opinia publică ita­ nerii Pieţei comune. Proprietarii
liană a fost cu adevărat' zguduită Sub presiunea m aselor populare,
de faptele relatate atunci. Iată însă mici n-au însă cum să înfrunte con­ guvernul Fanfani a înscris în pro­
că au trecut atîţia gram ul său înfăp­
ani şi, azi încă, tuirea acestei re­
calvarul ţăranilor forme. Ceea ce
italieni nu numai s-a făcut însă
că n-a luat sfîr- pînă acum în a-
şit, ci, dim potri­ cest sens demon­
vă, s-a adîncit şi strează că guver­
m ai mult. nul vrea să în­
Sub dom inaţia m oşierilor şi a curenţa capitalistă, astfel că se rui­ făptuiască reform a agrară în inte­
monopolurilor, ţăranii italieni duc nează în m asă şi părăsesc satul în resul m oşierilor şi al m onopolurilor.
o existenţă de sclavi moderni, căutare de mijloace de trai. In ulti­ Se prevede crearea unor aşa-zise
de m uritori de foame. In Italia mii ani numai, au părăsit satele „societăţi de dezvoltare a agricul­
există vreo 1680 m ari proprietăţi italiene cu m ult peste 1 milion de turii" care să achiziţioneze păm înt
funciare de cîte 1 000 hectare fieca­ oameni. Nici în oraş însă nu-i aş­ de la m arii moşieri la preţul zilei
re, 1 680 de moşieri stăpînesc atîta teaptă un trai îmbelşugat. Aici, ei şi care să revîndă apoi păm în-
păm înt cît au 3 milioane de gos­ îngroaşă rîndurile şom erilor sau se tul, la acelaşi preţ, ţăranilor.
podării ţărăneşti. Există, de aseme­ lasă ispitiţi de agenţii unor firme De fapt nu s-a prezentat pînă
nea, peste 2,5 milioane de ţărani străine, care îi determ ină să emi­ acum nici o lege (guvernul Fanfani
fără păm înt care sînt nevoiţi să ia greze. e la cîrm a Italiei din 1960) dar se
păm înt în dijm ă, sau să se anga­ In asemenea condiţii nu este de vorbeşte despre un proiect care sus­
jeze ca m uncitori agricoli. „Sîntem m irare că flacăra m işcărilor ţără­ ţine necesitatea lichidării dijm ei
o familie num eroasă — 20 de inşi, neşti cuprinde mase din ce în ce mai fără a îm proprietări însă pe dijm aşi.
dacă socotim şi copiii — relata m ari. La 5 noiembrie a avut loc Partidul Comunist Italian s-a ri­
dijm aşul Imolo Tassi unui cores­ greva generală naţională a m uncito­ dicat cu toată hotărîrea în apărarea
pondent al revistei sovietice „Tim­ rilor agricoli. Num ărul celor ce au intereselor m aselor ţărăneşti, pentru
puri Noi“. Noi, fraţii, ne-am unit participat la această grevă se ridică înfăptuirea consecventă a reform ei
cu toţii şi am luat în arendă de la 1 500 000 de persoane. M anifestaţii agrare.
Ia duce cîteva hectare... După ce ţărăneşti şi mai am ple au avut loc In tezele celui de al X-lea Congres
am plătit 120 000 de lire doctorului şi în zilele de 16 şi 17 noiembrie, al Partidului Comunist Italian sînt
şi farm acistului pentru medica­ cînd au participat peste 2,5 milioa­ susţinute din nou revendicările juste
m ente, am dat 20.000 impozit şi ne de ţărani. M anifestaţiile au fost ale m aselor ţărăneşti, arătîndu-se
am îm părţit sum a răm asă la toţi organizate de „Federaţia m uncitori­ necesitatea luptei pentru a înfăptui
cei care am m uncit, s-a văzut că lor agricoli" care face parte din astfel reform a agrară încît ea să-i
flecare n-a cîştlgat pe zi decît 250— Confederaţia Generală a Muncii. satisfacă pe ţăranii săraci şi lipsiţi
300 de lire. Ce poţi face cu banii Deosebit de im portant este faptul de păm înt, nu interesele m oşierilor
ăştia ? Nu-ţi ajung nici să iei o ju ­ că în m işcarea ţărănească s-a m ar­ şi ale monopolurilor.
m ătate de kilogram de carne.-.“ cat o cotitură nu num ai în ceea ce
Situaţia ţărănim ii italiene s-a a- priveşte num ărul m ereu crescînd al
O demonstraţie a muncitorilor agricoli ita­ gravat m ult şi în urm a politicii e- celor ce iau parte la ea, ci mai cu E. ABRAHAM
lieni pentru pămînt şi o viaţă mai bună.
Legea „sărăciei fundamentale" « 1 n convulsiunile vieţii politice argenti- dial. Totodată creşterea num ărului de vite,
care a precedat cel de-al doilea război mon­
niene, concretizată în numeroase crize
de guvern impuse în ultimele luni da
a fost urm ată de o scădere bruscă : în numai
grupurile de m ilitari adverse, un singur mi­ care se observă în primii ani de după război,
Cînd între anii 1946—1949 în In al treilea rînd, de aceas­ nistru a răm as nem işcat: Alsogaray, „omul trei ani (1956—1959) num ărul de vite cornu­
Japonia sub presiunea m a­ tă situaţie vor profita, fără în­ puternic" ă l economiei naţionale. Dar la în­ te m ari s-a redus cu aproxim ativ 26 de m i­
selor ţărăneşti a avut loc re­ doială, bogătanii satelor, pe ceputul lui decembrie, în grupul miniştrilor lioane, ceea ce are o însemnătate negativă
forma agrară, oamenii pro­ care marii negustori nădăjdu­ care au părăsit guvernul era şi Alsogaray. deosebită pentru întreaga economie argenti-
gresişti, comuniştii în primul iesc să-i aducă la nivelul de Demisia „omului puternic" s-a produs după niană, ţinînd seama că şeptelul reprezintă
rînd, au avertizat că reacţiu- îmbogăţire în care ei să poată ce s-a recunoscut oficial că împrumutul in­ una din principalele bogăţii ale ţării şi unul
nea va căuta mai curînd sau cumpăra maşinile agricole, în- tern, botezat de „recuperare naţională", a e- din produsele de export.
mai tîrziu să smulgă din nou grăşămintele, produsele chimi­ şuat, iar ajutoarele _________ Cauzele acestei de­
păm înturile din mîinile ţărani­ ce care acum nu pot fi des­ pompate din S.U.A. căderi nu pot fi des­
lor. făcute... s-au dovedit inefici­ | I E C U M | I I părţite de relaţiile
Şi iată că acum ofensiva m a­ In sfîrşit, se nădăjduieşte ca ente. Potrivit revistei care domnesc în a-
rilor bogătaşi japonezi împo­ prin ruinarea ţăranilor şi a lip­ „Vision", vizitele fă­ gricultura argentinia-
triva ţăranilor săraci şi mij­ sirii lor de păm înt să se cre­ cute de „omul puter­ A G R I C U L T U R I I nă, unde păm înturile
locaşi a intrat într-o fază nouă. eze o mare arm ată de oameni nic" în S.U.A. au fost se află, în cea mai
Monopoliştii ţintesc să-i lase ai muncii, dispuşi să-şi vîndă un „efort desperat" mare parte, în mîi­
pe aceştia din urmă fără nici oricît de ieftin forţa de m un­ de a obţine dolari e m i s i i nile moşierilor şi mo­
un petic de pămînt. Acesta că în fabrici, uzine, pe şantie­ pentru a cîrpi „eco­ nopolurilor străine.
este şi scopul pentru care gu­ re. Cei care vor profita de a- nomia distrusă a bo­ 74,8 la sută din în­
vernul condus de Ikeda a luat ceasta vor fi fireşte tot mono­ gatei sale ţări". Cîrpeala nereuşind, a urmat, treaga suprafaţă este concentrată de 5,4 la
măsurile impuse în aşa-zisa poliştii. logic, demisia. sută gospodării moşiereşti, ale marilor capi­
„Lege agrară fundam entală". Iată, aşadar, soarta pe care Pentru marasmul economiei argentiniene talişti, ale societăţilor indigene şi străine,
Este vorba de un plan a că­ guvernul o pregăteşte m ajori­ este caracteristică situaţia agriculturii. Să re­ care au peste 1.000 de hectare de păm înt fie­
rui înfăptuire a şi început şi tăţii ţăranilor japonezi. Ceea ţinem, de pildă, faptul că potrivit datelor care. Iar 0,5 la sută din aceste gospodării,
care se întinde pe timp de 10 ce se cheamă acum „Legea care au peste 10.000 de hectare fiecare, au
ani, în cursul cărora se preve­ agrară fundamentală" ar putea oficiale, volumul total al exporturilor de pro­ concentrat 32,9 la sută din întreaga supra­
de de fapt ruinarea totală a să devină de-a dreptul „Legea duse animaliere — care alcătuiesc laolaltă faţă de pămînt. Despre proporţiile concen­
milioane de ţărani japonezi. sărăciei fundamentale". Nu e 95 la sută din exportul total al Argentinei trării păm înturilor în mîinile latifundiarilor
Gospodăriile ţărăneşti urmează de aceea de m irare că ţăra­ — a ajuns în 1962 abia la jum ătate din ni­ vorbesc urm ătoarele exemple : în provincia
să fie îm părţite în gospodării nii japonezi sînt în momentul velul mediu al exporturilor din anii 1924- Buenos Aires, familia Alsaga Unsue stăpî-
„normale" şi în altele care „îm­ de faţă antrenaţi în lupta îm­ neşte 500.000 de hectare, familia Ancioren —
bină agricultura cu munca în potriva legilor reacţionare care 1928. 200.000, familia Prader — 236.000, familia
industrie". vor să le smulgă cu de-a sila Declinul agriculturii argentiniene s-a vă­ Dugan — 170.000.
Acest ultim tip de gospodărie păm întul şi să sporească mi­ dit în faptul că suprafaţa medie însăm înţată Desigur însă că nu aceştia au de pătimit
are dreptul să posede doar o zeria în care trăiesc. în deceniul trecut a fost eu peste trei mili­ de pe urma dificultăţilor prin care trece a-
cincime de hectar teren ara­ R. Ţ1ULESCU oane de hectare mai mică decît în deceniul gricultura, ci masa ţăranilor şi proletarilor a-
bil. Din fiecare familie, doi oa­ gricoli. Un economist argentinian nota că din
meni trebuie să lucreze într-o 30 de puncte ale contractului de arendă, 29
fabrică. Dar dată fiind recolta înscriu obligaţiile celor ce iau pămîntul în
de-a dreptul neînsem nată care arendă, şi numai un punct prevede obligaţia
se poete strînge de pe 1/5 moşierului, şi anume că dă păm întul în a-
ha şi salariul mizer pe care-1
va asigura fabrica, oamenii vor rendă ! In afara acestei prevederi cu carac­
ter general, moşierul poate tăia şi spînzura
duce o viaţă din cele mai gre­ în stabilirea proporţiei arendei.
le. De această situaţie vor pro­ In ultim ii ani s-a preconizat o sporire a
fita monopoliştii. In primul m ăsurilor de „înviorare" a agriculturii, dar
rînd, producţia de orez în Ja ­
ponia va fi limitată, ceea ce ele nu au depăşit nici un moment încuraja­
va face ca negustorii legaţi de rea... moşierilor, de a da pămîntul să fie
monopolurile americane să lucrat.
cumpere cereale de la acestea, Unicul partid care cere cu consecvenţă re­
uşurînd astfel desfacerea pro­
duselor agricole pentru care zolvarea problemei, este partidul comunist
americanii caută pieţe de des­ care a înscris în programul său necesitatea
facere... înfăptuirii reformei agrare.
în al doilea rînd alocaţiile Intr-adevăr, pentru îm bunătăţirea situaţiei
pe care ţăranii le primesc de
la guvern, după reforma a- masei ţăranilor şi proletarilor agricoli se duce
grară din 1946—1949, vor scă­ o luptă menită să impună adoptarea de m ă­
dea considerabil, guvernul in- suri radicale.
vocînd motivul că gospodăriile 6.000 de lucrători din serviciile medicale ale capitale] Japoniei au mani-
lor nu mai sînt rentabile... lestat împotriva experienţelor nucleare ale S.U.A. în regiunea Pacificului. Z. FLOREA