Page 25 - Albina_1962_12

ALBINA

REVISTA SÂPTÂM INALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE

Seri» II • Anul 65 • Nr. 7S8 • Miercuri 26 decembrie INC • * P*gint — K

Culorile patriei

O ! patrie, pe lume nici nu-i un alt drapel
Cu-atit azur şi aur şi purpură în el.
Nici stemă nu-i, mai mîndră lucind sub stea de foc,
Cu-atîtia brazi şi sonde şi spice la un loc 1
Tu duci în steag culoarea azurului sublim
Şi-a globului acesta, pe care-1 locuim.
Aşa cum — drum făcîndu-şi prin stelele noian
A cutezat să-l vadă întîiul păm întean 1
Azurul e-al frăţiei ce leagă om de om ;
Al păcii — ce supune puternicul ato m ;
Al viselor şoptite de-ndrâgostiţi sub a ş tri;
Al zorilor — cînd pruncii au ochii-atît de-albaştri 1
Şi noi veghem azurul să nu se întineze.
Şi niciodată ochii să nu se întristeze 1
Ţi-e auriu drapelul, ca soarele în mai.
Culoarea e a muncii — brăţară cînd o al,
A holdelor de grîne pe cîmpuri fără h a t;
A spicului de aur de boabe-m povărat;
A părului iubitei, pe umeri, m ătăsos —
Sau, doar ivit pe frunte, un cîrlionţ sfios ;
A largelor nisipuri, sub însorite zări,
Primindu-ne odihna pe plaja caldei Mări.
Şi noi veghem — combine prin aur să plutească
Şi fetele cosiţa cu flori să şi-o gătească 1
O rază din văpaia m ăreţului Brumar
Ţi-a-mpurpurat drapelul cu scîntcieri de jar.
Culoare e-a luminii, a sîngelui prelins
De-atîţi eroi, ce m oartea-nfruntînd-o au învins.
E-a buzelor de fată, cînd dragostele v in ;
A macilor de-o dată iviţi pe-obraji de crin.
Cu chiot — copilaşii cînd merg la săn iu ş;
A stelei care cheamă şi-ndeamnă la urcuş 1
Şi noi veghem, o I ţară, să-ţi crească trandafirii
Imbălsămînd grădina şi pacea omenirii 1

VICTOR TULBURE

r a

Ţarâ, ţi» mă inchin 1 Pretutindeni privegheri
Al meu glas te cîntâ. Tînâra-nălţaie.
Creşti în salturi spre senin.
Spre-a ta slava, din condei
Frunţile s-avintâ. Fac ciocan şl spadă.
Viitorul, ochii met
Ai uitat de plug de lemn, Pot mâret sd-1 vadâ.
Ghionturi şi girbace.
Tu prin munca ta, solemn Ţară vie, îţi cint vers,
Cînd cu tari strădanii —
Te-nveşminţi in pace.
Liberâ-ţi socoţl din mers
Şl-n lumină, anii I IO SIF CO VA : R.P.R. (afiş)
Cu uzine-ţi înarmezi De la Expoziţia anuală de artă plastică
Braţe truditoare. GEORGE LESNEA

Din toata inima

Tari — precum piatra CJILTURA SI ARIA
Iuţi — ca săgeata
Din Inimi, adine vă uram :
Să (iţi muncitori.
Fraţi buni şi surori
In anul in care Intrăm I Acum 15 ani s-a prăbu­ . de ION MORARU cultura, creşte necontenit
şit anacronica, reacţiona­ vicepreşedinte al Com itetului de S tat nivelul de trai material
Piinea şi saTea, ra, hrăpăreaţa instituţie şi cultural al oamenilor
Munţii şi marea monarhică. Acum 15 ani, pentru Cultură şi Artă muncii. In ţara noastră
Pâminlu-nirâţit, stâpinlţi 1 oamenii muncii, în frunte cu clasa muncitoare, socialismul 'a învins definitiv la oraşe şi sate.
Fabricii zorul conduşi de partidul comuniştilor au înălţat pe O dată cu lanţurile exploatării s-au prăbuşit
Piinilor sporul steagul ţării stema Republicii Populare Romîne. treptat şi lanţurile neştiinţei, ale întunericului
Şi pacea în lume-o păziţi 1 Rezultat inevitabil al marilor transformări re­ spiritual. Minunata previziune leninistă după care
voluţionare, care au început prin insurecţia ar­ în socialism toate cuceririle culturii vor deveni
Haine mai bune, mată de Ia 23 August 1944, proclamarea Republi­ un bun al întregului popor şi cînd, spre deosebire
Grîu şi cărbune cii — aşa cum arată tovarăşul Gheorghe de trecut, „inteligenţa şi geniul omenirii nu vor
Mai mult şi mai bine, cu spor Gheorghiu-Dej „a marcat momentul istoric al mai fi transformate în mijloace de constrîngere,
In muncă le-om creşte încheierii primei etape a revoluţiei democrat- în mijloace de exploatare", prinde rădăcini adinei
Munciioreşte populare şi al trecerii la înfăptuirea sarcinilor in viaţa ţării noastre, in viaţa oraşelor şi satelor
Pentru întregul popoT. măreţe ale revoluţiei socialiste". noastre.
Revoluţia socialistă a deschis calea unui avînt Roadele grandioasei revoluţii culturale iniţiate
Cu gîndul fierbinte fără precedent dezvoltării forţelor materiale şi şi desfăşurate de partid se pot vedea peste tot.
Privind inainte spirituale ale poporului. O întreagă epocă isto­ In Romînia, uncie înainte de eliberare marea ma­
Umpleţi paharul cu vin, rică desparte Republica Populară Romînă de joritate a populaţiei era lipsită de posibilităţi
Şl pe sub soare Romînia fabricanţilor şi moşierilor cu industria sa reale pentru ridicarea nivelului său cultural, şi
Vestea să zboare : slab dezvoltată şi cu agricultura înapoiată. Ro- unde chiar după statisticele oficiale procentul de
Ce ţară frumoasâ-nflortm 1
mînia este astăzi o ţară puternică şi liberă, cu analfabeţi era de 48,5 la sută, nu numai că a fost
o Industrie in plină dezvoltare şi o agricultură
Ml HAI GAVRIL socialistă mecanizată, in care Înfloresc ştiinţa şi (Continuare în pag. a 2-aj