Page 26 - Albina_1962_12

Tocmai datorită asigurării acestor condiţii,
a devenit o mişcare de
mişcarea
de amatori
I
I,
Cultura şt arta/ d iunuri ale poporului masă. Pentru mulţi oameni ai muncii clubul,
căminul
sau
au
casa
de
cultural
cultură
devenit astăzi al doilea Ioc de muncă. Ca urmare,
numărul formaţiilor artistice şi al cercurilor de
(Urmare din pag. 1) ceea ce înseamnă că fiecare cetăţean al ţării a creaţie cunoaşte o creştere continuă. Faţă de
mers Ia cel puţin nouă spectacole cinematografi­ 1959, cînd existau 5.233 de coruri, în 1961 numă­
ce. Spre deosebire de cinematografia pusă în rul lor atinsese cifra de 6.147. Formaţiile de
lichidată ruşinoasa plagă a analfabetismului, dar slujba marelui capital, care prin conţinutul fil­ dansuri au ajuns la un număr de 9.126 faţă de
au fost create o şcoală nouă, în care au acces melor se străduieşte, şă cultive instinctele cele 7.963, iar numărul formaţiilor instrumentale a
milioane de oameni ai muncii, o cultură nouă, mai josnice, arta cinematografică socialistă con­ crescut de la 1.609 la 2.374. Cea mai mare creştere
socialistă, au fost făcuţi paşi uriaşi pe calea dez­ tribuie la formarea omului societăţii viitorului. au înregistrat-o, însă, brigăzile artistice de agita­
voltării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, Cinematografia noastră, căreia i-au fost create ţie, care aproape s au dublat ajungînd de la 3.354
pe calea răspindirii ştiinţei şi culturii în rîndul condiţii dintre ceie riial bune,''este in continuă" lă 6.439.'Toate ăceste date' sini mai mult decît
maselor largi populare. dezvoltare. Filme c a : „Setea“, „Valurile Dună­ grăitoare. Ele oglindesc atenţia crescîndă de care
Romînia burghezo-moşierească se număra prin­ rii", „S-a furat o bombă” şi altele, s-au bucurat se bucură cultura artistică din partea oamenilor
tre cele mai înapoiate ţări ale Europei nu numai de aprecierea spectatorilor. muncii.
din punct de vedere economic, ci şi cultural. Teatrul a devenit şi el unui din locurile pre­ Numai în cadrul celui de la Vl-lea concurs pe
Chiar şi în lucrări cum este Enciclopedia Romî- ferate unde oamenii muncii îşi petrec orele li­ ţară al formaţiilor artistice de amatori la care au
niei, scoasă în anii dinaintea celui de-al doilea bere. în 1960 au urmărit diverse spectacole lea- participat peste 515.000 de artişti amatori de la
război mondial, se recunoaşte că gradul de cul­ tral-muzicale peste 10 milioane de oameni ai oraşe şi sate, au fost prezentate mai mult de
tură al poporului nostru era foarte scăzut. Cultura muncii. Putea oare fi vorba în vechea Romînie 100.000 de spectacole urmărite de aproximativ 22
dominantă în Romînia burghezo-moşierească avea de o asemenea popularitate a teatrului ? Fără în­ de milioane de spectatori. Numărul Analiştilor a-
un caracter obscurantist, antidemocratic şi anti­ doială că nu. în 1938, de exemplu, au urmăiit cestui concurs s-a ridicat la 11.000.
popular. întreg aparatul cultural al burgheziei ur­ spectacole teatral-muzicalc uumai un milion şi
mărea un singur ţel şi anume lupta împotriva jumătate de oameni, marea majoritate a acestor In prezent, se desfăşoară în întreaga ţară cel
ideilor democratice şi revoluţionare. spectatori fiind alcătuită din reprezentanţi ai cla­ de al V ll-lea concurs al formaţiilor artistice de
Setea de cunoştinţe, de cultură, de frumos a selor exploatatoare. amatori care se bucură de mult succes şi Ia care
poporului nostru nu a putut fi potolită cu firi­ Un alt mijloc, care contribuie la răspîndirea participă sute de mii de artişti amatori de pe în­
miturile pe care i ie arunca burghezia şi moşieri- valorilor culturii în rîndul maselor largi de oa­ treg cuprinsul patriei.
mea. Dc-abia în aniî regimului democrat-popular, meni ai muncii, îi constituie radioul şi televiziu­ Grăitoare sînt şi cîteva cifre care exprimă creş­
cînd ştiinţa şi tehnica, presa şi activitatea edito­ nea. Aceasta din urmă s-a născut în anii noştri, terea mişcării teatrale de amatori. Dacă la primul
rială, literatura şi arta au fost puse cu adevărat sub ochii noştri. La sfîrşitul anului 1961 televi­ Festival bienal de teatru „I. L. Caragiale" din 1958
în slujba lui, poporul nostru a obţinut posibili­ ziunea număra 88.000 de abonaţi. Socotind după au participat 5.500 de echipe de teatru cu-
tatea reală de a-şi satisface cerinţele sale cultu­ creşterea rapidă a numărului de abonaţi şi a- prinzînd 100.000 de artişti amatori. Ia al treilea
rale, mereu cresdnde. vînd în vedere faptul că diversele instituţii cul­ festival, a cărui finală s-a desfăşurat recent, nu­
Milioane şi milioane de noi cărţi şi broşuri văd turale cum sînt cluburile, casele de cultură, multe mărul echipelor de teatru a fost de 11.600, cu-
lumina tiparului in fiecare an. Numai în 1961 au cămine culturale posedă televizoare, se poate prinzînd 160.000 de artişti amatori.
fost editate 2,889 de titluri de cărţi insumînd pes­ spune că aportul pe care îl aduce televiziunea la In ţara noastră se desfăşoară o vastă activita­
te 50 de milioane de volume, in anii puterii popu­ răspîndirea culturii în mase este din ce în ce mai te de răspîndire a cunoştinţelor politice, ştiinţifi­
lare au fost editate în tiraje de masă operele bogat. Să ne oprim, însă, puţin asupra radioului, ce şi culturale prin conferinţe, brigăzi ştiinţifice,
clasicilor marxism-leninismului, documente ale în 1938, în tara noastră existau numai 252.000 de lectorate, universităţi populare şi aşa mai depar­
P.M.R, şl ale P.C.IJ.S., documente din istoria miş­ abonaţi. Peste zece ani, adică în 1948, te. Este semnificativ în această direcţie că numai
cării muncitoreşti din ţara noastră. Totodată au numărul abonaţilor nu crescuse decît cu în primele trei trimestre ale acestui an au fost
fost editate lucrări ale conducătorilor partidelor 6.000. Care este situaţia astăzi, cînd avem 19 pos­ expuse un număr de circa 127.800 de conferinţe,
comuniste şi muncitoreşti din alte ţări. turi de radioemisie, faţă de numai două în 1938, iar brigăzile ştiinţifice au organizat în comune' şi
O atentie deosebită se acordă literaturii bele­ şi cînd au fost radioficate peste 1.800 de localităţi sate peste 4.000 de acţiuni. In anul şcolar
tristice. Operele marilor clasici ai literaturii roinf- din ţară ? Astăzi, numărul abonaţilor radio a de­ 1962—1963 funcţionează in întreprinderi, instituţii,
ne — Eminoseu, Caragiale, Creangă, Alecsandri, păşit cifra de 2.165.000. Asta înseamnă că aproa­ pe centre orăşeneşti, 281 de universităţi populare
Coşbuc şi alţii, precum şi onerele clasicilor lite­ pe jumătate din numărul familiilor existente în cu peste 46.000 de cursanţi. Zeci de mii de inte­
raturii universale: Homer, Sofocle, Dante, Sha- ţara noastră au aparate de radio. lectuali, oameni de ştiinţă, artă şi cultură desfă­
kespeare. Goelhe, Balzac, Tolstol, Cehov, Gorki I-a toate cele de pînă acum să adăugăm con­ şoară cu elan patriotic o activitate rodnică de
etc., au fost tir>ărite în tiraje la care în condiţiile tribuţia pe care o aduc la transformarea cui (urli răspîndire în cele mai largi mase ale oamenilor
vechiului regim nici nu se putea visa. Literatura, într-un bun al maselor, muzeele de toate genuri­ muncii a adevărului ştiinţific despre natură şi
socotită altădată bun al unor cercuri restrînse, le care Ia sfîrşitul anului 1961 erau în număr de societate.
este gustată astăzi cu nesaţ de milioanele de 210. Realităţile vieţii culturale din patria noastră de­
cititori. In 1961, de la cele 24.925 de biblioteci cîte în ţara noastră se desfăşoară o vastă şl bogată monstrează, cu forţa de netăgăduit a faptelor,_ că
aveam în ţară, peste 14 milioane de cititori au activitate artistică de amatori, activitate prin care socialismul este singura orînduire care, sfărîmînd
împrumutat circa 100 de milioane de volume. oamenii muncii particioă ei înşişi la crearea cul­ opreliştile care stăteau în faţa poporului în nă­
Este o cifră impresionantă. Dar toate acestea nu turii noi. socialiste. Mişcarea artistică de ama­ zuinţa sa către cuitură, dă posibilităţi nebănuite
reflectă întrutotul cît s-a citit în ţara noastră în tori a cunoscut în anii regimului democrat-popu­ oamenilor muncii de a-şi dezvolta personalitatea
acest an, deoarece in afară de cărţile împrumu­ lar o dezvoltare cu adevărat uriaşă. Astăzi fie­ în mod armonios, multilateral.
tate, muncitorii, ţăranii şi intelectualii, cumpă­ care al 18-lea cetăţean al ţării noastre este artist La a XV-a aniversare a Republicii, oamenii
ră astăzi cărţi în proporţii necunoscute nu numai amator, făcînd parte dintr-un cor, o echipă tea­ muncii, mîndri de realizările lor, privesc cu opti­
în vechea Romînie, dar chiar şi în cele mai dez­ trală sau de dansuri, dintr-o formaţie muzicală mism viitorul. înfăptuirea grandioaselor sarcini
voltate ţări capitaliste din zilele noastre. sau dintr-un cenaclu literar etc. ale desăvîrşirii construcţiei socialismului, înfăp­
Ca şl literatura, arta a devenit şi ea un bun al Dacă în 1938 existau doar 3.500 de cămine cul­ tuire care se bizuie pe forţa creatoare a harnicu­
maselor. Dacă in 1938 in Romînia existau numai turale, astăzi Ia cele peste 12.000 de cămine cultu­ lui nostru popor, pe experienţa şl pe înţe­
338 de cinematografe şl doar 18 instituţii teatral- rale trebuie să mai adăugăm 164 de case raio­ lepciunea partidului nostru, va determina un nou
muzicale. astăzi numărul cinematografelor depă­ nale de cultură şi 4.687 de cluburi şi colţuri roşii avînt ai culturii şi artei în ţara noastră, asigurind
şeşte cifra de 4.000, iar al instituţiilor teatral- care sînt înzestrate cu toate miiloacele materia­ întregului nostru popor o viaţă spirituală demnă
muzicale pe aceea de 105. In 1961 au vizionat di­ le în vederea unei vaste şi bogate activităţi de epoca socialismului victorios şl a construcţiei
verse filme aproape 179 de milioane de oameni, creatoare. comunismului.
h doua tinereţe a mărtineşfenilor şoarele la licitaţie, dar degeaba. Do- 2.500.000 lei credite fără dobîndă. Cu
bînda se făcuse de vreo 4—5 ori mai aiutorul acestor credite am cum părat
m are decît suma împrumutată. Ca să tineret bovin şi am construit nouă
scape de belea, bietul Radu Constan­ grajduri, două saivane, o m aternitate
Alexandru Gurău s-a urcat pe scena naţi şi loviţi de gîrbaciul vătafilor şi tin şi-a vîndut şi vaca, şi ultimul pe­ pentru scroafe, o hală de păsări şi
căminului cultural şi a început să depe­ paturile de puşcă ale jandarmilor. tic de pămînt, răm înînd m uritor de două magazii de cereale.
ne firul poveştii adevărate pe care O dată cu dezvoltarea gospodăriei
mulţi o cunosc şi care începe cu mulţi La noi în M ărtineşti, raionul Focşani, foame şi el, şi nevastă-sa, şi copiii. s-a schimbat şi viaţa noastră şi aspec­
ani în urmă... erau nu mai puţin de şase moşieri. Vă aduceţi aminte cum arăta satul tul satului. In locul cocioabelor au apă.
Plaginos avea 1.800 de hec­ nostru pe-atunci ? Casele noastre, ale rut case arătoase, din zid, acoperite
tare, iar Cristodorescu aproa­ celor săraci, erau nişte bordeie înve­ cu tablă sau ţiglă. Numai în ultimii
pe 1.200. Şi-aveau cel mai bun lite cu paie sau stuf avînd în loc de doi ani s-au construit mai bine de o
geamuri la ferestre, băşică de bou. Bîn-
pămînt, pe care robeam noi sută de case. Pareă-1 aud pe nea Matei
să le sporim bogăţiile. De tuiau bolile şi mai ales tuberculoza şl zicînd cînd şi-a term inat m îndrete de
m ulte ori, pe vremea munci­ pelagra. Aproape 600 de ţărani nu ştiau casă : Zău. măi Gurău, parcă-i un vis.
nici măcar să se iscălească, iar mulţi
lor, nici casa n-o mai ştiam. Ce, mă gîndeam eu să-mi fac vreo­
Rămîneam cu săptămînile aveau doar o clasă sau două. Nu era dată casă nouă, să-mi cum păr de la
nici cămin, nici dispensar, în schimb
la cîmp, şi noaptea. Dor­ în sat erau nu mai puţin de 15 cîr- oraş mobilă dintr-aia de lux ? încotro
meam pe brazde ori la capul ciumi. Eram ţinuţi în întruneric şi ne­ te uiţi, pe uliţa dinspre Crîngul Mie­
locului şi nici zorii nu mijeau ştiinţă ca să ne poată jecmăni mai lului, ori înspre Proca, ţi se înfăţi­
bine cînd începeam din nou şează nu uliţe, ci adevărate străzi ca
truda şi chinul. Iancu Toma, uşor. să ne poată ţine întotdeauna în la oraşe, cu case de zid şi pe o parte
Gheorghe Matei şi cîţi alţii Împilare şi mizerie... şi pe alta.
munceau cu neveste, cu copii, ...Şi cînd îmi aduc aminte de toate Să privim apoi şcoala cea nouă, clă­
cu toţi şi tot n-aveau ce pune acestea, stau şi mă gîndesc ce diurn direa magazinului mixt, a căminului,
în bliduri. Cei mai în vîrstă a dispensarului, cinematograful, cîte
îşi amintesc că vătafii ţineau lung am străbătut noi în anii puterii şi mai cîte crescute sub ochii noştri,
evidenţa celor ce argăţeau ia populare, sub conducerea partidului
moşieri cu ajutorul unor ştam ­ nostru. In locul moşiilor de pe o dată cu noi. Cînd eram slugi, nici
pile pe care erau încrustaţi doi nu ştiam să ne iscălim. Astăzi nu nu­
boi trăgînd în jug. Da, în vre­ m n a cărora huzureau Plaginos şi mai că avem bibliotecă, de unde pu­
m urile acelea eram mai rău Cristodorescu avem acum două gospo­ tem să îm prumutăm cărţi, dar m ulţi
decît animalele, eram descon­ dării colective milionare, pe care prin
sideraţi şi umiliţi, zdrenţă­ munca noastră liberă le facem tot mai dintre noi avem biblioteci personale.
roşi şi m uritori de foame. înfloritoare şi o dată cu ele, viaţa noas­ Nea Gheorghe Matei, nea Iancu Toma
Cît a mai suferit şi săracul şi cu mine am cîştigat concursul „Cine
Radu Constantin ! In toamna tră devine tot mai îmbelşugată. In vre­ ştie, cîştigă" organizat pe raion, pe
anului] 1938, după atîta trudă m urile de impilare ciocoiască n-aveam tema îngrijirii raţionale a animalelor.
nu s-a ales cu nimic. Ba îl nici o palmă de pămînt, astăzi sîntem
mai scosese şi dator. Venea Toader Stoica, pînă mai ieri analfa­
i - stăpîni ai întinselor ogoare colectiviste.
F ' iama şi n-avea ce să dea de bet, tine astăzi conferinţe la cămin
mîncare celor patru copii. S-a Astăzi, gospodăria colectivă din Setul de-ţi merg la inimă, de parcă ar fi în­
gîndit ce s-a gîndit, s-a sfătuit nostru are un sector zootehnic puter­ văţat toată viaţa lui.
cu nevastă-sa şi într-o zi s-a nic dezvoltat, cu aproape 600 de bo­
dus la oraş să facă un împru­ vine, peste 3.500 de ovine, 490 porcine Trăim cu toţii o altă viaţă, şi pentru
mut de la bancă. Cu chiu cu această viaţă nouă, fericită, partidului
Ion Buzdugan : Fruntaşă tw muncă (gips) vai a obţinut nişte bani să-şi şi peste 5.000 de păsări. Noi, colecti­ drag îi mulţumim şi sub îndrum area
cumpere o vacă. Se gîndea viştii din M ărtineşti, am prim it clipă lui vom dobîndi noi şi noi succese pe
cu groază la restituirea împru­ de clipă un preţios ajutor din partea
...Cine nu-si aminteşte cum am trăit mutului şi dobînziî. Timpul trecea, do- calea înfloririi gospodăriei noastre co­
noi ţăranii In vremurile de obijduire bînda creştea, bani n-avea de undo partidului şi guvernului nostru. Să ne lective, a vieţii noi, socialiste.
moşierească si chiaburească î Trudeam să plătească şi numai ce se trezeşte cu gîndlm numai la faptul că pînă acum
din zoii si pînă-n cumpăna nopţii roS- perceptorul în bătătură. I-a scos lucru- am prim it din partea statului peste OV1D1U MARALOIU