Page 27 - Albina_1962_12

o v.
A

Poporul nostru m uncitor întîm pină cea de a 15-a NICOLAE GIOSAN Consfătuirile, schim burile de experienţă sînt m e­
aniversare a Republicii Populare Romîne cu reali­ vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii tode care au un rol de m are însem nătate în apli­
zări care ne um plu inim ile de îndreptăţită mîn- carea corectă a indicaţiilor ştiinţifice.
drie. In acest an a avut loc unul din cele m ai octom brie. Cu toate acestea, gospodăriile colective In domeniul hortiviticol au fost obţinute de
m ăreţe evenim ente istorice în viaţa poporului nos­ din această regiune au realizat în medie 1.750 kg. asem enea rezultate în privinţa organizării hortivi-
tru : term inarea colectivizării agriculturii. Victoria grîu Ja hectar, iar la porum b 2.050 kg. la hectar. ticulturii pe zone naturale şi bazine specializate,
socialismului la sate, constituie o confirm are stră­ Ce dovedesc rezultatele am intite ca şi altele de crearea de noi soiuri, ridicarea nivelului agroteh­
lucită a justeţei politicii partidului nostru, un pe întreg cuprinsul ţării ? Ele dovedesc pe de o nicii aplicate. Sînt în studiu cele mai corespunză­
exemplu de aplicare la condiţiile ţării noastre a parte că prin încheierea cu succes a colectivizării toare tipuri de sere şi răsadniţe. Numai în regiu­
învăţăm intelor care se desprind din planul coope­ agriculturii au fost puse în valoare tehnica cu nea Argeş suprafaţa plani aţiilor tinere de porni a
ratist al lui Lenin în construcţia socialismului la care statul a înzestrat agricultura precum şi uriaşe crescut la 36.500 hectare, iar alte 15.000 hectare au
sate. energii creatoare. fost terasate în vederea plantării în anii urm ători.
T răsătura dom inantă în procesul de transfor­ La sporirea recoltelor o contribuţie de m are Specialiştii din staţiunile experim entale dau gos­
m are socialistă a agriculturii o constituie creşterea preţ a adus-o introducerea pe scară largă a re­ podăriilor colective un sprijin deosebit de preţios.
an de an a producţiei agricole vegetale şi animale. zultatelor experimentale, legarea strînsă a cerce­ D atorită asistenţei tehnice acordate de cercetător ii
Pe întreg cuprinsul ţării, gospodăriile colective au tărilor ştiinţifice de producţia agricolă. încheierea de la Staţiunea experim entală Drăgăşani precum
obţinut recolte de două şi de trei ori m ai m ari colectivizării agriculturii şi reorganizarea condu­ şi de alţi specialişti, în gospodăriile colective din
decît în condiţiile m uncii pe loturile individuale. cerii acesteia m archează intrarea cercetărilor acest raion s-au altoit în acest an l.200.000 viţe.
Un exemplu cît se poate de grăitor ni-1 dau recol­ ştiinţifice într-o etapă nouă de dezvoltare. înfiin­ Pentru anul ce vine, staţiunea şi-a propus să pro­
tele din acest an. Cu toate că în m ajoritatea re­ ţarea din iniţiativa conducerii partidului nostru a ducă în 16 gospodării colective 17,5 milioane de
giunilor ţării condiţiile clim aterice au fost destul Institutului central de cercetări agricole a creat viţe altoite.
de vitrege, totuşi încheiem anul cu rezultate bune. condiţiile cuprinderii Ja un loc a tuturor sectoare­
Pentru a ne da seam a şi m ai bine de m ăsurile
Semnificativ este faptul că, deşi seceta s-a resim ­ lor de cercetare care deservesc nem ijlocit nevoile luate în vederea dezvoltării pom iviticulturiii e de
ţit în m ai m ulte regiuni ale ţării, recoltele obţinute producţiei agricole. Unele rezultate im portante s-au
de m ajoritatea covîrşitoare a unităţilor socialiste. obţinut încă în acest an. ajuns să am intim că în cursul anului viitor se
Rezultate bune s-au obţinut în vor altoi 235. milioane viţe şi 12 milioane pomi.
domeniul culturii cerealelor, plan­ De asemenea, se va da o atenţie deosebită dezvol­
telor tehnice, legum iculturii şi altor tării culturilor forţate şi tim purii la gospodăriile
plante. S-au stabilit m ăsurile pen­ colective şi de stat aflate în apropierea oraşelor şi
centrelor muncitoreşti.
tru sporirea producţiei celor mai
indicaţi hibrizi dc porum b, a soiu­ In scopul creării în fiecare gospodărie colectivă
rilor de grîu de înaltă productivita­ a unui efectiv corespunzător de anim ale m atcă din
te şi a principalelor culturi tehni­ cele m ai bune rase, cercetările ştiinţifice au ur­
ce. M erită subliniată activitatea m ărit în principal sporirea potenţialului productiv
staţiunilor noastre experimentale, la rasele noastre de animale, prin m etode de
care m uncind pentru înfăptuirea creştere în rasă curată sau prin încrucişări de
indicaţiilor partidului nostru pri­ transform are şi infuzie. Rezultate bune s-au obţinut
vind orientarea nu num ai spre re­ în cercetările privind transform area rasei Sure de
zolvarea problem elor ştiinţifice ci stepă prin încrucişarea cu rasele am eliorate, Brună
şi spre sprijinirea nem ijlocita a roşie şi Bălţată rom înească. Astfel, s-a constatat
producţiei, au livrat statului în a- că vacile m etişe din prim a generaţie, rezultate în
cest an 1.000 tone săm înţă de po­ urm a încrucişării, dau producţii cu 160—215 la sulă
rum b sim plu hibridă, 430 tone să­ mai m ari decit Surele de stepS ta ra s l pură In
m înţă elită de grîu din soiurile cele faţa cercetătorilor stă sarcina generalizării încruci­
m ai valoroase, 230 tone săm înţă e- şărilor sistem atice de absorbire a raselor locale
lită de floarea soarelui. Aceste re­ cu cele am eliorate.
zultate sînt cu atît mai valoroase încheierea colectivizării, organizarea producţiei
cu cît prin înm ulţire se asigură ne­ în unităţile agricole socialiste mari, dezvoltarea in­
cesarul de săm înţă selecţionată pen­ tensivă şi m ultilaterală a agriculturii şi înzestrarea
tru întreaga suprafaţă cultivată cu ei cu o bază tehnică din cete mai perfecţionate,
aceste plante. Orientîndu-şi activi­ pun în faţa oam enilor de ştiinţă un m are num ăr
tatea spre rezolvarea celor mai im ­ de probleme. Este vorba, printre altele, de folosirea
portante problem e izvorîte din ne­ cît m ai raţională a fondului funciar, găsirea celor
Aspect din laboratorul secţiei de biologie a Institutului de voile practicii agricole ale unităţilor m ai eficiente m ijloace de sporire a capacităţii de
cercetări agricole. Cercetătorii Ovidiu Petrescu şi Eugenia din zona respectivă, specialiştii producţie a tuturor soiurilor noastre, repartizarea
Bălan determină rezistenţa la ger a unor noi soiuri de griu. Staţiunii experim entale Turda au judicioasă a principalelor culturi pe teritoriul ţării,
creat noi soiuri de hibrizi mai ţinînd seam a de condiţiile de clim ă şi sol pentru
sînt m ai m ari decît în anii trecuţi. Gospodăria co­ adaptaţi condiţiilor pedoclim atice locale. Hibridul fiecare plantă în parte. De asem enea se impune
lectivă din Lenauheim, regiunea Banat, a obţinut HDF-208, răspîndit pe suprafeţe m ari în gospodării necesitatea urgenţă a creării şi introducerii în cul­
de pe o suprafaţă de 540 hectare o producţie de de stat şi colective, a dat peste 5.000 kg. porum b tura m are a unor soiuri de producţie calitativ su­
5.397 kg. de porum b boabe la hectar. Colectiviştii boabe la hectar, rezultate nem aiîntîlnite în zona perioare la toate plantele de cultură. O preocupare
din Sînt ana, regiunea Crişana, au realizat cîte respectivă. Staţiunea experim entală Suceava, pe de bază în activitatea de cercetare o constituie
5.347 kg. de porum b boabe la hectar, pe o supra­ lingă cercetările întreprinse, a organizat temeinic agrotehnica culturilor în condiţiile agriculturii in­
faţă de 830 hectare, iar cei din com una Negoiu, punctele experimentale. In funcţie de microzone tensive şi a profilării fiecărei gospodării socialiste
regiunea Oltenia, au obţinut în m edie cîte 5.150 kg. staţiunea a stabilit asemenea puncte experim entale în parte pe un num ăr redus de culturi.
porum b boabe la hectar pe o suprafaţă de 265 de în 12 gospodării colective. Un m are sprijin îl dau însem nate succese se vor obţine în domeniul
hectare. Se ştie că în Dobrogea n-au căzut preci­ staţiunile noastre experim entale în privinţa instru­ creşterii anim alelor prin hrănirea lor cu furaje
pitaţii din prim a decadă a lunii m ai şi pînă în irii tem atice a colectiviştilor şi m ecanizatorilor. complexe produse pe cale industrială. Prin m eca­
nizarea şi autom atizarea proceselor tehnologice,
producţia va creşte în m od sim ţitor.
Comuna noastră cercetările în domeniul economiei agrare, vor con­
Toate rezultatele am intite cît şi altele privind
tribui în m are m ăsură la dezvoltarea agriculturii
In repetate rînduri comuna noastră a In ultimii ani comuna noastră şi-a schim­ noastre socialiste în lum ina docum entelor celui
avut oaspeţi. Şi de fiecare dată cînd au­ bat înfăţişarea. In locul cocioabelor de de al IlI-Iea Congres al Partidului M uncitoresc Ro-
zeam cîte un vizitator exclamînd : „Ce altădată s-au ridicat peste 1.500 de case mîn, vor contribui, de asemenea, la ridicarea ne­
case frumoase !“, inimile ni se umpleau de noi, mari şi frumoase, aşa cum se spune contenită a nivelului de trai m aterial şi cultural
mulţumire. Şi intr-adevăr, avem de ce fi pe la n o i: cu două faţade. 1.000 aparate
m ulţumiţi. Trăim acum o viaţă fericită. de radio, 4 televizoare, 50 motociclete, sute al poporului nostru m uncitor, la întărirea econo­
Adeseori însă ne amintim de viaţa din de biciclete sînt Şi ele în felul lor o altă miei naţionale şi înflorirea patriei noastre.
trecut. Ce eram noi pe atunci ? Nişte ar­ dovadă a vieţii îndestulate pe care o duo
gaţi care trudeau din greu pe pămîritu­ colectiviştii. Ştefan Alecu, Ion Stroe, Do-
rile moşierilor şi chiaburilor. 17 moşieri bre Gheorghe, care în trecut au fost ar­
stăpîneau peste 4.500 hectare terenuri din gaţi şi-au construit case noi, şi-au tras
cele mai fertile, în timp ce 800 de familii lumină electrică, şi-au cumpărat mobilă
ţărăneşti erau lipsite cu totul de pămînt, modernă.
iar alte 500 aveau suprafeţe foarte mici. A u dispărut cîrciumile, şi-n acelaşi timp
Sărăcia, mizeria şi tot felul de boli de­ s-au înm ulţit şcolile. Avem cinci şcoli,
cimau populaţia şi îndeosebi copiii. De dintre care una medie, totalizînd 70 de
spital nici pomeneală. In toată comuna a- cadre la peste 1.900 de elevi. De aici, din
veam doar o singură şcoală cu numai şase comună, au plecat la şcoli superioare pes­
cadre didactice. In ceea ce priveşte cul­ te 20 de fii de colectivişti, care au ajuns
tura, e de ajuns să arăt că în comună nu specialişti în diferite domenii. Nicolae Mi-
era nici cămin cultural, nici bibliotecă. rea, a devenit medic, Vatamanu Maria e
A m arătat doar citeva aspecte din via­ inginer chimist, iar Maria Sirea, după ce
ţa noastră din trecut. a terminat Facultatea de matematici, s-a
După eliberarea ţării, sub conducerea întors ca profesoară în comună.
partidului noastru şi ţăranii din Pechea Colectiviştii din Pechea sînt dornici de
au alungat pe boieri şi au trecut la îm ­ a afla cît mai m ulte despre lucrurile şi
părţirea pămîntului. Apoi, urrnînd povaţa fenomenele care-i înconjoară, despre na­
partidului, în august 1949 am pus tem e­ tură, despre societate. Biblioteca comuna­
lie gospodăriei colective „11 Iunie”, Chiar lă le satisface setea de cunoştinţe punîn-
din primii ani, lucrînd păm întul cu maşi­ du-le la dispoziţie aproape 7.000 de volu­
nile şi tractoarele S.M.T.-ului, folosind se­ me. In comună există peste 1.000 de abo­
m inţe selecţionate şi aplicînd metodele a- namente la ziare şi diverse reviste.
grotehnice, am obţinut producţii de două Cu toţii ne-am convins de faptul că ri­
şi chiar de trei ori mai mari decît în anii dicarea nivelului nostru de trai îşi are iz­
anteriori. Aceasta a dus la mărirea cîşti- vorul în dezvoltarea tot mai puternică a
gului colectiviştilor şi la atragerea de noi proprietăţii obşteşti a gospodăriei colecti­
familii în gospodăria colectivă. De la un ve, în creşterea continuă a producţiei a-
an la altul puterea economico-or ganizator- gricole şi animaliere. Iată de ce acum, în
rică a gospodăriei a crescut. In anul 1957 preajma celei de a 15-a aniversări a Re­
s-a colectivizat întreaga comună. Cu a- publicii noastre, cînd colectiviştii îşi în­
ceastă ocazie a mai luat fiinţă gospodăria tocmesc bilanţul realizărilor, ei îşi expri­
colectivă „7 Noiembrie". mă totodată hotărîrea de a munci şi mai
bine, pentru a întări cît mai m ult gospo­
Astăzi, ambele gospodării sînt m ultim i­
lionare, fapt care a făcut să crească şi dăria colectivă.
veniturile colectiviştilor. Anul acesta, de ION NEGOIŢÂ
pildă, colectiviştii vor primi pentru fie­ Erou al Muncii Socialiste,
care zi-muncă produse şi bani în valoare preşedintele gospodăriei agricole colec­ Casa-laborator e un loc des vizitat în timpul iernii de
de peste 30 lei. încă din anul 1960 au fost tive „11 Iunie 1949*, din comuna Pechea, colectiviştii din comuna Hărman-Braşov. Nelipsit de
introduse avansurile băneşti lunare. regiunea Galaţi fiecare dată, inginerul agronom dă explicaţii ştiinţifice,