Page 3 - Albina_1962_12

LA ŞCOALA PRODUCŢIILOR MARI stîm it aici interesul cuvenit. Consiliul de conducere al
Ca şi în alte comune din
gospodăriei colective a găsit
raionul Roman, şi în Pildeşti înlocuitor la cercul zootehnic
s-au deschis cursurile agro­ şi a adus faptul la cunoştin­
Harnicii colectivişti din Ro­ din nou, în num ăr şi m ai la asigurarea unei densităţi zootehnice. Numai că aici
man au încheiat cu succes bi­ m are, frecventînd cele trei optim e la hectar. treaba s-a făcut pe jum ătate. ţa consiliului agricol raional,
lanţul recoltelor din acest an cercu ri: agrotehnic, legumi­ D esfăşurarea lecţiei a con­ Adică din patru cercuri au dar acesta încă nu a trim is a-
şi au pornit voiniceşte la col şi zootehnic. stituit un adevărat schim b de fost deschise num ai două. probarea. Oare cît va mai
drum pentru ca în 1963 în catalogul cercului legu­ experienţă, unde s-au popu­ Cercurile legumicol şi zooteh­ trece pînă va sosi aprobarea
să realizeze şi m ai mult. micol şi-au făcut apariţia pri­ larizat metodele colectivişti­ nic, pînă la sfîrşitul lunii no­ şi o dată cu ea manualele
Experienţa le-a dem onstrat mele note. Puiu Dum itru — lor fruntaşi. iem brie nu şi-au început ac­ respective ?
însă că pentru acest lucru 10, Băncilă M aria — 9, Ior- Iată însă că la cel de al tivitatea. Cel legumicol, pen­ Pe întreg raionul, 13 din
trebuie să stăpînească şi dache Gheorghe — 10. Ele o- doilea cerc agrotehnic, ţinut tru că lectorul Ion Jitianu cele 126 cercuri agrozooteh­
să aplice în practică cele glindesc strădania elevilor de în aceeaşi zi, lectorul Gheor­ nice nu şi-au început încă ac­
m ai înaintate m etode agro­ a-şi însuşi cît m ai bine lec­ ghe Prodan s-a m ulţum it în este plecat în... concediu, iar tivitatea. Consiliul agricol ra­
zootehnic
pentru
cel
că
tehnice. Iată de ce, nu ţiile predate. De altfel, lecto­ schimb să facă o expunere m edicul veterinar, Constantin ional trebuie să acţioneze
m ai m iră pe nimeni faptul că rul, inginerul agronom Ion după manual, neînsoţită de Olteanu, a fost... transferat. grabnic, făcînd tot ceea ce
în aceste zile, în toate sa­ Borcea, se preocupă ca lecţi­ exemplificări. De asemenea, Situaţia este bineînţeles cu­ trebuie pentru ca învăţăm în-
tele şi com unele găseşti co­ ile să fie cît mai interesante nu a antrenat cursanţii la dis­ noscută de către consiliul a- tul agrozootehnic să se des­
lectivişti ascultînd lecţiile ce şi cît m ai atractive. Răsfoind cuţii, pentru a arăta felul cum gricol raional, care nu a luat făşoare în toate comunele în
se predau la învăţăm întul planul celor 6 lecţii predate au muncit, deşi printre ei încă nici o m ăsură pentru bune condiţiuni.
agrozootehnic de trei ani. Aici pină acum, am constatat că erau destui fruntaşi. Iată m o­ deschiderea la tim p a aces­
ei învaţă cum să-şi organi­ la toate problem ele dezbătute tivul pentru care lecţia nu a tor cursuri. Mai m ult chiar. M. CHIRCULESC1*
zeze mai bine munca, cum să s-au făcut referiri la exemple­
m ărească fertilitatea păm în- le concrete din gospodăria
tului, într-un cuvînt, deslu­ colectivă.
şesc în colectiv tainele pro­ La gospodăria colectivă din
ducţiilor mari. com una Săbăoani au fost în­
★ fiinţate două cercuri agroteh­
In raionul Roman în acest nice şi unul zootehnic. La cer­
an s-au organizat în cadrul cul agrotehnic tocm ai se
învăţăm întului agrozootehnic preda lecţia a treia, intitulată
de m asă, 126 de cercuri cu- „Dezvoltarea intensivă şi
prinzînd peste 6.000 de m ultilaterală şi căile de spo­
cursanţi. Pentru a vedea cum rire a producţiei în ram ura
îşi desfăşoară activitatea o culturilor de cîm p“. Lectorul
parte din aceste cercuri, am Romulus Alexandru a fă­
vizitat cîteva comune... cut o expunere docum entată,
în comuna Trifeşti, colec­ cu m ulte exemple din m unca
tiviştii au obţinut în acest an colectiviştilor. La punctul
rezultate frumoase. La po­ „Căile de sporire a producţi­
rum b producţia medie pe ei agricole în ram ura cultu­
gospodărie a fost de aproape rilor de cîm p“ a arătat că
3 0du kg. boabe iar pe 75 ha. aici una din principalele căi
5.300 kg. boabe la hectar. La o constituie ridicarea produc­
ferm a de vaci producţia de ţiei la hectar. Cum ? La a-
lapte planificată, de 2.200 li­ ceastă întrebare li s-a dat cu-
tri pe cap de vacă furajată, vîntul chiar colectiviştilor.
a fost depăşită. De pe cele 30 Astfel, M aria Macovei, care a
hectare cultivate cu legume, realizat îm preună cu brigada
au realizat un venit de 600.000 sa cu 300 kg. porum b boabe
lei. la hectar şi cu 3.000 kg.sfeclă
Ne aflăm deci în mijlocul mai m ult faţă de m edia pe
unor colectivişti pricepuţi, gospodărie, a vorbit despre
care au dobîndit astfel de necesitatea aplicării întregu­
succese datorită aplicării lui complex de m ăsuri agro­
unor metode agrozootehnice tehnice. Pe terenul unde a lu­
înaintate pe care ei le-au cu­ crat brigada ei, s-a m uncit cu
noscut în cadrul cursurilor m ultă răspundere la lucrările Inginerul agronom Gheorghe Motriuc din G-A.S. Qrăniceşti, regiunea Suceava,
organizate în ultim ii doi ani. dă explicaţii suplimentare unui grup de colectivTştl după terminarea lecţiei
în acest an îi găsim prezenţi de întreţinere a culturilor şi agrotehnice
Zeletinul, cînd s-or pune viile şi livezile pe V I R S T A M A J O R A T U L U I
TREI REFERATE... rod, cînd om avea 2—3 camioane atunci să
se pună cineva cu noi".
Auzit-aţi tovarăşi, ce şi-au pus îs cap colec­ Miez de noiembrie, frig, co­ La prima lecţie M ardare a
tiviştii ? Vor, nici mai mult, nici mai puţin paci desfrunziţi. Cer limpede avut emoţii. Acum emoţiilor
să schimbe faţa dealurilor. Să scoată la iveală dar rece, ogoare negre şi al­ le-a luat locul un interes a-
comorile ce „zac într-însele", să adîncească tele cu grîu abia mijind. în- dînc.
Zeletinul, să-şi cumpere camionae, să se ia tr-o asemenea zi de toamnă la Din cele peste 400 de vite
A fost o şedinţă cum nu sînt multe altele. la întrecere cu cei mai tari din raion. Vaslui, străvechi oraş moldo­ pe care le are sectorul zooteh­
Mai ales referatele. Trei referate, toate des­ Frosa Isac e şefă de echipă, Constantin vean, se pregătea o sărbătoa­ nic al gospodăriei, lui M arda­
pre activitatea culturală pe ultimele trei luni. Huideş de asemenea. Ei şi încă mulţi alţii, re într-un fel a primăverii. re i s-au încredinţat 25 de vi­
Comuna Buda, pentru că aici s-au petrecut v-au luat-o înainte. Invitaţiile pentru această ine­ ţei. In grajdul cel nou cei 25
lucrurile, se află în cuprinsul raionului Adjpd dită sărbătoare sunau aşa : de viţei îl aşteaptă în fiecare
şi se compune din şapte sate. în comună sînt Cîieva cuvinte despre munca cu cartea „Comitetul raional U.T.M. dimineaţă, întinzînd spre el
nu mai puţin de cinci şcoli, încadrate cu Vaslui vă invită la sărbători­ boturile roz. îi iubeşte mult
peste douăzeci de cadre didactice. Activul cul­ Cele ce urmează s-au întîm plat tot în pe­ rea m ajoratului tinerilor din M ardare. De dimineaţă pînă
tural e foarte numeros şi asta s-a putut ve­ rioada am intită în referate. Mergeam spre sa­ raionul Vaslui, care va avea seara are de lucru cu cei 25
dea... mai cu seamă la şedinţă. tul de centru la sesiunea sfatului popular, loc în sala clubului întreprin. de „neastîmpăraţi". dar face
Dar să revenim la referate. Prim ul a fost împreună cu Eftimie Pascu, conductor de a- derii „Vasile Roaită", la orele totul cu pasiune şi dragoste.
prezentat de tovarăşul Dănilă, director al telaj din brigada întîia. Discutam despre pro­ 18“. Oare pasiunea în îngrăjirea
şcolii şi al căminului cultural de centru şi blemele economice ale gospodăriei. M-a în­ Printre cei peste 250 de ti­ animalelor e un lucru mic ?
care răspundea de altfel de activitatea cul­ trebat dacă nu cumva am la mine un statut. neri care împlineau în curînd Nimic nu se poate face temei­
turală pe întreaga comună. Referatul a în­ Nu-1 aveam la îndemînă. „Păcat, zicea. Ştiţi, 18 ani se află şi M ardare Ar­ nic fără pasiune. Curăţirea
ceput cu explicarea însemnătăţii, şi mai cu la sesiune se ridică probleme. Te miri ce în­ delean, colectivist din satul grajdului, aşternerea paturilor
seamă... a oportunităţii şedinţei. Trebuie rej trebări ţi se pun. Eşti deputat..." I-am am intit Bahnari. cu paie, darea tainului, alăp­
cunoscut că a fost partea cea mai concretă că la biblioteca din sat sînt sute de cărţi în Era invitat la această săr­ tarea cu biberonul, plimbarea,
a referatului. Cea mai concretă, pentru că care toţi colectiviştii pot găsi răspunsuri la tot bătoare împreună cu alţi co­ toate cer pricepere, răbdare,
în rest vorbitorul a am intit doar de 8 confe­ atîtea întrebări. Eftimie a tăcut o bucată de lectivişti din împrejurimi. pasiune. Utemistul M ardare
rinţe care cică s-ar fi ţinut la cele trei că­ vreme, apoi a răspuns mai mult pentru sine. Nalt şi subţire, cu păr negru Ardelean nici nu se gîndeşte
mine culturale. Despre ce s-a vorbit nu-şi „Sînt, nimic de zis, dar ce să mai spun..." şi ochi căprui, cu voce femi­ să lucreze altfel. Multe a de­
mai amintea. Ştia oare Eftimie că cineva a umblat o nină de adolescent, îmbrăcat prins şi de la cei mai bătrîni
A urm at la cuvînt tovarăşa Burlacu, direc­ săptăm înă întreagă să ia două cărţi de la în frumosul său costum naţio­ qare o viaţă întreagă s-au o-
toarea căminului cultural din satul Putini. bibliotecă ? nal, asculta plin de emoţie cupat cu această meserie. Dar
Aici se află şi sediul gospodăriei colective. în Cîtă pasiune a pus tovarăşa Elena Dănilă cuvintele celor de la tribună. sînt lucruri pe care şi aceş­
fiecare zi tovarăşa Burlacu intrînd în cămin în munca cu cartea a reeşit la şedinţa de a- Alături de M ardare Arde­ tia le învaţă de-abia acum, ta
trece prin faţa sediului. Cum a sprijinit că­ naliză. în dorinţa de a o ajuta pe tovarăşa lean trăiau aceeaşi emoţie alţi cursuri, îm preună cu Mardare.
minul cultural tînăra gospodărie pentru în­ Burlacu, a răspuns îfl locul ei că la 6 octom­ tin e ri: muncitorii Sandu Ia- Nu rare ori bătrînii îl întrea­
tărirea ei organizatorică şi economică ? Ce brie existau circa 60 de cititori. Unii au ră­ cob, Constantin Sîrbu, Petre bă pe M ardare, aşa, ca pe un
acţiuni cultural-educative au avut loc în suflat uşuraţi. însfîrşit, un răspuns prompt Vieru, colectiviştii Cecilia Mi- coleg de-al lor :
această perioadă în scopul arătat ? Le va şi concret. Numai că... S-a găsit cineva să tachî. Ion Baciu, Valentin Po- — Ia spune, M ardare, cum
spune tovarăşa Burlacu, şi-au zis cei pre­ facă remarca. „Tovarăşa Dănilă a uitat pe pescu. Nu-i mai văzuse nicio­ îi cu însăm înţarea artificială ?
zenţi. Dar... tovarăşa directoare n-a mai putut semne că cu două luni în urm ă a dat acelaşi dată, nicăieri dar i se păreau Că pe vremea mea...
vorbi despre „însemnătatea" şi „oportunita­ răspuns — 60 de cititori". atît de cunoscuţi, de apropiaţi. — Păi. n-ai auzit cum spuse
tea" şedinţei. S-au spus de antevorbitor şi Sărbătoritul M ardare Arde­ inginerul ? Uite aşa. şi aşa...
Aşa au stat lucrurile pînă nu de mult în lean este un tînăr de nădej­ şi îi lămureşte. Oamenii înva­
nu se face să repeţi. de în gospodăria colectivă din ţă unii de la alţii, indiferent
Nu vom mai insista asupra ultimului refe­ comuna Buda. Şedinţa am intită a fost în- satul Bahnari. îl cunosc şi de vîrstă. De fapt nici Mar­
rat. Pe scurt, prezentarea celor trei referate tr-adevăr foarte oportună. Sprijinul dat de colectiviştii din alte sate pen­ dare Ardelean nu mai e un
despre activitatea culturală pe trei luni a către comitetul raional de cultură şi artă tru hărnicia şi priceperea sa. copilandru.
durat mai puţin de zece minute. Ci* despre a fost cît se poate de binevenit. La 18 ani utemistul M ardare M ardare Ardelean e un
La chemarea organizaţiei de partid, un Ardelean a reuşit să înveţe tînăr ca mulţi alţii. Un tâ­
conţinut... ? bine meseria de îngrijitor de
num ăr destul de însemnat au colaborat cu n ăr care în anul acesta a păşit
viţei. El ştie că un bun cres­ în rîndurile cetăţenilor majori
Ce văd colectiviştii şi ce nu vede activul entuziasm la elaborarea unei foi volante. Nu cător de animale trebuie să ai ţării. îl aşteaptă noi dato­
de mult, la sectorul zootehnic al gospodăriei aibe cunoştinţe temeinice. Ia- rii şi drepturi, noi bucurii. O
„...Asta-i comuna noastră. Vedeţi costişele am văzut pe unul din tovarăşii am intiţi stând tă-1 aşadar nelipsit dintre ţară întreagă l-a sărbătorit pe
astea ? Par a fi nefolositoare. Dar sînt o bo­ de vorbă cu constructorii, notîndu-şi în car­ cursanţii cercului de zooteh­ el şi pe toată generaţia lui.
găţie, tovarăşe. Unii nici nu bănuiesc ce co­ nie. La cursurile agrozooteh­ Dar pentru el, această sărbă­
net fruntaşii şi metodele lor de muncă. Se
mori zac întrînsele. Numai livezi şi vii s-ar nice înveţi sistematic, ţi se toare a celor 18 ani împliniţi,
lucrează la întocmirea unui program de bri­ recomandă cărţile care tre­ va fî cea mai frumoasă fi­
putea planta 60 de hectare şi mai mult. D-a- gadă. Aşadar, primele rezultate, în urm a şe­ buie citite la început ca să le indcă e vîrsta patriei noastre
poi Valea Zeletinului. Dacă s-ar lucra după dinţei încep să se vadă. înţelegi pe celelalte mai gre­ libere. S-a născut atunci în
agrotehnică... ehei, numai de aici s-ar scoate Pe cînd o activitate pe măsura posibilită­ le care vor urma. Mă rog, o neuitatul an 1944 şi-n inima
lui va stărui veşnic această
zeci de vagoane de cereale. Unii zic că-i pă- ţilor, tovarăşi din activul cultural ? adevărată şcoală în care pri­ m are bucurie.
meşti o seamă' de cunoştinţe,
mîntul slab. O fi pe alocuri. Da' ce ziceţi, fără de care un colectiyist
poate. fi ajutat ? Poate, Şi cînd om canaliza CI. MUNTEANU nu-şi poate duce bine munca. RUŞALIN MUREŞANU
J t ţ i . ,1 1 1 0 .5 : j O.f.l ş J < 'r'y > ?, $ y • 1 *: * *-'v ' '