Page 30 - Albina_1962_12

Adevărata fată a monarhiei

La 30 Decembrie 1962 se împlinesc 15 zile, expoziţia va fi inaugurată oficial.
ani de cînd poporul romîn. sub condu­ Ea întruneşte cîteva sute de exponate „Nu vom uita că la 24
cerea Partidului Comunist, a alungat de care ilustrează această luptă dusă de
pe tronul ţării ultimul vlăstar al fami­ poporul nostru îm j ntriva monarhiei.
liei de Hohenzollern, proclamînd Re­ Sînt afişate pe panouri fotografii din
publica Populară Romînă. Acest act de trecutul îndepărtat sau mai apropiat, |“i;: s'o 'irai ,osupliL?'noa*t»'â.:
covîrşitoare im portanţă istorică a m ar­ documente de arhive, articole din presa
cat momentul încheierii primei etape a timpului, fragm ente literare, tablouri şi
s-a manifestat ura maselor faţă de di­ lela ferestrele
revoluţiei democrat-populare şi al tre­ caricaturi — toate înfăţişînd felul cum Palatului Regal*1
cerii la înfăptuirea sarcinilor măreţe
ale revo’uţici socialiste. nastia prusacă, şi proporţiile extraordi­
înlăturarea regimului monarhic a fost nare ale jafului regal. C«f«r»|kî| o» dmpm mti fur&ftiâtittyf
o necesitate istorică, cieoarece regalita­ Cîteva din primele exponate se refe­
tea se dovedise de multă vreme o pie­ ră la mînia de care fusese cuprinsă ţara
dică în calea dezvoltării Romîniei spre în mai şi iunie 1866, cînd Carol I a pus
forme de viaţă cu adevărat democra­ piciorul pe păm întul R om îniei: răscoa­ ' v*' * fSnwiwsns fati
tice. fără exploataţi şi exploatatori. In­ lele din satele grănicereşti de pe Du­
tr-adevăr, monarhia reprezenta expre­ năre şi refuzul sătenilor — proaspăt îm­ Z-KS-rt, am
sia cea mai desăvîrşită a trecutului în­ proprietăriţi sub Cuza şi Kogălniceanu
tunecat. Ea era „un parazit uriaş pe — de a vota, cu prilejul plebiscitului,
trupul ţării noastre", după cum a carac­ pentru prinţul străin. Caricaturi şi e- sahlist.i'O «a*
rate de la noi, făcută de concesionarul i d llllr
terizat-o atît de plastic tovarăşul couri din presă demască apoi vasta es­
Gheorghe Gheorghiu-Dej într-una din crocherie a construirii primelor căi fe­
cuvîntările sale. Totodată, ea îndepli­
nea rolul de agentură a imperialismu­ Strussberg în complicitate cu Hohenzol-
lui internaţional în Romînia, unealtă a lernul de pe tronul Romîniei (1871), şi
trusturilor capitaliste de peste hotare, indignarea poporului faţă de dezas­ Facsimil după un articol demascator al monarhiei, prezent în Expoziţie
unealtă a războaielor de cotropire, truoasa convenţie comercială încheiată
unealtă a moşierimii şi capitaliştilor cu Austro-Ungaria din ordinul prinţu­ bogăţiilor ţării”, „Zece mai, zi de doliu”, poziţie prin documente demascatoa­
autohtoni, jandarm al politicii de tero­ lui Carol (1875). Războiul de indepen­ re : m anifestaţii socialiste antirăz­
denţă din 1877— „Ţara piere, vodă bea” etc. sînt titluri­
1878 este ilustrat le unor broşuri, articole de gazete, ca­ boinice, m artiriul arm atei şi popu­
la
Turtucala,
de
laţiei,
dezastrul
şi sub alte aspec­ ricaturi, prin care odiosul rege a fost îngrozitoarele pierderi de oameni şi
te decît erois­ stigmatizat de oamenii de cultură pro­
mul ostaşilor ro- gresişti, şi care sînt expuse în expoziţia m ateriale în războiul im perialist etc.
mîni şi frăţia de documentară a muzeului Peleş. Jubi­ Zguduirea monarhiei intrate în panică
o dată cu trium ful Marii Revoluţii So­
arme ruso-romînă, leul de 40 de ani de domnie ai regelui
şi anume încerca­ Carol I, din 1906, este înfăţişat prin do­ cialiste din Octombrie sînt dovedite cu
rea făcută de Ca­ cumente grăitoare: masa prim arilor pagini din memoriile reginei Maria, ale
lui AL Marghiloman şi N.
rol I de a sabota
trecerea trupelor Iorga. Nu mai puţin grăi-.,
toare pentru istorie
este
ruseşti prin ţara m ărturisirea generalului
noastră, spre Tur­ M ărgineanu că după ce a
cia, minciuna „e- ordonat la 13 Decembrie
roismului” lui Ca­ 1918 asasinarea muncitori­
rol la Calafat, su­ lor în piaţa Teatrului Na­
ferinţele ostaşilor ţional, regele Ferdinand l-a
romîni pe cîmpul decorat şi, plin de fericire,
de luptă din Bul­ l-a sărutat pe ambii obraji.
garia, unde au Momentul înfiinţării
fost trim işi aproa­ P.C.R. în 1921 a determ inat
pe dezbrăcaţi, şi intrarea luptelor antimo­
condiţiile tîlhă- narhice într-o fază nouă,
reşti ale rechizi- mai combativă, mai orga­
ţiilor de război nizată şi decisivă. Se află
făcute la sate. în expoziţia de la Peleş ex­
După războiul trase din presa comunistă
de independenţă legală şi ilegală, manifes­
naţională, Romî­
Panott la intrare a tn Expoziţia documentară a nia a căzut într-o te pentru republică, mani­
castelului Peîeş. altă robie : vasa­ festul P.C.R. împotriva a-
litatea faţă de car ducerii pe tron a aventu­
rierului Carol II de către
pitalul străin, în
rizare a poporului, de înăbuşire a lupte­ special germano-austriac, şi rapaci­ clica lui Maniu, citate din
lor ţăranilor şi m uncitorilor pentru o tatea prinţului, devenit rege, care, ca rezoluţiile Congresului al
viaţă liberă şi îmbelşugată. agent al capitalului respectiv se îmbo­ V-lea al P.C.R., mache­
Timp de 81 de ani, din 1866 pînă la găţea din bacşişuri, iar ca şef al statu­ ta unui obuz de aur şi a
sfîrşitul anului 1947. dinastia prusacă lui primea plocon, în 1883, din partea unul tun Vickers de aur,
a supt, fără neruşinare, sîngele poporu­ guvernului liberal, linguşitor, nu mai prim ite în dar de Carol,
lui nostru, a strîns bogăţii ca în bas­ puţin de 12 din cele mai mănoase moşii
me, a înrobit ţara intereselor străine, ale statului, în vreme ce ţărănim ea se drept răsplată pentru co­
a învrăjbit, a biciuit, a manevrat, a stingea de foame şi pelagră. Numeroa­ menzile pe care acesta le
cum părat conştiinţe, a trădat interesele se exponate din expoziţia antim onar­ impunea la firmele unde
naţionale în cea mai bună conglăsuire hică zugrăvesc aceste momente dure­ era cointeresat cu mii de
cu partidele burgheze şi moşiereşti care roase, de care regele era direct vino­ Proclamarea R.P.R. (afiş) acţiuni.
îi ţineau isonul. vat, ca răscoala din 1888, cînd, m un­ chiaburi, grevele muncitorilor pe şan­
Luptele eroice de la Griviţa şi ames­
însăşi detronarea domnitorului demo­ citorimea de la oraşe, neorganizată încă tierele expoziţiei de la Filaret, articole­ tecul regelui în reprim area lor sînge-
crat Alexandru Ion Cuza, săvîrşită în într-un partid, dar aflată sub influenţa le demascatoare din gazeta „Romînia roasă, fotografiile unor inscripţii zu­
noaptea de 11 februarie 1866 de către prim elor cercuri socialiste, şi-a expri­ muncitoare", versurile lui I. L. Caragia- grăvite de tineretul comunist pe zidu­
hidoasa coaliţie burghezo-moşierească, m at solidaritatea cu cauza dreaptă a le : „Mare farsor, mari gogomani", arti­ rile palatului regal (cu parola „Jos re­
a însemnat un act de trădare naţională. clăcaşilor răsculaţi de pe moşiile regale colul : „Nu mergeţi la mascaradă !“ şi gele asasin >“), manifeste ale P.C.R. îm­
A fost ultimul act de trădare a princi­ şi boiereşti. altele. potriva fascizării ţării şi a cîrdăşiei cu
piilor democratice şi republicane afişa­ „Spionul prusac", „Omul periculos", gardiştii, cu Mussolini şi Hitler, îm­
te de burghezia progresistă în revolu­ „Viclenia regelui", „Scoate, neamţule, Momentul m arilor răscoale din 1907 potriva acordurilor comerciale cu Ger­
ţia din 1848. Aducerea prinţului prusac ce-ai furat", „Marele îmblînzitor. rege­ este înfăţişat din abundenţă cu foto­ mania, împotriva diete turii regale şi ■
Carol de Hohenzollern, în prim ăvara le „avar ca un bragagiu”, „Mormîntul grafii reprezentînd împuşcarea ţărani­ dictatului de la Viena, pagina în-
anului 1866, a desăvîrşit trădarea. Bur- lor, grafice care arată starea de groaz­ tîia din „Scînteia" ilegală şi docu­
ghezo-moşierimea, în frunte cu Brătie- nică mizerie de la mentul „Punctul nostru de vedere”,
nii, şi-a asigurat astfel un şef suprem satie, apelul miş­
care i-a tolerat jefuirea ţării, şi căruia, cării muncitoreşti răspîndit ilegal de P.C.R. în acele zile
la rîndul ei, i-a dat mînă liberă să se către arm ată, cu dramatice, sînt de asemenea oglindite
fotografii şi docu­
în expoziţie. Alte
înfrupte din bogăţiile ţării, ca în codru. îndemnul să nu mente de presă şi arhivă vorbesc des­
tragă în răsculaţi,
Poporul romîn n-a acceptat, însă, complicitatea re­ pre anii dictaturii legionaro-antones-
niciodată, parazitul cocoţat pe tron. In gelui cu guvernul ciene, domnia regelui-legionar Mihai,
ciuda teroarei şi represiunilor de tot asasin, şi diferite tîrîrea Romîniei în criminalul război
felul, clasa muncitoare ca şi masele ţă­ episoade grafice, antisovietic, sabotarea războiului de
răneşti au protestat şi au luptat îm­ tablouri de picto­ jaf, la chemarea comuniştilor, încheie­
potriva cîrdăşiei monarhd-burghezo- rii Băncilă, Iseir, rea Frontului unic muncitoresc şi pre­
moşiereşti. Numeroşi intelectuali pro­ M urnu etc., pre­ gătirea insurecţiei armate.
gresişti şi-au unit glasul în acelaşi pro­ cum şi cîteva din Ultimele panouri din expoziţie înfă­
test vehement împotriva dinastiei hră­ nimicitoarele arti­ ţişează Eliberarea, gărzile patriotice în
păreţe, printre ei num ărîndu-se cu cole ale m arelui luptă, lupta maselor conduse de P.C.R.
cinste scriitorii Cezar Bolliac, B. P. pam fletar N. D. pentru instaurarea puterii populare,
Haşdeu, Alex. Macedonski, Mihail Emi- Cocea. Alte arti­ scene din iarna 1944—45 la sate, cînd ţă­
nescu, Vasile Alecsandri, I. L. Caragia- cole arată poziţia rănim ea a purces la exproprierea moşii­
le, Alex. Vlahuţă, G. Coşbuc, Anton înaintată, republi­ lor, sabotajul la care s-a dedat fostul
Bacalbaşa, C. Miile, N. D. Cocea, Tudor cană, a partidului rege Mihai — şi, în fine, alungarea
Arghezi ş.a. de atunci al cla­ monarhiei la 30 Decembrie 1947 şi m a­
sei muncitoare, nifestaţiile de entuziasm ale poporului.
Lupta împotriva monarhiei antinaţio­
precum şi aspecte
nale şi antipopulare pe parcursul celor ale solidarităţii „N-au fost zadarnice jertfele, sacri­
opt decenii de robie sub exploatarea muncitorilor de la ficiile atîtor ani de aprigă luptă de cla­
să. Oropsiţii soartei. cei jefuiţi şi ex­
unei dinastii ticăloase, constituie un oraşe cu ţăranii ploataţi la sînge de capitalişti şl mo­
răsculaţi.
capitol viu, de istorie militantă, care şieri, cei care ieri nu erau nimic pe
Urmează perioa­ lume, sînt azi totul, sînt stăpînii ţării şi
cinsteşte poporul romîn. da de accentuare ai soartei lor" — cu acest citat dintr-o
In cîteva săli ale castelului Peleş a exploatării şi cuvîntare a tovarăşului Gheorghe
din Sinaia, construit, după cum se ştie, trădării interese­ Gheorghiu-Dej se încheie expoziţia de
lor naţionale de
de către Carol I din banii poporului — la Sinaia, care ream inteşte poporului
către monarhie :
şi transform at în muzeu de artă în anii neutralităţii romîn întunecaţii ani ai regilor tilhari
anii puterii populare, se lucrează ta or­ şi cei ai primului şi trădători, izgoniţi o dată pentru tot-
ganizarea unei expoziţii documentare Deviza „Coroanei de ote)“ - caricatură de război mondial re- /Iaqiin o
cu caracter antimonarhic. Peste cîteva A. Murnu din revista mFurnica‘ nr. 91, din 1306. prezentate în ex­ NJCOLAE DELEANU