Page 5 - Albina_1962_12
P. 5

de  pui.  Şi  aci,  fata  cu  halat              Al.   A n d r i ţ o i u
                                                                   alb  respectă  înirutotul  litera
                                                                   păsărilor  sînt  făcute  în  mod
                                                                   exemplar.  După  scăderea  an
             W-             >': *fV.:                              de  an  a  mortalităţii  sub  pro­
      M                                                            centul  admis,  crescătoarele  de     “pn   m inte
                                                                   păsări  se  gîndesc  acum  la  li­
     o J -                                                         chidarea  completă  a  m ortali­
                                                                   tăţii.                                Ţin  minte  fiece  clipă
                                                                     Fata  cu  halat  alb  are  la  în-   cum  aerul  ţine  minte-o  aripă.
                                                                   ăemînă  un  elixir  al   vie ţii:      Am  trecut  prin  belşuguri  vestite  şi  mari.
                                                                   biostimulatorii   fabricaţi   la       Tovarăşii  mei  erau  gospodari  milionari.
                                                                   Iaşi  pe  bază  de   antibiotice.      Pîinea  şi  mierea  şi  vinul
                                                                   Administraţi  în  hrana  păsări­       îmi  erau  pe  masă  tainul.
                                                                   lor,  biostimulatorii  reduc  mor­     Şi  atunci,  la  lumină  lină  de  lună
                                                                   talitatea  şi  ajută  la  creşterea    am  ciocnit  împreună.
                                                                   în  greutate  a  puilor  cu  10-42     pentru  copii,  pentru  viitor,  pentru  pîine,
                                                                   la  sută                               pentru  trandafiri,
                                         Împrejmuirea  din  plasă  de   Căminul  cultural  din  Te­       pentru  inimi  stăpîne,
                                        sîrmă,   puierniţele   văruite,   chirghiol  organizează în timpul   pentru  fete  fiumoase,  pentru  bălrîni,
                                        umbrarele  pitice  pe  tim p  de   verii  vizitarea  gospodăriei  co­  pentru  surîsuri,  pentru  fîntîni.
                                        vară,  stolul  puilor  albi  sau   lective  de  către  oamenii  m un­  Paharul  ciocnit  răsuna
                                        roşcaţi,  iar  în  mijlocul  aces­  cii  veniţi  la  odihnă  în  staţiu­  şi  vinul  ardea  ca  o  stea
                                        tui  binecunoscut  decor,  nelip­  ne.  Plină  de  satisfacţii  reci­  şi  se-aduceau  fructe  cu  coşu’.
                                        sita  crescătoare  de  păsări,  cu   proce  a  fost  vizita  unui  grup   In  seara  bogată  în  umbre,
                                        halatul  ei  imaculat  şi  părul   de  muncitori  printre  care  se
                                        strîns  în  basma...  Avicultura,                        I        cu-un  rit,
                                        ramură  atît  de  bănoasă,   nu                                   c-un  rit  de  nespus  s-aprindea
                                                                                                          surîsul  fierbinte  şi  roşu.
                                        lipseşte  astăzi  din  nici  o  gos­
                                        podărie  colectivă,  acareturile
                                        fermei  de  păsări  oferind  pre­
                                        tutindeni  o  privelişte  familia­                               V e rd e   cru d
                                        ră.  Cuvintele  „coteţ“  şi  „poia­                      I
                                        tă“  dau  în  vremea  din  urmă                                    f
                                        semne  de  oboseală.                                              Pădurile  se  făceau  mai  sărace
                                         Nu  e  prea  m ultă  vreme  de
                                        cînd  prin  ogrăzile  aceloraşi                                   şi  vînturi  reci  se  grăbeau  către  sud
                                                                                                          cînd  deodată,  printre  culorile  posace  .
                                        oameni  care  astăzi  cunosc                                      de  sînge  vegetal  şi  rugină
                                        bine  tehnica  administrării  bio-                                griul  mijit  cu  verdele-i  crud,
                                        stimulatorilor,  molime  socoti­                                  cu  verdele !  crud  se-mbăta  de  lumină.
                                        te  ca  inevitabile  făceau  rava­
                                        gii  printre  orătănii.  „Ciuma"                                  Pădurile  se  făceau  la  o  parte
                                        păsărilor,  ca  şi  seceta  sau                                   şi  soarele  se-arăta  mai  duios,
                                        grindina,  era  privită  cu  ne­  afla  şi  tehnicianul  Luca  Popa   cînd  pe-nlinderi  imense  înainta  spre  depari
                                        ştiinţă,  teamă  şi  resemnare.  O                                verdele  griului  crud,  sănătos.
                                        fermă  de  mii  de  păsări  le-ar   de  la fabrica  de  antibiotice  din   Era  o  culoare  bogată
                                        fi  părut  multor  ţărani  un  fel   Iaşi.  La  ferma  avicolă,  oaspe­  era  o  lumină  ţîşnită  de  jos
                                        de  nebunie,  datorită  pericolu­  ţii  au  zăbovit  mai  m ult  ca  în   care  privirea  o-neîntă,
                                        lui  încuibării  bolii.  Oamenii  se   alte  locuri.  Tehnicianul  ieşean   care  privirea  o-mbată.
                                        simţeau  mai  liniştiţi  cu  cîte-   s-a  interesat  cu  atenţie  de  fe­  V
                                        va  găini  —  în  raţia  cărora  in­  lul  cum  sînt  folosiţi  biostimu­  Cabrioleta  luneca  printre  grîne
                                        trau  grăunţele  drămuite  cu   latorii  şi  de  efectul  lor  asupra   şi  caii  cu  mersul  de  dans  ca  plutit,
                                        zgîrcenie,  resturi  menajere  şi   păsărilor.  Fetele  cu  halat  alb   ne  duceau  pe  şlauri  bătrîne,
                                        putregaiuri  din  gunoaie.  i-au  dat  răspunsuri  sigure,        cînd  necontenit,
                                         Dintr-o  măruntă  îndeletni­  competente.  Cele  aflate  l-au    necontenit,  printre  culori  de  rugină
                                        cire  domestică,  creşterea  păsă­  m ulţum it  pe  deplin.  Oaspetele   grîul  cu  verdele-i  crud  visa  pîine
                                        rilor  a  devenit  astăzi  o  ştiin­  a  promis  că,  o  dată  întors  a-   şi  verdele-i  crud  se-mbăta  de  lumină.
     a$  a  noii  gări  din  Braşov     ţă.  în  toate  gospodăriile  agri­  casă,  va  povesti  tovarăşilor  săi
                                        cole  de  stat  şi  în  numeroase   de  muncă  despre  priceperea  şi
                                                                    succesele  crescătorilor  de  pă­
                                        gospodării  colective,  fermele
     N I R I                            devărate  obiective  de  tip  in­  sări  din  Techirghiol.        D u m in ic a
                                        avicole  seamănă  cu  nişte  a-
                                                                     Sînt  zece  crescătoare  de  pă­
                                        dustrial  pentru  incubaţie,  pro­  sări  in  această  colectivă.  Şi
                                                                    toate  zece  s-au  înscris  la  în-
    chise  in  seaxâ                    ducţie  de  carne  şi  produc­  văţămîntul  agrozootehnic  de
    “Jiâ                                ţie   de   ouă.   G.A.C.   Le-   trei  ani.  Cînd  inginerul  agro­
                                        nauheim  şi  Beşenova  Nouă,
                                        din  regiunea   Banat,  G.A.C.   nom  al  gospodăriei  a  făcut  a-   Satul  avea  nume  frumos :  Dor  Mărunt,
                                        Ceacu  din  regiunea  Bucureşti,   pelul  la  prima  lecţie,  George-   Duminica  purta  haine  frumoase.
                                        G.A.C.  Mihail  Kogălniceanu,   ta  Bocai,  Elena  Bogoi,  Ştefa­  Totul  era  frumos,  cu  in  şi  mătase,
                                        Cumpăna  şi  Techirghiol  din   na  şi  Tudora  Cristea,  Alexan­  lingă  pîrîul  cu  păru!  cărunt.
    ucnit  in  blocuri  şi  statui      regiunea  Dobrogea,  precum  şi   drina  Popescu  şi  toate  celelal­  Pe  uliţi  culorile  pline,
                                                                    te  au  răspuns :  prezent!
     de  bucate  şi  gutui,             altele  sînt  binecunoscute  pen­  Fata  cu  halat  alb,  avicultoa-   pline,  depline,  cum  le  stă  culorilor  bine.
    unţi,  spre  boltâ.                 tru  experienţa  şi  succesele  lor   rea,  nu  se  împacă  cu  suficien­  se  logodeau  pe  ii  şi  pieptare.
                                        pe  tărîmul  avicultura.    ţa.  Ea  învaţă,  întrezărind  în     Era  un  cîntec  mare
                                          La  Techirghiol,  de  pildă,   rîndurile  aşternute  pe  macula­  într-o  culoare,
                                        staţia  de  incubaţie  a  G.A.C.  a   tor,  zecile  de  mii  de  păsări  ale   şi-ntr-o  altă  culoare,  curată,
                                        scos  numai  în  prima  jumăta-   anilor  ce  vin.                o  melodie  abia  murmurată.
                                        ştiinţei.  Îngrijirea  şi  furajarea
    MULUS  COJOCARII                    te  a  acestui  an  aproape  40.000    N.  CULCEA                 Erau  culori  strigate  rotund,  cu  uimire,
                                                                                                          şi  culori  şoptite  ca  în  ceas  de  iubire.
                                                                                                          Pe  ii,  pe  pieptare,
          dacă  aflu  că  a  sosit  „tranzitorul".  Al  doilea  ar   —  Ii  chinezesc,  explică  scurt  şi  firesc  Ion  al   culorile  făceau  preumblare,
          fi  vrut  să  mai  adauge  că  a   aflat  de  la  Fane,   doilea.                               sărutate  de  soare.
          gestionarul  cooperativei,  despre  un  nou  tip  de   —  Cu  aşa  ceva  să  tot  scrii I  i  se  lungiră  pri­  Iar  cînd  au  fost  sărutate  de  lună
          aparate  mult  mai  perfecţionate,  că  iarna  nopţile   virile  tehnicianului  spre  toc.      culorile  s-au  contopit  împreună.
          par  nesfîrşite...  dar  al  treilea  îî  retează  fraza  şi   Aleanul  acesta  îi  plăcu  lui  Ion  şi  deodată  îi
          începu  să  vorbească  mai  tare  decît  era  nevoie,   trecu  prin  minte  că  ar  fi  mai  bine  să  nu-i  mai
          parcă  ar  fi  discutat  cu  un  surd :    trimită  băiatului  stiloul.  La  internat,  cine  ştie ?
           —  Te  rog  să  nu  uiţi.  E  un  stilou  bun,  chine­  nu-i  greu  să-l  piardă  şi  ar  fi  păcat.  Tot  pleacă
          zesc.  Nu  ştiu  ce-o  să  mă  fac  pînă  îl  primesc.   sîmbătă  Vasiie  Meşteru  la  oraş  să-şi  scoată  ne­
          Apoi,  dîndu-se  mai  aproape,  îi  şopti :  „Aparat   vasta  din  spital.  îi  va  trimite  bani  lui  al  treilea
          cu  tranzistori  se  spune,  tată.  Tran-zis-tori“,  să-şi  cumpere  alt  toc  şi  gata.
           A1  doilea  încuviinţă  muteşte,  semn  că  a  me­  După  ce  Vasiie  îi  confirmă  că  a  îndeplinit  co­
     ne-   morat  termenul  şi  îi  răspunde  la  fel  de  tare,  ca   misionul,  al  doilea  îşi  aşează  stiloul  în  buzunarul
    a  şi   să  nu  observe  ceilalţi  de  pe  peron  discuţia  strict   de  sus  al  vestei.  I  se  părea  că  altă  consideraţie
    •"ani   personală  :                             are  posesorul  unui  asemenea  condei.  Cum   se
     nă,   —  Împrumută  şi  tu  de  la  vreun  coleg  sau  scrie   ivea  vreo  ocazie,  repede  scotea  carnetul  şi  îşi
    cum   cu  plumbul.  Tot  acolo  ieşi.            nota.  Avea  stiloul  ăsta  o  cerneală  aşa  de  uleioa­
    ă  şi   —  Stiloul  nu  se  împrumută,  tată.  Fiecare  mină   să  şi  era  atît  de  îndemînatec  de  parcă  iţi  purta
    l  lă-   scrie  în  felul  ei  şi  peniţa  se  formează  după  scris.   singur  mina.  Acum,  inginerul  sau  veterinarul  cînd
    ilese   Iar  cu  creionul  se  scria  pe  vremea  lui  Pazvante.  treceau  pe  la  grajduri  şi  aveau  cîte  ceva  de  co­
    uite,   După  felul  cum  apăsase  pe  cuvîntul  creion,  al   municat,  îl  rugau  pe  Sălcianu  al  doilea  să  scrie
    ună-   doilea  înţelese  că băiatul  s-a  supărat  din pricina   şi  să  transmită  celor  în  cauză.  Toţi  ştiu  că  are
    teh-  plumbului,  mai  ales  că  nişte  feţişoare,  eleve  la   stilou  chinezesc.
          medie,  cam  trăgeau  cu  urechea  şi  parcă-parcă  ar   Era  firesc  deci  să-l  supere  scrisoarea  fiului  care
    a  că   fi  găsit  motiv-  de  rîs.              îl  anunţa  că  şi-a  cumpărat  un  alt  stilou,  dar  pre­
    pre-    înapoiat  acasă,  Ion  nu  uită  să-i   amintească   tindea  să  i-1  trimită  şi  pe  cel  de  acasă,  să-l  aibă
    r  cit   nevestei!                               pentru  teze.  „Cam  ce  fel  de  treabă  o  fi  asta,  ca
    cînd    —  Băiatul  a  uitat  stiloul  acasă.  Să-l  pui  la  în-   fiul  să  aibă  două  stilouri  şi   tatăl  nici  unul ?"
    anos   demînă.  1-1  vom  trimite  prin  cineva  sau  poate  că   mormăi  Ion  al  doilea  puţin  supărat.  La  cele  scri­
    aleea   i-1  duc  chiar  eu.                     se  de  al  treilea  se  adaugă   şi  atitudinea  Ilenei,
    ârbat   Tocul  a  fost  găsit  şi  aşezat  cît  mai  la  vedere,   care  era  de  partea  feciorului  şi  îl  tot  bombănea
          pe  măsuţa  de  lingă  geam,  unde  erau  şi  cîteva   că  „ce-i  trebuie  lui  stilou,  om  bătrîn,  simplu  în­
      de   broşuri  de  zootehnie.  Stătea  acolo  cuminte,   cu   grijitor  la  vaci ?  Doar  n-o  să  rînească  cu  el  în
    adi-   cele  trei  inele  aurii  din  mijloc  lucind  în  bătaia   grajduri ?"
    ntrol   soarelui.  De  cîte  ori  avea  răgaz,  tatăl  îl  privea   Al  doilea  nu  zise  nimic,  ci  numai  pregăti  hirtie
    ia  la   pe  îndelete,  dueîndu-se  cu  gîndul  către  depăr­  scoase  stiloul  şi  scrise  un  răvaş  băiatului,  dar
    i  no-   tata  ţară  care  l-a  fabricat.  Intr-o  zi,  părîndu-i-se   cetind  cuvintele  cît  mai  răspicat,  să  audă  cei  ce
    dinţi.  că  stiloul  ar  fi  supărat  că  nu-i  luat  în  seamă  aşa   au  urechi.:
          cum  ar  merita,  începu  să  se  intereseze  mai  în­  „Află  că  noi  sîntem  bine,  sănătoşi.  Maică-ta
          deaproape  de  el.  II  deşurubă,  privi  în  zare  peniţa   cu  ale  ei,  ca  femeile,  eu  cu  munca  obişnuită  în
   '  gă-   galbenă,  suplă  ca  o  rîndunică  în  zbor,  o  încercă
   icule.                                            sector.  La  noi  au  început  de  aproape  două  săp-
          metodic,  ţărăneşte,  pe  unghia  mare  a  degetului   tămîni  cursurile  agrozootehnice  de  trei  ani,  aşa
    obiş-   şi,  pînă  la  urmă,  recunoscu  că-i  un  lucru  bun.   că  am  devenit  elev  ca  şi  tine.  învăţăm  o  mulţi­
   talmă   In  altă  zi,   trebuind  să   noteze  în  grabă  nişte   me  de  lucruri  foarte  însemnate  şi  am  dat  gata  un
    între  nume  de  oameni  şi  negăsind  un  plaivaz  la  înde­  caiet  cu  scrisul.  Păstrează  sănătos  stiloul  pe  care
          mână,  se  gîndi  că  e  păcat  să  se  usuce  cerneala   ţi  l-ai  cumpărat  şi  să  ştii  că  pe-al  meu  nu  ţi-1
          din  condei  aşa,  de  pomana  ciorilor.   pot  împrumuta.  Una  că  am  mare  nevoie  de  el,
   «rima    —  Ce  fain  stilou  ai,  bădie  Ioane !  se  miră  teh­  apoi  tu  ştii  că  stiloul  nu  se  împrumută.  S-a  dat
          nicianul  Bogos,  cel  care-i  dicta  numele  oameni­  peniţa  pe  mina  mea  şi  nu  vreau  s-.o  desvăţ.  în­
      eu  lor.                                       colo,  toate  bune  şi  la  locul  lor”.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10