Page 5 - Albina_1962_12
P. 5
de pui. Şi aci, fata cu halat Al. A n d r i ţ o i u
alb respectă înirutotul litera
păsărilor sînt făcute în mod
exemplar. După scăderea an
W- >': *fV.: de an a mortalităţii sub pro
M centul admis, crescătoarele de “pn m inte
păsări se gîndesc acum la li
o J - chidarea completă a m ortali
tăţii. Ţin minte fiece clipă
Fata cu halat alb are la în- cum aerul ţine minte-o aripă.
ăemînă un elixir al vie ţii: Am trecut prin belşuguri vestite şi mari.
biostimulatorii fabricaţi la Tovarăşii mei erau gospodari milionari.
Iaşi pe bază de antibiotice. Pîinea şi mierea şi vinul
Administraţi în hrana păsări îmi erau pe masă tainul.
lor, biostimulatorii reduc mor Şi atunci, la lumină lină de lună
talitatea şi ajută la creşterea am ciocnit împreună.
în greutate a puilor cu 10-42 pentru copii, pentru viitor, pentru pîine,
la sută pentru trandafiri,
Împrejmuirea din plasă de Căminul cultural din Te pentru inimi stăpîne,
sîrmă, puierniţele văruite, chirghiol organizează în timpul pentru fete fiumoase, pentru bălrîni,
umbrarele pitice pe tim p de verii vizitarea gospodăriei co pentru surîsuri, pentru fîntîni.
vară, stolul puilor albi sau lective de către oamenii m un Paharul ciocnit răsuna
roşcaţi, iar în mijlocul aces cii veniţi la odihnă în staţiu şi vinul ardea ca o stea
tui binecunoscut decor, nelip ne. Plină de satisfacţii reci şi se-aduceau fructe cu coşu’.
sita crescătoare de păsări, cu proce a fost vizita unui grup In seara bogată în umbre,
halatul ei imaculat şi părul de muncitori printre care se
strîns în basma... Avicultura, I cu-un rit,
ramură atît de bănoasă, nu c-un rit de nespus s-aprindea
surîsul fierbinte şi roşu.
lipseşte astăzi din nici o gos
podărie colectivă, acareturile
fermei de păsări oferind pre
tutindeni o privelişte familia V e rd e cru d
ră. Cuvintele „coteţ“ şi „poia I
tă“ dau în vremea din urmă f
semne de oboseală. Pădurile se făceau mai sărace
Nu e prea m ultă vreme de
cînd prin ogrăzile aceloraşi şi vînturi reci se grăbeau către sud
cînd deodată, printre culorile posace .
oameni care astăzi cunosc de sînge vegetal şi rugină
bine tehnica administrării bio- griul mijit cu verdele-i crud,
stimulatorilor, molime socoti cu verdele ! crud se-mbăta de lumină.
te ca inevitabile făceau rava
gii printre orătănii. „Ciuma" Pădurile se făceau la o parte
păsărilor, ca şi seceta sau şi soarele se-arăta mai duios,
grindina, era privită cu ne afla şi tehnicianul Luca Popa cînd pe-nlinderi imense înainta spre depari
ştiinţă, teamă şi resemnare. O verdele griului crud, sănătos.
fermă de mii de păsări le-ar de la fabrica de antibiotice din Era o culoare bogată
fi părut multor ţărani un fel Iaşi. La ferma avicolă, oaspe era o lumină ţîşnită de jos
de nebunie, datorită pericolu ţii au zăbovit mai m ult ca în care privirea o-neîntă,
lui încuibării bolii. Oamenii se alte locuri. Tehnicianul ieşean care privirea o-mbată.
simţeau mai liniştiţi cu cîte- s-a interesat cu atenţie de fe V
va găini — în raţia cărora in lul cum sînt folosiţi biostimu Cabrioleta luneca printre grîne
trau grăunţele drămuite cu latorii şi de efectul lor asupra şi caii cu mersul de dans ca plutit,
zgîrcenie, resturi menajere şi păsărilor. Fetele cu halat alb ne duceau pe şlauri bătrîne,
putregaiuri din gunoaie. i-au dat răspunsuri sigure, cînd necontenit,
Dintr-o măruntă îndeletni competente. Cele aflate l-au necontenit, printre culori de rugină
cire domestică, creşterea păsă m ulţum it pe deplin. Oaspetele grîul cu verdele-i crud visa pîine
rilor a devenit astăzi o ştiin a promis că, o dată întors a- şi verdele-i crud se-mbăta de lumină.
a$ a noii gări din Braşov ţă. în toate gospodăriile agri casă, va povesti tovarăşilor săi
cole de stat şi în numeroase de muncă despre priceperea şi
succesele crescătorilor de pă
gospodării colective, fermele
N I R I devărate obiective de tip in sări din Techirghiol. D u m in ic a
avicole seamănă cu nişte a-
Sînt zece crescătoare de pă
dustrial pentru incubaţie, pro sări in această colectivă. Şi
toate zece s-au înscris la în-
chise in seaxâ ducţie de carne şi produc văţămîntul agrozootehnic de
“Jiâ ţie de ouă. G.A.C. Le- trei ani. Cînd inginerul agro
nauheim şi Beşenova Nouă,
din regiunea Banat, G.A.C. nom al gospodăriei a făcut a- Satul avea nume frumos : Dor Mărunt,
Ceacu din regiunea Bucureşti, pelul la prima lecţie, George- Duminica purta haine frumoase.
G.A.C. Mihail Kogălniceanu, ta Bocai, Elena Bogoi, Ştefa Totul era frumos, cu in şi mătase,
Cumpăna şi Techirghiol din na şi Tudora Cristea, Alexan lingă pîrîul cu păru! cărunt.
ucnit in blocuri şi statui regiunea Dobrogea, precum şi drina Popescu şi toate celelal Pe uliţi culorile pline,
te au răspuns : prezent!
de bucate şi gutui, altele sînt binecunoscute pen Fata cu halat alb, avicultoa- pline, depline, cum le stă culorilor bine.
unţi, spre boltâ. tru experienţa şi succesele lor rea, nu se împacă cu suficien se logodeau pe ii şi pieptare.
pe tărîmul avicultura. ţa. Ea învaţă, întrezărind în Era un cîntec mare
La Techirghiol, de pildă, rîndurile aşternute pe macula într-o culoare,
staţia de incubaţie a G.A.C. a tor, zecile de mii de păsări ale şi-ntr-o altă culoare, curată,
scos numai în prima jumăta- anilor ce vin. o melodie abia murmurată.
ştiinţei. Îngrijirea şi furajarea
MULUS COJOCARII te a acestui an aproape 40.000 N. CULCEA Erau culori strigate rotund, cu uimire,
şi culori şoptite ca în ceas de iubire.
Pe ii, pe pieptare,
dacă aflu că a sosit „tranzitorul". Al doilea ar — Ii chinezesc, explică scurt şi firesc Ion al culorile făceau preumblare,
fi vrut să mai adauge că a aflat de la Fane, doilea. sărutate de soare.
gestionarul cooperativei, despre un nou tip de — Cu aşa ceva să tot scrii I i se lungiră pri Iar cînd au fost sărutate de lună
aparate mult mai perfecţionate, că iarna nopţile virile tehnicianului spre toc. culorile s-au contopit împreună.
par nesfîrşite... dar al treilea îî retează fraza şi Aleanul acesta îi plăcu lui Ion şi deodată îi
începu să vorbească mai tare decît era nevoie, trecu prin minte că ar fi mai bine să nu-i mai
parcă ar fi discutat cu un surd : trimită băiatului stiloul. La internat, cine ştie ?
— Te rog să nu uiţi. E un stilou bun, chine nu-i greu să-l piardă şi ar fi păcat. Tot pleacă
zesc. Nu ştiu ce-o să mă fac pînă îl primesc. sîmbătă Vasiie Meşteru la oraş să-şi scoată ne
Apoi, dîndu-se mai aproape, îi şopti : „Aparat vasta din spital. îi va trimite bani lui al treilea
cu tranzistori se spune, tată. Tran-zis-tori“, să-şi cumpere alt toc şi gata.
A1 doilea încuviinţă muteşte, semn că a me După ce Vasiie îi confirmă că a îndeplinit co
ne- morat termenul şi îi răspunde la fel de tare, ca misionul, al doilea îşi aşează stiloul în buzunarul
a şi să nu observe ceilalţi de pe peron discuţia strict de sus al vestei. I se părea că altă consideraţie
•"ani personală : are posesorul unui asemenea condei. Cum se
nă, — Împrumută şi tu de la vreun coleg sau scrie ivea vreo ocazie, repede scotea carnetul şi îşi
cum cu plumbul. Tot acolo ieşi. nota. Avea stiloul ăsta o cerneală aşa de uleioa
ă şi — Stiloul nu se împrumută, tată. Fiecare mină să şi era atît de îndemînatec de parcă iţi purta
l lă- scrie în felul ei şi peniţa se formează după scris. singur mina. Acum, inginerul sau veterinarul cînd
ilese Iar cu creionul se scria pe vremea lui Pazvante. treceau pe la grajduri şi aveau cîte ceva de co
uite, După felul cum apăsase pe cuvîntul creion, al municat, îl rugau pe Sălcianu al doilea să scrie
ună- doilea înţelese că băiatul s-a supărat din pricina şi să transmită celor în cauză. Toţi ştiu că are
teh- plumbului, mai ales că nişte feţişoare, eleve la stilou chinezesc.
medie, cam trăgeau cu urechea şi parcă-parcă ar Era firesc deci să-l supere scrisoarea fiului care
a că fi găsit motiv- de rîs. îl anunţa că şi-a cumpărat un alt stilou, dar pre
pre- înapoiat acasă, Ion nu uită să-i amintească tindea să i-1 trimită şi pe cel de acasă, să-l aibă
r cit nevestei! pentru teze. „Cam ce fel de treabă o fi asta, ca
cînd — Băiatul a uitat stiloul acasă. Să-l pui la în- fiul să aibă două stilouri şi tatăl nici unul ?"
anos demînă. 1-1 vom trimite prin cineva sau poate că mormăi Ion al doilea puţin supărat. La cele scri
aleea i-1 duc chiar eu. se de al treilea se adaugă şi atitudinea Ilenei,
ârbat Tocul a fost găsit şi aşezat cît mai la vedere, care era de partea feciorului şi îl tot bombănea
pe măsuţa de lingă geam, unde erau şi cîteva că „ce-i trebuie lui stilou, om bătrîn, simplu în
de broşuri de zootehnie. Stătea acolo cuminte, cu grijitor la vaci ? Doar n-o să rînească cu el în
adi- cele trei inele aurii din mijloc lucind în bătaia grajduri ?"
ntrol soarelui. De cîte ori avea răgaz, tatăl îl privea Al doilea nu zise nimic, ci numai pregăti hirtie
ia la pe îndelete, dueîndu-se cu gîndul către depăr scoase stiloul şi scrise un răvaş băiatului, dar
i no- tata ţară care l-a fabricat. Intr-o zi, părîndu-i-se cetind cuvintele cît mai răspicat, să audă cei ce
dinţi. că stiloul ar fi supărat că nu-i luat în seamă aşa au urechi.:
cum ar merita, începu să se intereseze mai în „Află că noi sîntem bine, sănătoşi. Maică-ta
deaproape de el. II deşurubă, privi în zare peniţa cu ale ei, ca femeile, eu cu munca obişnuită în
' gă- galbenă, suplă ca o rîndunică în zbor, o încercă
icule. sector. La noi au început de aproape două săp-
metodic, ţărăneşte, pe unghia mare a degetului tămîni cursurile agrozootehnice de trei ani, aşa
obiş- şi, pînă la urmă, recunoscu că-i un lucru bun. că am devenit elev ca şi tine. învăţăm o mulţi
talmă In altă zi, trebuind să noteze în grabă nişte me de lucruri foarte însemnate şi am dat gata un
între nume de oameni şi negăsind un plaivaz la înde caiet cu scrisul. Păstrează sănătos stiloul pe care
mână, se gîndi că e păcat să se usuce cerneala ţi l-ai cumpărat şi să ştii că pe-al meu nu ţi-1
din condei aşa, de pomana ciorilor. pot împrumuta. Una că am mare nevoie de el,
«rima — Ce fain stilou ai, bădie Ioane ! se miră teh apoi tu ştii că stiloul nu se împrumută. S-a dat
nicianul Bogos, cel care-i dicta numele oameni peniţa pe mina mea şi nu vreau s-.o desvăţ. în
eu lor. colo, toate bune şi la locul lor”.
