Page 6 - Albina_1962_12

D escinsesem cu treburi i s-a făcut o m are nedrep­ să văd vîrsta. Nici unul nu
la biblioteca din Secu-
tate :
i ot ec ar a eni, raionul Roman. O — Bine, da’ eu de ce nu de identitate.
se poate legitim a cu buletinul
bibliotecă la fel ca toate, cu
îşi iau cărţile şi dau să ple­
— Păi, dacă n-ai m ai c itit!
rafturile gemînd de m ulţim ea mai sînt aici ? ce, cînd prim ul venit n-are
T4ra pe la începutul anului. La prezentarea
F regulamentului concursului bienal b i ­ cărţilor. Pe ici, pe colo, o- Tonul bibliotecarei are ceva ce face şi se bagă într-o dis­
blioteca în slujba construcţiei socialiste chiul, surprinde însă goluri. de reproş, dar şi de în­ cuţie cu puştii.
la sate” bibliotecara Elena Ghiţă din comuna E semn că o parte din povara ţelegere. — Măi, da’ m ulte cărţi mai
Cititorul a ridicat din
u-
Ovidiu se angajase să realizeze un număr de rafturilor a luat drum ul uşu­ meri, a dat să spună ceva, citiţi. Şi ce cărţi!? Ia acolo
rării m uncii celui pentru care
1.009 cititori. Va putea oare să realizeze această editurile tipăresc mii de vo­ nişte poveşti. Cică sînt şi ei
cifră, se întrebau mulţi atunci ? Comuna Ovi­ dar s-a îndreptat către raft. c itito ri!
diu doar nu e mare. Pe ce se baza atunci bi­ lume. Panouri, cu planuri de Sim ţeam totuşi că lucruri­ Puştii se opresc. Se uită
bliotecara ? lectură pentru diferite sectoa­ le nu se vor opri aici. Rîcîit m iraţi unul la altul. Ştiu ei
Recent. Ia Comitetul pentru cultură şi artă re ale agriculturii, cu noutăţi de vorbele auzite, el a arun­ ce ştiu. Ochişorii lor şireţi ar
s-a făcut analiza bibliotecilor săteşti, din care din domeniul agrozootehnic, cat o vorbă spre noi : spune : „Să i-o zicem ?“ Şi
s-a desprins activitatea rodnică a bibilotecii din atrag atenţia cititorilor, în- — Da’ puţină-i m unca în iată că unul din ei, mutîr»-
Ovidiu. Rezultatul nu este spontan. El e rodul drum îndu-i în lectură. Toate vară, tovarăşă Caterina? du-şi căciula în m ina cu căr­
strădaniei şi activităţii susţinute a bibliote­ acestea par obişnuite pentru Bibliotecara n-a mai zis ni­ ţile şi ghiozdanul, arată cu
o bibliotecă.
Obiş­
carei Elena Ghiţă. a dragostei pentru carte pe cealaltă spre panoul
care ea a reuşit s-o insufle colectviştilor. Am nuit ar părea şi pa­ cu pricina :
trecut zilele acestea pe la Ovidiu. In sala de noul de pe peretele — Da, că m ata
lectură, frumos aranjată, ordinea era exempla­ din dreapta. Pe el m are cititor mai
ră. Cărţile orînduite pe categorii şi specialităţi, se află sc ris : „Cin­ FRUNTAŞILOR eşti. De astă-prim ă-
fişele de cititori întocmite pe profesii, reviste şi vară n-ai mai fost
publicaţii frumos cusute. Mi-a atras atenţia un ste lor, colectivişti pe aici.
fişier intitulat „Presa de azi vă informează”. fruntaşi, cititori fru n ta şi!“ mic. S-a gîndit, poate, că o ...M-am uitat la el după
Da, îmi zic, asemenea panou
Bibliotecara are înscrişi în evidenţă 1086 de ci­ părticică de vină are şi ea. plecarea şugubeţilor. Se po-
ar trebui să devină obişnuit
titori. In fiecare casă a pătruns acum cartea. în toate biliotecile. Ceea ce S-a uitat doar semnificativ sămorise. El care se m îndrea
Seara, luminile la ferestre stăruie pînă tîrziu, înspre panou. Şi vorba nespu­ faţă de alţi consăteni cu cit
iar sala de lectură se umple pînă la refuz. Cei a urm at avea să-m i dem ons­ să i-a fost înţeleasă. Un citise, să fie înfruntat de niş­
1.086 de cititori au citit un număr de 10.456 de treze cit de îndreptăţită era „deh“ care voia să sp u n ă : te lingăi, care mai ieri abia
cărţi. Domeniile sînt felurite : agrotehnici, be­ reflecţia mea. „Ce să fac ? Dacă ai dreptate, silabiseau! Ardeam de ne­
letristică, politică, ştiinţifică. In bibliotecă intră un co­ a i!“ şi a început să caute răbdare să văd ce-o să facă.
— Care sînt metodele o întreb pe entuziasta lectivist. Dă bineţe şi întrea­ grăbit în raft. A stat el cit a stat îm bufnat,
bibliotecară bă de cîte o carte. Mîngîie — Era unul din cititorii apoi a început să rîdă ca de
— Simple, raspunoe cu moaesue. apoi delicat, cu mîinile bătă­ cei mai pasionaţi, m -a lăm u­ o glumă bună. Se lum inase
Mi-a vorbit de sprijinul primit din partea co­ torite de muncă, comorile din rit bibliotecara. — în vară la faţă. A venit către bibliote­
mitetului executiv al sfatului popular, al depu­ rafturi. Se plim bă prin bi­ s-a luat cu munca şi a uitat
taţilor, de formarea activului obştesc în care bliotecă cu siguranţa unui o- să m ai dea pe la bibliotecă. cară cu două c ă rţi:
intră toate cadrele didactice de la şcoala de 8 bişnuit al casei, dar cu reţi­ Şi acum e fruntaş num ai la — Mă tem că peste o lună
ani, colectiviste fruntaşe, elevi şi pionieri. — nerea celui care lipseşte de panoul gospodăriei. Dar îl ai să ai de lucru. O să tre­
Fără un larg activ obştesc — spune ea — nu m ai m ultă vreme şi caută să ştiu eu pe nea Dinu. Scapă buiască să schimbi panoul
ar fi posibile asemenea succese. observe schimbările. Deoda­ el curînd de ruşinea asta.
E mereu prezentă cu cartea la locul de mun­ tă se opreşte în faţa panou­ în tim p ce vorbeam, uşa se fruntaşilor.
că : la brigada zootehnică, la tractoare, la le­ lui şi se întristează dintr-o deschide şi două căpşoare
gumicultura, seara prin cercuri de citit. I-a o- ciufulite îşi fac apariţia. Cer, G. S. STOIAN
bişnuit pe cititori să facă recenzii. Nelu Buri- dată. S-a întors către biblio­ solemn, cărţi ştiinţifico-fan- Biblioteca Centrală
leanu a prezentat recenziile cărţilor „Solstiţiul”, tecară cu aerul unuia căruia tastice. Mă uit pe fişele lor Regională Bacău
>,Somnul şi visele”. Dan Maria a devenit o bună
specialistă a recenziilor vorbite. Ea povesteşte,
în cadrul serilor femeii din fiecare miercuri, Prima conferinţă
temele cărţilor citite. Astfel, a vorbit colecti­
vistelor despre metodele ce trebuie folosite pen­
tru a obţine pui bine îngrăşaţi la 60—70 zile. De apuci pe poteca ce se deschide în dreapta Tovarăşii din consiliul de conducere al cămi­
De la începutul anului, bibliotecara Elena şoselei, şi mai urci o muchie bună de deal, iţi nului cultural, văzindu-i dragostea pentru munca
Ghiţă a prezentat peste 80 de acţiuni cu cartea, apare parcă căţărată în „vîrful Hăncii" căsuţa culturală, l-au ales în colectivul de conferen­
printre care : recenzii, seri literare, prezentări lui moş Gancea. Te îndrumă pînă la ea orice ţiari. Dar, de la a citi şi pînă la a întocmi o
de cărţi, lecturi în grup. De un succes deosebit localnic. Că nu e unul să nu-1 cunoască. Om conferinţă e o cale bunicică. Ca să poţi face o
s-au bucurat scara literară pe tema „Zestrea dintr-o bucată. E măruntei moşul, dar iute foc. conferinţă e necesar mai întîi să fii bine docu­
nouă-n colectivă” şi simpozionul literar „Dobro- Sub stuful sprîncenii aproape ninse, ochii vioi mentat. Şi, după cum spune chiar moş Gancea,
gea in trecut şi azi” nu-şi găsesc astimpâr. Cu umblet legănat, cu trebuie „să cauţi să cunoşti cit mai mult ca să
Seara am avut prilejul să asist la o manifes­ glas domol, găseşte pentru toţi sfat şi ajutor. poţi însoţi conferinţa cu fapte şi nume de oa­
tare interesantă Sala căminului cultural deve­ Vrednic la faptă, îl iubeşte tot satul, jar vorba meni pe care-i ştiu toţi cei din comună”. De
nise neîncăpătoare. Erau peste 300 de oameni. lui e cu greutate. aceea e mereu în mijlocul lor, aflîndu-le faptele
Preşedintele sfatului popular, Gh. Sabie, a pre­ Cînd acum vreo cîţiva ani, directorul cămi­ şi preocupările. El le vorbeşte colectiviştilor de­
zentat un plan de înfrumuseţare a comunei. A nului cultural din Broşteni, raionul Mediaş, l-a spre realizările frumoase din comună, dar nu
urmat apoi o scurtă analiză publică a muncii rugat să ţină o conferinţă, Ion Gancea nu s-a uită să pomenească şi pe aceia care merg „pe
cu cartea. Cu acest prilej s-au inmînat steaguri dat înapoi. A primit-o cu cîteva zile înainte ca alături".
de biblioteci de casă fruntaşe şi premii în cărţi. s-o citească, să se obişnuiască cu ea. Dar cînd Spre seară l-am vizitat acasă. Citea. Aşa-d
Trebuie să remarcăm că în comună funcţionea­ s-a urcat pentru întîia dată pe scenă, cînd s-a moş Gancea. Ii place în orele de răgaz să ză­
ză 27 cercuri de citit şi 22 biblioteci de casă. văzut în faţa atîtor oameni, l-a cuprins un fel de bovească lingă cărţile împrumutate de la bi­
Stana Cojocaru a reuşit ca de la începutul a- sfială, pe care n-o cunoscuse pînă atunci. îşi bliotecă.
nului să realizeze 67 cititori, să asigure colpor­ stăpînea cu greu tremurul vocii. în foile pe care „Ştii... mă pregătesc — mi-a spus el, parcă
tajul cărţii, să vină cu regularitate să schimbe le ţinea în mină, slovele tipărite parcă se mic­ ghicindu-mi privirea. Duminică trebuie să pre­
cărţile Ia bibliotecă. Drept răsplată a muncii şoraseră de tot, înlănţuindu-se într-o horă năs­ zint la cămin recenzia romanului „Setea". Am
depuse, a primit drapelul de fruntaşă şi un truşnică. Pe măsură ce citea însă sfiala a în­ mai citit eu o dată cartea, dar acum trebuie să
mare pachet cu cărţi. A doua fruntaşă a fost ceput să dispară iar glasul i-a devenit iarăşi înţeleg şi pentru alţii”.
colectivista Elena Voisei cu 45 cititori: 450 calm. Slovele de pe hîrtie s-au aşezat cuminţi Am discutat mult cu dînsul. Mi-a vorbit în­
cărţi citite. Ea a primit de asemenea steagnl de la locurile lor. Mai mult decît atît, în cîteva flăcărat de mersul gospodăriei agricole, despre
bibliotecă de casă fruntaşă şi un pachet cu rînduri şi-a ridicat ochii de pe foile ce le avea proiectul noului cămin cultural, de noile con­
cărţi. în faţă, adăugind de la el cîte-o frază, acolo strucţii care prind a se înjgheba. Din cîte am
Aceasta este pe scurt povestea unui angaja­ unde-i părea că nu-i prea pe înţelesul ascul­ înţeles toate acestea constitue teme pentru con­
ment, a muncii entuziaste şi pline de satisfac, tătorilor. ferinţele sale viitoare.
ţii a tinerei bibliotecare din Ovidin. După ce a terminat de citit, iar oamenii l-au Cînd am coborît de „sus din Hancu” era tîr­
CONSTANTIN MOCANU răsplătit cu aplauze. Moş Ion — căci aşa îi ziu. Pe la geamuri, licuricii becurilor aprinse,
organizator cultural al staţiunii place să i se spună — s-a dus apoi la directorul începuseră să se slinqă unul cîte unul.
Techirghiol căminului şi i-a spus că atunci cînd o mai fi ne­ VALER BALTEŞ
voie „el cu dragă inimă va mai ţine şi alte
directorul căminului cultural
conferinţe, că tare i-a plăcut cum l-au ascul­ din Broşteni
tat oamenii”. regiunea Braşov
DIN S C R I S O R I L E
c o r e s p o n d e n ţ i l o r
• înainte de 1944 nu contribuie în mod ne­ Victoria Ţane, Elena
exista in regiunea Do- mijlocit la întărirea e- Guţă, Ioan Miron şi
brogea nici un cinema­ conomică a gospodării­ Vasile Nedelcu sînt în­
tograf sătesc. Acum, în lor colective, la sprijini­ scrise de la începutul
satele regiunii îşi des­ rea cu precădere a in- anului cîte 20 de volu­
făşoară activitatea 161 văţăm întului agrozoo­ me.
cinematografe. Raioane­ tehnic de masă. Printre Un alt fapt conclu­
le Medgidia şi Negru formaţiile artistice ce dent este că în comună
Vodă sînt complet cine- activează în cadrul a- funcţionează 38 de bi­
jicate. Numai in prime­ cestor cămine putem blioteci de casă, există
le trei trimestre, film e­ cita 29 brigăzi artistice 46 cercuri de citit, iar
le prezentate la sate au de agitaţie, 25 colective 224 de colectivişti au bi­
fost vizionate de peste de teatru, 27 echipe de blioteci personale. (CON­
2.500.000 de spectatori. dansuri şi 12 formaţii STANTIN FRINCU —
Cifra reprezintă o creş­ corale. Numărul artişti­ colectivist)
tere cu aproape 400.000 lor amatori pe care ele • Zilele acestea co­
faţă de aceeaşi perioadă le cuprind se ridică la lectiviştii din Buhoci, au
a anului trecut. (M. peste 1.500. (TOMA I. trăit un fapt mai puţin
CONSTANTIN — acti­ DUMITRESCU — colec­ obişnuit : 180 dintre ei
vist cultural). tivist). au avu* prilejul să vi­
• In raionul Craiova, • Cartea a devenit zioneze la Bacău, spec­
regiunea Oltenia, se unul din prietenii cei tacolul „Revista tot re­
desfăşoară o intensă ac­ mai apropiaţi ai colecti­ vistă* prezentat de Tea­
tivitate cultural-educati- viştilor din comuna Fă- trul de Stat din locali­
vă de masă. La cele 31 căeni, regiunea Bucu­ tate. Prin grija condu­
de cămine culturale din reşti. Afirmaţia este do­ cerii teatrului transpor­
raion, planurile de m un­ vedită de faptul că în
că au fost în aşa fel în­ comună există peste tul colectiviştilor s-a fă­
Manea Pătru : Bibliotecă sătească — pictură în ulei —* tocmite, îneît toate ac­ 1.760 de cititori. In fi­ cut cu autobuzul insti­
(De la expoziţia de artă plastică a artiştilor amatori din ţiunile şi manifestările şele de cititori ale co­ tuţiei. (TITI GODOCI
Bucureşti) ce au loc la cămin să lectiviştilor Ion Cucu, — colectivist)
)
01 : x«d i-. i ; ;>omo )•(.)■ .ciot- f i •i.