Page 7 - Albina_1962_12
P. 7
„Mali se încolăceşte pe fluviul Niger Ca viţa agăţătoare
pe un copac. Rădăcinile republicii sînt înfipte în solol
ecuatorial, în timp ce capul ei se usucă în Sa<hara“, scrie
Catherine Varlain, membră într-o echipă de cineaşti
francezi. A DOUA MIGRAŢII!
Republica Mali face parte din tinerele state africane
care şî-au dobindit independenţa nu demult. Ea a fost
proclamată în septembrie 1960 şi se întinde pe teritoriul
fostei republici dependente Sudanul francez. Ca mărime loc cea de-a doua migraţie a cumva să stîm ească cine ştie de păsărei s-au adus duhuri
Republica Mali este de două ori mai mare ca Franţa. bambarailor. O migraţie... pe
Republica, care îşi trage numele după vestitul imperiu loc. Trecerea de la unealta de ce duhuri potrivnice care ar lor ca să ocrotească solia care
african din secolul al XV-lea, are de lichidat urmările a lemn la cea de fier — spunea sălăşlui în el. plecate după pluguri. Dar asta
peste T0 de ani de jug colonialist. (La 7 februarie 1883, un el, lămurindu-şi paradoxul — Povestea dregătorul că el a interesează mai puţin... Esen
detaşament francez, sub comanda colonelului Borgnis-Des- face ca acum, pe aceeaşi pal sosit in sat tocmai cînd dou- ţialul este că oamenii au in
bordes a ocupat sătuleţul Ramako — azi capitala Republicii mă de pămînt, să coexiste ti ’*) şi încă vreo doi înţelepţi
Mali. Acesta a fost începutul domniei colonialiste în Mali). două epoci, şi dezlănţuie mi clus plugul de fier în „maka-
Primul plan cincinal al Republicii Mali are ca obiec grarea m entalităţii omului cercetau cuvioşi „pîntecul pă- robaw ka m ineev"u). Nu zic
tiv principal, aşa cum a arătat Seydou Badian Kouyate — dintr-o lume într-alta.
ministrul planificării şi agriculturii — ...„reorganizarea în Pe valea Nigerului s-au ivit
tregii structuri economice: decolonializarea economică şi primele tractoare, primele cul
financiară, crearea unei structuri socialiste la sate şi oraşe, tivatoare mecanice, iar în sa
dezvoltarea sectorului de stat în industrie, transporturi, co tele din răsăritul ţării a apărut
merţ şi finanţe... “ „minunea" plugului de fier.
Aici, în m ulte sate şi cătune
In revista noastră s-au mai publicat articole despre Repu dăinuie încă com unitatea pa
blica Mali. Dăm acum citeva note inedite ale unui călător triarhală, cu viaţa tribală, cu
romîn
rînduieli care nu se pot
schimba cu una, cu două. Nici
i— I ni sene !... ‘) dabei. Iar imaginea omului nu vă închipuiţi ce transfor
— I ni sene... ţintuit cu capul la pămînt, de m ări zguduitoare a stîrnit plu
Ţăranii răspund cu zîmbete unealta lui preistorică, mă ur gul în viaţa oamenilor de prin
obosite la bineţele noas m ăreşte tot timpul ca într-un aceste părţi. Am să vă poves
tre, se îndreaptă de spa vis apăsător din care abia aş tesc o întîm plare care răsfrîn-
te, cît schimbă două-trei tepţi să te trezeşti. ge un moment al acestor fră-
cuvinte cu noi, apoi se Dar daba şi lumea ei este m întări. Ea s-a petrecut în
înconvoaie iar peste lăstarele o realitate. încă... prim ăvara anului 1961, în-
de m anio') abia înfiripate în Pînă cînd va dura acest tr-unul din satele regiunilor
păm întul crăpat de arşiţă. Ză- încă ? răsăritene. Am auzit-o de la
puşeala-i cumplită, dar cei de Pînă cînd pe păm înturile a e d dregător din Segu, de
pe cîmp nu-şi pot îngădui să maliene se vor înm ulţi „oaze care pomeneam înainte şi, Repararea uneltelor agricole.
ţină seama de ea. Manio tre le noi“, cum sînt denumite o- care, ^imediat după proclama
buie prăşit, trebuie mereu goarele celor dintîi cooperative rea ţării, a stat o lună şi ceva m întului deschis pentru a pri că daba se schimbă cu plugul
mi săm înţa vieţii" — o braz
prăşit, altm interi se usucă. agricole, ogoare care au în în acele regiuni de răsărit. In cît ai bate din palme. Sînt
Ore lungi, fără şir, bietul ţă ceput să fie lucrate cu unelte tr-o zi din prim ăvara anului dă, prima brazdă trasă aici, oameni la noi care abia acum
ran răscoleşte păm întul de-a de fieţ. 1961, un trib dintr-un sat a în sat, cu plugul de fier.
buşilea, încovrigat deasupra prins de veste că bam baraii Plugul a devenit o comoară descoperă drumul spre veacul
...In mitologia negrilor ham
lui, ori în genunchi, cînd îl bar a <) există o legendă foarte dintr-o comună vecină din a satului — spunea dregătorul. XX, drum care a fost barat
copleşeşte oboseala sau căl babadyu*) a pus m îna pe niş El a stîrnit efervescenţa cu străşnicie de colonialişti.
dura nevolnică. Căci unealta interesantă, care, prin nararea te acareturi ciudate, cărora le unei curiozităţi generale. In- Barajul a fost dărîmat, dar
încleştării dintre două zeităţi
lui, singura lui unealtă e ziceau „săgeţi ale cerului"'1).
daba. Faimoasa daba, săpă- ■— Balanza şi Faro — evocă In comuna aceea se înjghe tr-a tît se împlîntase „săgeata drum ul parcurs e lung, dis
liga de lemn cu minerul de-o întîm plări străvechi legate de base o cooperativă care a fost cerului" — să-i zic şi eu aşa tanţa de recuperat e mare. Şi
şchioapă. Jalnic, dezolant ta migraţia oamenilor din junglă dotată cu ceva seminţe de soi f— în viaţa tribului, îneît oa nu poţi porni la drum în pa
blou. Căci săpăliga de lemn îl înspre malurile D yolibei5), şi cîteva pluguri din cele re menii mai-mai să uite că nu sul dabei. Ai nevoie de ciubo
ţine încă pe om în strînsoa- moment crucial ce l-o fi în partizate de la Segu. Acestea te de şapte poşte. Din fier, din
rea aceluiaşi mod de viaţă pe era proprietatea lor. Nu vă
care au dus-o străbunii lui puteţi închipui jelania ce a oţel... Avem de acum peste
cînd au cioplit cu toporişca cuprins satul la sorocul îna 2 000 de cooperative, sute de
de piatră prima daba. Jalnic, poierii plugului... Cînd i-am centre care aprovizionează pe
acuzator tablou. Căci în plin ţărani cu pluguri şi alte unel
secolul XX, cînd ştiinţa slobo gfătuit pe bătrîni să facă rost
zită din mii de chingi galo Şi ei de cîteva pluguri, care te de fier, îi iniţiază în „taine
pează cu paşi de uriaş, cînd să răm înă ale lor, pentru tot le" unei agriculturi noi. Şi
dezvoltarea furtunoasă a teh deauna, iar s-au uitat chiorîş toate acestea s-au realizat în
nicii a spart în cîteva decenii tr-un singur an, după cuceri
toate tiparele vechi ale pro la mine. «Ce, „săgeţile ceru
ducţiei industriale şi agricole, lui" sînt pe toate drum urile 1“ rea independenţei... Iar „mi
colonialiştii nu aduseseră în Peste cîteva zile, la cererea graţia" de care vă vorbeam a-
Sudan nici măcar vestea aces mea. H s-au repartizat cîteva bia a început...
tor cuceriri cutezătoare. în a
inte de proclamarea inde
pendenţei ţă rii5), noţiunea de
fabrică nici n-a existat în vo
cabularul oamenilor de aici,
iar agricultura a rămas, în
cel mai adevărat înţeles al
cuvîntului, la sapă de lemn.
Cu daba se ara, cu daba se Clădirea 'Adunării Naţionale 'din BamaHo capitala
semăna, cu daba se prăşea... Republicii Mali.
Drumul nostru prin semă
năturile de mei şi manio în semnat în viaţa locuitorilor erau misterioasele s,săgeţi ala
cepe în umbra apăsătoare a savanelor trecerea ocupaţiei cerului". Existenţa «săgeţii ceu
vînătoreşti la agricultură. rului" în comuna vecină i-a
îm i spunea un dregător din pus pe jăratic pe cel din sat*
‘) I ni sene — salut tradi oraşul Segu că în prezent are Mocnea invidia şi ciuda în ei<
ţional al negrilor bam bara: Bătrânii au hotărît să trim ea-
Să trăieşti I ‘) bam barai — negri suda tă iscoade în celălalt dugu%
2) manio — porumb african. nezi care populează valea Ni iar în aşteptarea lor* sfatul în
' s) Republica Mali a fost gerului. ţelepţilor era în şedinţă neîn
proclamată la 22 septembrie 5) Dyoliba — vechea denvr treruptă. Veşted adusă de is
1960. mire a fluviului Niger. coade a căzut ca trăsnetul în
mijlocul ei : bam baraii din ce-
ţălalţ sat şfîrtecă păm întul cu
«săgeata cerului" la care au
înhăm at un bivol. „Un bivol ?“
t— au răcnit neîncrezători bă-
trînii. „ţJn bivol !"..., ,,Şi l-au
legat de „săgeata cerului ?"._
v,L-au legat”— „Cu oe l-au le
gat ?"... «Cu- nyama*) l-au
legat".
S-a hotărît pe loc trim ite
rea unei solii de recunoaştere
în satul vecin. Spre seară,
membrii soliei s-au întors,
purtând cu aer solemn, evla
vios, un plug. O „săgeată a
perului" pe ţâre şeful soliei o
Obţinuse cu îm prum ut, pentru Făurirea cadrelor de tehnicieni este una din sarcinile
trei zile, de la căpeteniile sa- mari ale guvernului. In fotografie : un aspect dtn acti-
■ vitatea şcolii tehnice din Bamako.
, tuluj vecin. Plugul fu aşezat
în mijlocul satului, iar bătrînii pluguri de la centrul tehnic de Cînd ne-am despărţit de
îl pipăiau pe rînd, curioşi, dar care v-am pomenit. Nu mă-n- dregătorul din Segu, salutîn-
şi cu teamă, atingîndu-1 doar trebaţi ce pregătiri s-au făcut du-1 cu acel tradiţional „i ni
Cu vîrfurile degetelor, ca nu pentru primirea lor, ce jertfe sene", am ural, din toată ini
ma, m ult spor şi noroc făuri
*) babadyu — miazănoapte. 1#) douti — şeful satului. ‘ torilor ciubotelor de şapte
1) vechii bambarai credeau “) tezaurul uneltelor stră poşte...
că fierul are o origine cereas moşeşti care se păstrează cu
că; se presupunea că fierul era sfinţenie în iieqare sat. . EUGEN POP
adus pe pămînt atunci cînd
trăsnea.
■mm ®) dugu — sat.
*) nyam a este un copac din
a cărui scoarţă elastică se fac H IN R E P U B L IC A M A U
Vedere dintr-un sat din Mali. frînghii şi curele.
