Page 8 - Albina_1962_12
P. 8
cărat toamna aceasta pe cimp peste
tone gunoi de grajd.
Era pe la ora prînzului. In face omului somn, trece dru — Bine faci I Inginerul va
tr-unui din birourile gospodă mul şi se culcă. S-a trezit ? locui la mine, că doar am mo
riei colective stăteau de vor Trece drumul şi vine la gos bilă nouă... interveni brigadie
bă preşedintele şi contabilul. podărie. Vrea să se spele, foar rul.
— Ei, ce facem ? Raionul te bine : trece drumul şi se — Aş, nu cred I — repetă
ne-a anunţat că va sosi noul spală. S-a făcut curat ? Trece moşul. °*z~
drumul şi gata. e la gospodă
inginer şi noi încă n-am sta rie. Vrea să mănînce ? — La mine o să stea, că Intre cio ri: — Ziceai că e amestecat cu boabe, însă eu nu
bilit unde o să locuiască, spu — Bine, am înţeles — îl în am casă colea, peste drum — am găsit nici una I
se preşedintele. trerupse preşedintele — dar zise colectivistul prezent la — Bine, dar i-am auzit eu cînd spuneau că-n gunoiul ăsta
— Ar putea să stea la mine. despre cine. vorbeşti ? discuţie. zac mii de kilograme de grîu... I
— Despre noul inginer, dacă .
Ştiţi că am casă mare... ar locui la mine... — Aş, nu cred ! — se încă-
— Şi mie ce-mi lipseşte ? Moş Toader, paznicul colec păţînă Toader.
Nu uita că sînt preşedinte şi tivei, pică şi el în birou. Şi . — Şi acum, ca să încheiem Tudor Petrache şi Du Drumul ce trece prin
este normal ca ingi discuţia, vă anunţ că mitru Neamfu din tara centrul comunei Frăsi-
nerul să tragă la mine inginerul o să se in ful căminului cultural al net, raionul Alexandria,
în momentul acela iT| staleze la mine, spu comunei Băbăiţa, raionul devine, in timpul ploilor,
intră brigadierul de I B se preşedintele, cre- Alexandria, lipsesc de la inpracticabil.
cimp. 1 3 zînd că a pus punctul repetifii deoarece clntă
— Tovarăşe pre- i I final. ‘ pe la nunţi.
şedinţe, am auzit că 1 8 — Aş, nu cred ! —
ne soseşte un inginer. v Tot moş Toader vor--
— Si ? bise.
— Eu mi-am cumpărat zilele fără să ştie ce s-a discutat, — Şi de ce nu crezi, m ă'
trecute mobilă nouă... spuse vesel : rog ? -
— Ei şi ? S-o stăpîneşti să — Gata... s-a aranjat. Came — Pentru că n-o să-i d au '
nătos. ra din faţă-i pregătită. voie.
— Aşa că ar avea unde să — Pentru inginer, nu-i aşa ? — Auziţi : ,,n-o să-i dea vo
stea... — întrebă preşedintele. ie." Dar cine eşti tu ca să-i
— Cine, omule ? — Bineînţeles I Cum le ştiţi dai sau nu voie tovarăşului in- .
— Păi, inginerul ! dumneavoastră pe toate ! giiîer să locuiască la mine ?
Preşedintele nu apucă să — Ei. află că inginerul o să — Cine-s eu ? Toader Ispas,
răspundă, deoarece intre timp stea... tatăl inginerului Matei Ispas, .
venise un colectivist, care ■ Fraza începută de preşedin care mi-a trimis telegramă c-a
după ce dădu bineţe, începu : te, o continuă contabilul :
— Tovarăşe preşedinte, eu — ...la mine... că eu am fost repartizat în gospodăria
care locuiesc colea, peste drum casă m are.. noastră I
de gospodărie, m-am gîndit — Aş, nu cred ! spuse Tpa-
că-s foarte nimerit. Ştiţi, i se der. D. CRI STEA
— Ionele, nu mergi la că
min ?
_ , - . =u — N-am cu ce, că mămica
— Se cunoaşte ca-i din alt
sat. Nu ştie că nu ne plac.., ri-a cumpărat maşina de Spălat
repetiţiile. rufe.
Frumoasa toamnă, gospodină bună. In preajma silitoarelor combine,
Cu glasul ei îmbietor ne cheamă. Pe umeri şacii-n camion să-i suie.
O muncă s-a-ncheiat şi alta-ncepe, Se ajutau,. ei între ei, ca fraţii,
Atîtea-s de făcut pe cîmp şi-acasă. Dar pe Zăbavă, ia-1 de unde nu e I
Iar omul harnic, care se pricepe Punea la cale alte-., combinaţii.
Pe mîine, lucrul lui de azi nu-1 lasă. El, dintre toate, ar primi mai bine
E numai unul care umblă-agale, Un loc de: paznic, undeva, oriunde.
Vecinul meu, Zăbava-i spune satul. Dar nu-1 cred vrednic nici de-aşa ispravă,
Se plînge, bietul, că-i beteag de şale E-o-nsărcinare care-1 depăşeşte ;
Nu poate prididi cu semănatul ! îl ştiu eu pe vecinul meu Zăbavă,
SI nici nu s-a-nvoit să ia pe seamă El, mai înfîi, de muncă se păzeşte.
Din două sute, cel puţin o vacă 1 Se^ncheie anul cu belşug de roadă
La graid de-o să lucreze, îi e teamă în casă, în cămară şi-n hambare ;
Că fetele din sat n-au să-l mai placă. Vecinul meu care-a rămas la coadă.
Nu i-a priit nici lucrul la grădină, Cuprins e de o straşnică mirare,
Că dimineaţa vremea e cam rece ; Văzînd, la socotelile-ncheiate,
Nici la plivit, că suferă de splină Cum colectiva din cîştigul ei
Şl nu-i prea vine bine să se-aplece. Pentru zăbava zilc-lor chiulite — Unde te duci bărbate ?
N-a fost mai săritor nici astă-vară Plăteşte 0 bani şi 0 lei. — La bibliotecă, să împrumut şi volumul II. Nu vezi că
Pe lanurile-n pîrg, cu spice pline, nu poate să mănînce băiatul ?!
Cînd toţi colectiviştii se-adunară TUDOR MĂINESCU (Desene de T. PALL)
Elevii din comuna Ţiteşti, regiunea Ar pui la colectiva din Crunţi.
geş, cate studiază obiectul „Agricultura“ — Şi?
şi-au amenajat o mică' siatie meteorologică.
P — N -am ce creşte.
„ Aşa Ie glăsui aparatură : ■— N -a veţi pui ?
A Că scade zi de zi temperatura, — 'Am avut. A cum a s-au dus.
Pe cită vreme pregătirea lor
— A u fugit ?
N r Urmează alte legi, crescînd de zor. . — A u m urit, so ro ! A m cum părat 1.000
într-un com partim ent de tren două fem ei de la unităţile de stat. Da' erau mici, num ai
O In comuna Frumuşica, regiunea laşi, s-au - stau de vorbă. de o zi. Fulgul era de ei, nu-i hrăniseră...
făcut numeroase construcţii ' de interes — Parcă ne-am mai văzut undeva. — Că doar nu era să-i hrănească de pe
U obştesc. ■ -\ — Poate. Sînt din com una Crunţi. cînd erau în ou ? Puii aşa se vînd, de-o zi.
Cine zice Frumuşica — Sîntem vecine. Eu îs din Grivifa. — O f i ! Da' puteau să-i mai tie o săptă-
încă nu spune nimica : Crescătoare de păsări la gospodăria colec- mînă, două în găoace, să fi crescut, să fi
Nu mai e doar frumuşică - tivă... Dar văd că nu prea eşti în apele du- avut barem tuleie. Să-i fi învă(at să m ă
nînce, nu să-i dea aşa neîntărcaţi, m ititei.
D Ci-i frumoasă azi, de pică ! i m i tale ? Fără mamă, fără tată, printre străini...
— Md doare inima.
— Aha, eşti cardiacă! — Ba m i se pare că voi le-afi fost
E La Işalnita, regiunea Oltenia, a ayut loc — Da de unde ! Sînt tot crescătoare de străini. Părinţi vitregi. Ceva zootehnie cu
un schimb de experienţă intre îngrijitorii noaşteţi ? Cărţi despre creşterea puilor a[i
de animale din gospodăriile colective
vecine. citit ?
— C îte ceva... aşa, mai rar. Dar alta-i
Voi dovediţi c-a fost cu spor treaba. A i noştri spuneau că puii nu-s ren
O Şederea la Işalrriţa : . tabili. Că sînt plăpînzi şi se pot îm bolnăvi
Azi, fiecare mulgător
N Mai plină scoate doniţa. uşor Puteam eu să-i contrazic ?
— Să-i li contrazis, soro. Că şi la noi au
fost la început neînţelegeri. Ne-am sfătuit
O
Echipa de teatru a Casei de culţură din şi... gata.
A Huşi s-a prezentat foarte bine la faza inter — A u m urit toti puii ?
regională a Festivalului „I. L. Caragiale“.
—- An crescut toţi. 16.000 de pui. Vă in
R Se ştia că pe la voi vităm să veniţi pe la noi să vedeţi cum se
Viile dau rod bogat, cresc puii şi să vă convingeţi ce buni sînt
E Dar aeum aţi arătat în m ujdei. V. NICOARĂ
Că şi teatrul vi-i de soi.
REDACŢIA ; Bucureşti Piaţa „Scînteii". Tel. 17.60.10 interior 1882. ABONAMENTE : 7.60 lei anual. Abonamentele se fac la oficiile
poştale, prin factorii poştali şl difuzorii voluntari TIPARUL: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii
