Page 11 - 1930-01

8 B O A B E D E G R Â U

mult mai măreţe decât cel proiectat la 1886—87. gătit şi muncitor, devotat şi conştiincios, dar atât
Localul din Calea Victoriei în plin aer şi lumină, de neîndestulător, ca număr. încât dacă zece ani
susceptibil de desvoltâri pentru trebuinţele Aca­ nu ar mai intra o singură foaie, tot nu s ar putea
demiei şi ale bibliotecii, a fost repede reparat şi termina toate lucrările de catalogare trebuitoare.
pregătit pentru noul scop. Creşterea anuală urcându-se. a ajuns până a-
Un nou mijloc pen­ proape de 6.000 volu­
tru îmbogăţirea biblio­ me. Nu numai perso­
tecii a fost schimbul nalul era şi este neîn­
de publicaţii cu Aca- destulător pentru lu­
««mit * • k a * c.v*-V ui» (ti « no i*.a
miile, societăţile şi in­ crările cerute de ase­
stitutele ştiinţifice din menea creştere, dar
străinătate. Pretutin- uincfii/ nici localul nu Ie mai
denea propunerile noa­ încăpea, cu toată în­
stre au fost primite ghesuiala înlâuntru şi
bine şi cu frăţească cu toate cârpelile şi a-
M Vjl*> /M II (II L «VA («Ml * AA f -If <6 I J «i*(|i«
dărnicie. dăogirile la casele fo­
In acest timp Bi­ • i''k(i^4ii(iniA, r»uairţie ste Cezianu şi Zaleski.
blioteca Statului vege­ V " I M S M i M j A a . K ^ K N A / A I I I în care se improvizase
ta. cu un buget de (f 'l'lfl I III I. £ AA M 9 # IC «II t ţ 0 AVA rit II *îţlt şi o sală publică pen­
70-80 mii lei. lipsită cnp< M-AţAfits^L'iiinAinA • n-s,*," kiAstiit tru studii şi folosirea
de toate condiţiile de M *« iiti ( fti firi ( h'f fi HA fţ'iunoiţi «*,* colecţiilor. Se mai a-
desvoltarc: a fost scoa­ dăogea foarte gravul
‘*.411 S A } ( A t t« mmh < A SfA
să şi ea din localul inconvenient al nesigu­
MOAil UlrtN-. r'fc ^
Universităţii şi muta­ ranţei de foc. localul
^(^liifiiuii^dn
tă într'o veche casă în improvizat fiind încăl­
ruină în strada Aca­ *• < Ayt'^.irin (ţiu.A m »<«,* «•« zit cu sobe. dar şi a-
demiei, unde este acum «iu jrîii'A i'fcCY'|4ijVi «'a ceasta numai in încă­
veselul teatru ..Cără­ jCenCf ni t m A««,^.*titV<j^ perile ocupate de per­
buş' , iar după puţini tny'rn •* *• /t •« < y o rtiirn m iniM«»«i; u sonal şi de cetitori,
ani a fost mutată tot rămânând neincălzite
AIH'l itvi uiMiuui n'-»t «r
cu chirie într'o altă depozitele, din care
u'inni cil (iul
dărâmătură, unde este ' /V • v - . ... — trebuiau pe toate ge­
i«ri((Mii(^oţ iiciuhaim ’k • o
acum Ministerul de rurile să fie aduse
Râsboiu. Acestor tri­ «•*1111,4,-k\ 8 cărţile şi puse înapoi
ste peregrinări le-a Mt (i«lMU^/NH yil iltn>^Ă( SA !>'• <(•!• la loc după folosire.
pus capăt marea criză M|l( fc*'i^-.4M«Oi*fclna«t» 4' Iniţiatorul şi stărui­
din 1901. când Statul IIli«li in<*«^/6p*UHHM torul protector al bi­
prin lege a cedat-o A- bliotecii Academiei, ră­
cademiei. cu subven­ posatul D. A. Sturdza.
ţie anuală de 25.000 Secretar General de
lei. la 1884 până la moar­
Au venit in dar una Pajlnâ din Psaltirea Voroneţeanâ sec. XVI te în 1914, a dat din
după alta câteva biblio­ nou îndemn pentru a
teci întregi dela răposatul prof. Costaforu. Epis­ se construi localul trebuitor bibliotecii. In apro­
copul Ghenadie dela Buzău. Generalul Pencovici. piere era un singur local de bibliotecă — al Uni­
Sturdza-Scheianu. G. Em. Filipescu. Daruri mai versităţii din Cluj — construit în condiţiile cele
mărunte veneau din multe părţi, iar în unele timpuri mai modeme. Se construise insă de curând noul
favorabile veneau şi mici fonduri extraordinare local al marei biblioteci regale — acum naţionale
dela Guvern (D. A. Sturdza). mai ales pentru ma­ — din Berlin, ţinându-se seamă de perfecţionările
nuscripte vechi şi documente istorice, căci alături realizate in Statele-Unite Americane. Am mers la
de cărţi se înfiripase şi o secţie de manuscripte şi Berlin în 1912. unde ni sa recomandat un arhi­
documente, de stampe, portrete, hărţi geografice tect. care lucrase la planurile nouei biblioteci. A
etc. şi chiar un cabinet numismatic. făcut planurile pentru noi şi spre a cunoaşte amă­
nuntele tehnice au fost trimişi în misiune specială
Lucrările de catalogare pentru toate aceste ma­ — un inginer şi un arhitect. S a refăcut faţada in
teriale întreceau cu mult puterea de muncă a per­ stil românesc, s'au făcut toate pregătirile pentru
sonalului. improvizat la început din oameni cu pu­ începerea lucrărilor, când izbucnirea răsboaielor
ţină pregătire şi cu încă mai puţină remunerare. balcanice în 1913. urmate de cel general, au oprit
Sa moştenit o stare de lucruri, care se îngreunează toate pe loc. Al doilea plan s a pus la păstrare
din zi în zi până astăzi, când personalul este pre­ lângă cel din 1886—87.