Page 14 - 1930-01

MIHAI HARET: BUCEG1I IARNA 11

6. — Catalogul manuscriptelor greceşti de C. cepere şi cu tragere de inimă, căci cu funcţionari
Litzica publicat in 1909 pentru 830 volume : este improvizaţi şi nestatornici asemenea lucrări nu se
de continuat pentru cele venite in urmă. pot face şi asemenea colecţii nu se pot păstra şi
7. — Catalogul manuscriptelor slave neredactat. folosi. Asemenea oameni se pot însă găsi şi forma
8. Cataloagele speciale ale portretelor, stam­ sub conducerea Academei. iar mijloacele nece­
pelor. hărţilor geografice, etc. sare trebue să se găsească şi se vor găsi. căci este
9. —• Catalogul descriptiv şi ilustrat al colecţiei o datorie şi o necesitate a ţării pentru a-şi lua şi
numismatice, mai întâiu cele domneşti româneşti, a-şi păstra locul cuvenit spre care nâzueşte intre
cele antice pontice, cele barbare, etc. popoarele culte.
Aceste colecţii cer să fie catalogate, multe pu­
blicate prin cataloage tipărite. Pentru aceste lu­ L BIANU
crări se cer oameni pregătiţi şi muncitori cu pri­ Preşedintele Academiei Române

Ornament din Evanghelia dela Snagnv, 1697

B u c e g i i a r n a
i

m. şi numai de patru sau cinci ori în viaţă. Totuş
ntre văile Prahovei şi Dâmboviţei, până la ve­ o sinceră şi solidă prietenie s a stabilit între noi —
chea frontieră a regatului şi dincolo de ea pe prietenia muntelui — deşi. la fiecare dată grăbiţi
I mai mulţi kilometri, la intersecţia a trei judeţe să parcurgem spaţiul înălţimilor, n'am putut sta
— Prahova. Dâmboviţa şi Braşov — se desfă­ de vorbă mai mult de 15—20 minute. Dar cordia­
şoară una din cele mai magnifice regiuni muntoase litatea pe care muntele mare o provoacă între doi
ale României, botezată de către locuitori — şi geo­ străini, stăpâniţi de aceeaş patimă — patima Bu­
grafii au adoptat această denumire — muchea cegiului —- este şi ea una din feţele, şi nu cea
Bucegilor. care formează prin caracterele, prin mai puţin interesantă, a fizionomiei lor. de vreme
aspectele, prin tectonica şi chiar prin contrastele ce ei pot stabili instantaneu între caracterele cele
ei o admirabilă individualitate geografică. Acest mai disparate, indisolubila legătură a religiei mun­
grup de munţi înalţi se împarte în două : la vest.
către Dâmboviţa masivul cristalin al Leaotei şi la telui.
est. d'alungul Prahovei, masivul propriu zis al Bu­ Sunt cu toate acestea încă foarte mulţi, cari-şi
1
cegilor" ) sau Bucegiului. Acesta din urmă fiind închipue Bucegiul iarna, o imensă regiune moartă
mai întins, mai prăpăstios, mult mai înalt şi mai şi inaccesibilă, acoperită timp de cinci-şease luni
bogat în formaţii alpestre, este acum foarte cunos­ pe an de un vast şi neschimbător linţoliu îngheţat,
cut şi relativ mult mai umblat decât primul, care ca şi imposibil de atacat. Iar in afară de fericiţii
— iarna în deosebi — este absolut pustiu. Cic- cari au avut privilegiul a se naşte la picioarele lui.
dem chiar, că actualmente. Bucegiul este cel mai rare sunt persoanele, cari — cum e autorul acestor
vizitat masiv muntos al Carpaţilor noştri şi că fi­ rânduri — să fi avut norocul şi posibilitatea să
zionomia lui — după anotimpuri — începe să in­
tereseze din ce în ce mai mult publicul românesc, trăiască ani şi ani d’arândul în strânsă legătură
sufletească cu acest admirabil masiv muntos, ast­
încă puţin entusiast de munte şi de marile satis­ fel ca să ajungă să-l cunoască sub variatele şi
facţii. pe care el le procură practicanţilor lui. multiplele lui aspecte, care interesează, tulbură sau
Cunoaştem persoane pe cari le-am întâlnit nu­
mai iarna pe Bucegi. totdeauna mai sus de 2.000 uimesc într'atâta prin mobilitatea lor. încât dau
impresia unei adevărate individualităţi vii tot­
deauna gata a se opune cu îndârjire cuceririi, as-
1) Michel llaret: Touri*me et Parc* Naturel*. consi-
derations generale» et aspect de la question en Rou manie. cunzându-se parcă la fiecare dată sub un văl de
In Cultura. Cluj. 1924. greutăţi şi primejdii misterioase. In adevăr, pentru