Page 18 - 1930-01
P. 18
MIHAI HARET: BUCEGII IARNA 15
inexistente în unii ani in regiu
nile alpine ale Bucegilor. iar în
alţii, sunt numai scurte faze de
tranziţie dela vară — pe care
am văzut-o prelungindu-se în
1925 până in ziua de 5 'De
cembrie — la iarnă, sau dela
iarnă — care in 1928 a mers
până în 8 Iunie— la vară. fără
alt carater particular în afară
de flora anotimpului, decât a-
cela al unor coloraţii extraor
dinare. care întrec orice închi
puire. Şi un lucru mai e de re
ţinut aci : o primă — sau chiar
mai multe căderi succesive de
zăpadă — nu înseamnă numai
decât venirea iernii ; dupâ ele
pot urma lungi perioade super
be din toate punctele de vede
re ; de asemenea primăvara in
plină vreme frumoasă, putem Spre Omul
avea pe neaşteptate câteva zile
de timp rece. îngheţat, cu mari căderi de zăpadă, Nu arare ori Claia Mare a Jepilor (1.850 m.)
după care tot atât de brusc să revină cursul vre pare mai înaltă decât Caraimanul (2.394 m);
mii frumoase, ca şi când nimic nu s ar fi întâmplat. Obârşia (2.509 m.) uriaş pe lângă Omul (2.513
m.) cu care în realitate este egal. sau Bucşoiul
Pe o zi frumoasă de iarnă, şi acestea pot fi une (2.504 m.) pitic pe lângă Ţigăneştii care n atinge
ori 60% şi chiar 70% din totalul zilelor. Bucegii nici măcar 2.200 m. De aceea este şi greu de
sunt o simfonie armonică de albastru deschis, de înţeles singur peisagiul hivernal al Bucegiului.
alb şi de argintiu, pe care stâncile cenuşii mai a- pentru cel care nu-1 cunoaşte de cu vară, mai ales
desca încruntate o fac uneori in adevăr izbitoare. că iarna distanţele înşeală, pe timp foarte limpede
Din cauza albului imaculat şi orbitor al zăpezilor, şi liniştit in deosebi, când kilometrul pare abia câ
care adesea îi acoper cu mare uniformitate, vâr teva sute de metri şi zecile de metri ai pereţilor
furile înalte par uneori ochiului neexercitat scăzute, stâncoşi. ii crezi numai de câţiva metri.
pc când cele secundare din contră uimesc prin Iată stabilite câteva generalităţi care sunt însăşi
înălţimea lor crescută ; şi dacă vântul suflă într'o esenţa iernei şi care ne pot da o idee precisă, cât
anumită direcţie, schimbând cu totul aspectul cre este de schimbată în genere înfăţişarea Bucegilor
stelor inălbite din cauza straturilor de aer cu den în acest anotimp, când sunt priviţi chiar din inima
sităţi diferite, care se succed Ia intervale scurte şi lor.
neregulate, obişnuitul munţilor se crede în ade
văr transpus într’o lume imaginară, ciudată şi în Pornind bunăoară dela Omul pe creastă, spre
orice caz de o ambianţă ireală. Sinaia, imediat vom constata că aceste diferenţe
de aspecte sunt de multe ori nu ireale, ci precis
materiale, de vreme ce puncte şi locuri de trecere
care vara nu prezintă cea mai mică greutate, de
vin nu numai periculoase, dar pur şi simplu com
plet impracticabile. Versantul Văii Cerbului în
tre Omul şi Colţul Ocolit, pe unde trece vara că
rarea cailor, este imposibil iama din cauza corni
şelor de zăpadă (până la 15 m. în ieşitură) care de
multe ori se deslipesc prăvălindu-se în fundul Văii
Cerbului sub formă de uriaşe avalanşe. Aci. sin
gur versantul dinspre Gaura se poate utiliza iama.
Iar drumul pc creastă, dela Piatra-Arsă la Omul.
ar fi mai d'arândul imposibil de găsit fără busolă
pe timp închis sau ceţos, dacă n'ar fi stâlpii de
marcaj al Turing-Clubului României, tocmai fiind
că în unele puncte, cum este pe la Baba Mare. pe
In Buce ci Foto E. Stoian Obârşia, sub Colţul Mortului. în dreptul Văii Pri-
