Page 20 - 1930-01

MIHAI HARET: BUCEGII IARNA 17

pantele sale repezi şi prin avalanşele care o mătură schimbându-le cursul şi transformând intru totul
— spre primăvară mai ales — la intervale aproape aspectul locului considerat. Una din avalanşele
regulate. In schimb. Vârful-cu-Dor şi Furnica, rămasă celebră în Bucegi. a fost cea din Martie
sunt cu mult mai uşor de parcurs, dacă exceptăm 1914. când pornită tocmai de sus. de pe creastă,
unul sau două puncte ceva mai grele. cam dela 2.000 m. alt. unde e începutul văei Pe-
Aci e locul să vorbim şi de brazii, sau mai exact leşului. între Furnica şi Călugărul, a urmat firul
molifţii degeraţi. Nu se ştie in genere, că moliftul acestei văi abrupte până jos, dincolo de cota 1.100
este un arbore plăpând, care degeră foarte uşor m. izbind în drumul ei podul de piatră al drumu­
când e tânăr, dacă nu e ingropat în zăpadă. Iată lui de automobile Sinaia-Poiana Reginei, căruia
motivul pentru care pădurea in Bucegi. nu se i-a smuls ambele parapete foarte solide de zid
poate sui pe alocuri, d'asupra unor anumite limite. gros de piatră, depunându-le rupte în mai multe
In adevăr, se intâmplă ca mai mulţi ani darândul, bucăţi, vre-o 200 m. mai la vale.
iernile să fie uşoare, aşa Avalanşele fac şi ele
incât pante şi vârfuri go­ parte din fizionomia de
laşe le vedem, zi cu zi cum iarnă a Bucegilor şi dese­
sunt invadate de pădure. ori primăvara înainte de
Vine o iarnă geroasă şi topirea zăpezilor, vuetul
fără multă zăpadă, cum a lor se aude. ca un ecou ciu­
fost iarna 1926 şi toată a- dat şi îndepărtat, din păr­
ceastă înaintare de avant- ţile ridicate ale Sinaiei sau
gardă degeră, astfel că pă­ Buştenilor, iar urmele lor
durea revine la limita ei o- măturate şi lustruite pe
bişnuită. Piciorul muntelui sute de metri de pante, se
Cocora, care coboară de pot vedea de jos. uneori
sub Babele la Casa Peşte­ chiar cu ochii liberi.
ra. poate fi dat ca exem­ Credem că prin cele de
plu clasic în această pri­ mai sus am răspuns in
vinţă, căci aci la fiecare 6- dea j uns. primei întrebări
7 ani avem o serie de pă­ ce nc-am pus : „care este
dure puternic degerată, ca­ înfăţişarea Bucegiului iar­
re împinge înapoi orice nă", astfel ca să reiasă cât
înaintare, altfel foarte ra­ de puţin diferenţa de as­
pidă. pecte dintre iarnă şi va­
ră. nu atât în ceeace pri­
Fiindcă am tot pome­ veşte vederea dela distan­
nit de avalanşe, sau de ţă. care nu-i prea dis­
pravăle. cum le zice popo­ parată în cele două ano­
rul. nu e rău să dăm asu­ timpuri opuse, cât mai a-
pra lor câteva noţiuni, ca­ les felul lor interior de a
re, acum cu desvoltarea se prezenta. Natural, că
crescândă a alpinismului n’am putut — şi nici nu
de iarnă, e bine să fie cu­ La Pichetul Ro?u In Bucegi era locul — să pomenim
noscute. nimic de minunea stră­
Avalanşa este un fenomen al pantelor repezi şi lucitoare a scurtei primăveri, sau de faţada palidă
in munţi ca Leaota sau Gârbova ea nu există ; în şi dulce a toamnei cu coloraţiile ei complimentare
schimb în Bucegi se produce în tot cursul iernii, neîntrecute, chestiuni care ar complica fără folos
dar mai ales către primăvară, când începe des- aceste puţine rânduri.
gheţul mai activ şi când enorme cantităţi de ză­
padă acumulate din ninsori succesive. în deosebi Revenind la întrebarea a doua : ..care sunt în
sub formă de cornişe ieşinde. o pornesc la vale cu momentul de faţă posibilităţile lui de alpinism hi-
o teribilă impetuozitate, sguduind parcă muntele vernal". vom răspunde cât mai scurt.
din temelii, măturând totul in calea lor şi umplând In masivul propriu zis al Bucegilor. sunt astăzi
văile de formidabilul lor ecou. Ele urmează cam patru case bune de adăpost, funcţionând tot anul.
totdeauna aceeaş cale. căreia i se zice chiar „dru­ şi anume: Casa Peştera la 1.610 m. alt.; Casa
mul avalanşelor" cărând cu ele şi în urma lor. tot Omul-Mihai Haret chiar pe vârful Omul la
cc se află dinainte : pietre, iarbă, crăci, buşteni, 2.509 m. alt. ambele ale Turing-Clubului Româ­
exentual construcţii : smulgând stâncile şi arborii niei : Casa Bulboace la 1.400 m. alt. şi Casa Mă-
din rădăcină, «-trângând şi depunând toate aceste lăeşti ambele ale Societăţii Turiştilor Carpatini (S.
materiale într'un amestec haotic, chiar în punctul K. V.). Câteşi patru casele fiind bine aprovizio­
unde se opresc sau se risipesc, obstruând văl. nate şi bine încălzite, scutesc pe excursionist de