Page 22 - 1930-01

S t a t u i E c h e s t r e

u ocazia trecerii prin Bucureşti, a profeso­ astăzi. Profesorul Balabanof mi-a spus că pe ca­
rului Balabanof din Sofia, am avut prilejul pul calului acestei statui, şi anume între urechi se
C să-l întâlnesc şi să-i vorbesc. Dela început găseşte sculptată imaginea unei păsări. Deşi am
domniasa m’a impresionat cu siguranţa şi văzut această statue. acum trei ani. acest detaliu
precizia cunoştinţelor asupra plasticei, in lungile-i mi-a scăpat. Va fi acest semn un simbol al filozo­
cercetări şi studii pentru limbile orientului antic, fiei. sau acel uccello, pe care-1 asculta Marcu Au­
asupra artei pentru acestea sau asupra acestora reliu in orele lui de meditaţie, vreun semn al su­
pentru artă. profesorul Balabanof se desprinde ca perstiţiei lui. sau o semnătură ? Profesorul Bala­
un fin şi minunat cunoscător al firelor încurcate banof o semnalează aceasta cu punct de întrebare.
de tehnică plastică. Astfel de oameni sunt rari şi
mai cu seamă cei cari, ca domniasa. ştiu să facă le­ Această statue echestră este. in primul rând. un
gătura documentelor, până in ziua de azi. portret. Piciorul dinainte al calului, care este ridi­
Ii vorbeam despre por­ cat. pare puţin desmem-
tretele romane din mu­ brat. Dar felul in care
zeele din Roma şi spu­ statuia este executată,
neam că socotesc aceste arată că artistul care a
portrete neiscălite, drept făcut-o. era un artist de­
cele mai frumoase care săvârşit şi un mare meş­
s au făcut vreodată. Pro­ teşugar. care ştia să in­
fesorul Balabanof mi-a tre în amănunt, cu o dis­
schiţat o descriere din ciplină admirabilă. Greu­
cele mai frumoase, a ace­ tatea realizării acestei
stei epoci portretistice ro­ statui echestre. sau mai
mane şi in care artişti degrabă, meşteşugul ne­
creatori, sclavi in cea mai obişnuit. este cu sigu­
mare parte, nu aveau ranţă turnatul acestui
dreptul să iscălească ope­ bronz aurit. Căci o statue
rele lor. Omul obişnuit echestră este foarte greu
cu cercetarea amănunţi­ de realizat, atât ca exe­
tă. pe bobul pietrei, s'o cuţie sculpturală, cât şi ca
măsoare cu palma şi de­ tehnică de turnătorie
getul. s'o întoarcă din in bronz. Statuele eche­
toate părţile, mi-a spus stre cu adevărat frumoase
că a găsit semne, care pot din toate timpurile sunt
fi semnături. O broască puţine. Aceasta fiindcă i
mică sculptată undeva in se cer artistului multe
spatele bustului, poate cunoştinţe asupra omului
fi numele autorului — şi animalului şi. pe lângă
Broască-Batracus — nu­ acestea, un simţ precis
me răspândit in acel timp. r 1 al monumentalităţii unui
Dar chiar dacă n'ar fi echestru. Astfel, dacă am
Marcu Aureliu dela Capitol
un nume. este fără în­ începe cu Marcu Aureliu
doială un semn de dis­ şi mai departe cu Colleone
tincţie făcut anume de autor ca să-şi deosebească şi Gattamelata. ne-am opri pe la câteva din Franţa
opera. şi Austria, ajungând la Matei Corvinul. am face
Mai departe, vorbind despre statuele echestre. aproape înconjurul celor mai frumoase statui eche­
mi-a făcut un scurt istoric asupra aceleia a lui stre din lume. Căci nu se poate ţine socoteală de
Marcu Aureliu dela Capitol, aşezată acolo de Mi- numărul considerabil al echestrilor Italiei moderne
chel Angelo. după ce fusese schimbată în diferite şi nici de acela pe care aceeaş Italie îl împrăştie
locuri, odată furată şi adusă înapoi ia Roma. până în toată lumea. Ele nu prezintă nici un interes ar­
când nimeni nu mai ştia pe cine reprezintă. Se tistic decât unul anecdotic, lăturalnic şi dăunător
credea a fi a unui sfânt, prin atitudinea şi gestul sculpturei.
pacificator al lui Marcu Aureliu. filozoful şi prin­
cipele care persecutase pe creştini. Michel Angelo La noi în ţară avem trei statui echestre. care au
a aşezat-o definitiv în locul in care se găseşte şi intrat in istorie şi care sunt :