Page 23 - 1930-01

20 # B O A B E D E G R Â U

Statuia lui Mihaiu şi ţinuta lui Ştefan
Viteazul. Este cu si­ cel Mare, dau o în­
guranţă cea mai iu­ făţişare de măreţie,
bită statue din Bu­ apropiind personagiul
cureşti. Marile mani­ de ceeace era el. dar
festări cu caracter na­ figura lui Ştefan cel
ţional. fierberile din Mare, este oarecum
prejurul răsboiului. in lipsită de profunzi­
trunirile studenţeşti mea meşteşugului.
s au făcut şi se fac Tocmai în timpul exe­
împrejurul ei. Nu nu­ cuţiei se descoperise
mai pentrucă locul e portretul lui Ştefan
propice pentru adu­ cel Mare. la Mănăs­
nări. dar şi pentru tirea Voroneţ. şi chi­
, faptul că se găseşte pul era fără barbă.
in cartierul nostru la­ Deşi turnat in bronz,
tin. cu dinamismul ei s au urmat oarecare
râsboinic pe care au­ tratative cu autorul^
torul i l-a întipărit. pentru ca să-i schkfi-
Calul jucăuş mic şi be capul. Dealtfel cei
nervos şi Mihai Vi­ cari l-au comandat
teazul cu barda ridi­ au fost criticaţi in
cată în mâna stângă, timpul acela că s au
este căpitanul dela adresat pentru exe­
Călugăreni. care-şi cuţia acestei statui,
croeşte drum printre unui sculptor anima­
vrăşmaşi la un cap lier. Bazoreliefurile
de pod. Autorul ei. depe soclu sunt pu­
Carrier Belleuse. era ţin interesante, iar
un sculptor decora­ soclul propriu zis
tor. Lui i se datoresc Colleone de Verrocchio, din Veneţia mult prea mic.
figurile alegorice, de Cadrul in care se
la scările interioare ale Operei din Paris şi află aşezată această statue este din cele mai fericite.
tot lui lampadarele care înconjoară Opera. Fe­ Ansamblul pieţei cu statuia lui Ştefan cel Mare se
lul lui de a vedea s a potrivit cu firea noastră, poate socoti o potrivire fericită. Palatul Comunal
mai ales cu acel sens haiducesc, care pluteşte încă. este in stilul oarecum al epocii lui Ştefan cel Mare.
din toată mişcarea de cultură poporanistă dela noi. astfel că şi statuia prezintă în chiar factura ei
Autorul a fost bine documentat şi aceasta se vede puncte apropiate cu palatul pe care se proectează.
şi din străduinţele de a reda calul dela noi. mic.
iute şi săltăreţ. Statuia este de proporţii mici. Matei Coevinul la Cluj. Am în faţă o fotografie
poate prea mici pentru locul unde se găseşte. cu o vedere din interiorul Grand Palais-ului. care
Sculptorul era un executant, cu putere de creaţie, reprezintă secţia sculpturală, din marea expoziţie
dela care Rodin, care a fost elevul lui. a moştenit din 1900 dela Paris. In mijlocul sculpturilor aci
foarte mult tehniceşte şi poate chiar ceva din acel expuse, se vede şi gipsul acestei statui, a lui Ma­
entuziasm al dinamismului. Se înţelege că dacă pe tei Corvinul. Nu ştiu cum va fi fost judecată a-
lângă acest fapt de arme, autorul ar fi reuşit să dea ceastă operă in anul 1900 şi în cadrul în care se
şi ideia generală, de ceeace reprezintă pentru noi găsea. Pentru noi cei de astăzi, nu mai încape în­
Mihaiu Viteazul, adică prinţul care a închegat un doială că le depăşea pe toate cu o superioritate
moment al Unirii, ar fi fost poate mai interesant. covârşitoare. Era epoca cea mai prielnică a di­
Se zice că prima societate de construcţie a căilor namismului şi a celei mai cumplite sfărâmări sculp­
ferate la noi în ţară. a făcut-o dar. oraşului Bucu­ turale. Statuia lui Matei Corvinul era făcută în
reşti. Este un dar frumos şi pe care Bucureştiul aceeaş vreme cu cele două cadrige dela colţurile
după ce l-a primit l-a adoptat. Grand Palais-ului. precum şi cu alte multe grupuri
echestre de acest fel. care se găseau în interiorul
Statuia lui Ştefan cel Mare la Iaşi este una din palatului.
cele mai frumoase opere ale sculptorului Fremiet. In mijlocul acestei expoziţii, se ridica static şi
Fremiet era mai mult un sculptor animalier. De- greoiu acest echestru. calul bine înfipt pe cele patru
aceea şi calul statuii este făcut cu tot meşteşugul picioare, şi intinzându-se puţin înainte sub greutatea
şi cunoştinţele pe care le comportă această artă. omului înţepenit în scări şi cu braţele apăsând pu­
Pasul liniştit şi mersul triumfal, al calului, precum ternic pe spadă în curmezişul gâtului calului. O-