Page 24 - 1930-01

t I. JALEA STATUI ECHESTRE 21

mul şi calul, in cu o massă de
armură medieva­ oameni. cu uni­
lă. fac un total forme care es­
metalic, din care tompează şi ma­
se desprinde toa­ terial camuflat.
tă tăria unui stă- Semnele gradului
pănitor puternic. lui trebuesc ştiu­
Dar statuia cum te căci chiurasa
o vedem astăzi şi zala aurită,
la Cluj. pe soclul coiful cu pana şi
ei. care este ia­ mantaua împur­
răşi de o frumu­ purată. au trebuit
seţe mare, devi­ să dispară. In lo­
ne şi mai impu­ cul rapierei. bas­
nătoare. Cât des­ ton de lemn. Ca­
pre grupul dela lul râsboiului. ma­
poalele soclului re şi puternic, că­
nu este nici la ruia îi trebuia
inâlţimca eches- rezistenţă să du­
trului şi nici nu că omul îmbrăcat
face parte din in fier. a lăsat
monument. De­ ocul calului de
altfel. in expozi­ cursă, cu tendoa­
ţia dela Pans a- ne subţiri, care
cest grup nu se trebue să se
vedea. Poate că arunce înaintea
insuşi Fadrusz. GaUamclata din Padua (IniregiU la 1453 de Donatello) altora, cu omu­
autorul monu- leţul lui tre­
numentului. n a lăsat să fie expus şi cred că ştia cut intâiu pe la cântar. îmbrăcat şi coafat în
dece. Felul cum este aşezată această statue eche- mătase. Timpurile au suprimat calul răsboiului. in
stră în coasta Catedralei catolice din Cluj. clădi­ nobila armură a stăpânului său, şi purtător de spa­
rea însăşi a Catedralei fiind foarte frumoasă, face da dreptăţii, expresie a faptului de arme. Cel al
un colţ de rară frumuseţe pe care-1 avem in ţara muncii se inlocueşte cu H. P. Calul de cursă este
noastră *). calul actualităţii şi este ceeace împiedică realiza­
rea echestrului de astăzi. Prea mulţi maiştri de că­
Statuia echestră ar mai fi ea oare de actuali­
tate ? Râsboiul de astăzi se face cu tunuri grele, lărie in comitetele pentru ridicarea lor. căci statuia
echestră este încă de actualitate. In înţelesul plas­
aeroplane şi aeronave, gaze asfixiante, tancuri şi tic ea îşi capătă abia acuma lămurirea ei heral­
automobile. Comandantul cât mai ascuns la un dică şi tehniceşte înţelegerea progresivă. Ca orice
mănunchi de fire telefonice. încearcă să lovească operă de artă înainte de a fi o copie credincioasă
pe adversar in faţă. pe flancuri, prin aer şi tranşee. 1
a naturii, statuia echestră trebue să fie o creaţie de
maturitate artistică, a artistului iniţiat, cu ştiinţă
1) tadcusz. Ioan. sculptor, născut la 2 Sept. 1858 In
Porsony (Bratislava), mort la 26 Oct. 1903, la Budapesta. şi documentare. Creaţiile de echeştri ale lui Mes-
După terminarea cursului primar intră ca ucenic mecanic. trovici şi Bourdelle sunt opere de artă. care vor
In acest răstimp tot timpul liber desenează şi sculptează. rămâne ca exemple de puternică gândire şi înfăp­
După trei ani primeşte o bursă neînsemnată pentru institu­ tuire. departe de Longchamp şi St. Cyr. Exemplele
tul de sculptură artistică din Zayngrocz. Primeşte in
sfârşit o bursă mai mare pentru a-şi continua stu­ celor doi mari artişti ai vremii noastre, ne sunt
diile la Viena. unde lucrează cu sculptorii V. Tilgner şi mărturie de această înţelegere a materialului sta­
profesorul Hellmer. După doi ani şi jumătate de muncă În­ tic. mai de grabă, decât a transpunerii, a călăreţu­
cordată la Viena e distins cu medalia de aur. Opera pre­ lui uşurel dela plimbarea de dimineaţă.
miată se cheamă „Christos pe cruce": ea a fost distinsă şi de
Societatea artistică din Pesta cu 1000 florini. In urma ace­ Bourdelle a lucrat mulţi ani la statuia echestră
stui succes i s'a încredinţat din partea oraşului Bratislava, a generalului Alvear. Ii fusese comandată de că­
statuia echestră a Măriei Teresia. tre nepotul generalului, fără prea multe asigurări
Statuia are mărime naturală şi a fost desvelită la 18%. că va putea-o plăti. Era în vremea când Bourdelle
cu prilejul serbărilor milenare ale Ungariei. Această operă
i-a câştigat un mare renume. I s'au încredinţat o mulţime nu era cunoscut decât într un cerc mic de iniţiaţi.
de statui: la Budapesta Wenckheim (1901); la Zâ- Mai târziu, nepotului generalului Alvear venind
lau: Wesselenyi (1902), la Cluj: Regele Matias (desvelită ministru al ţării sale la Paris şi având probabil şi
la 12 Oct. 1902). Pentru aceasta din urmă Universitatea posibilităţi mai multe. Bourdelle a putut isprăvi
din Cluj l'a ales doctor honoris causa. iar expoziţia interna­
ţională dela Paris i-a acordat grand peix. După moarte i s‘a statuia cu cele patru figuri la colţuri şi pe care
mai desvelit o operă la Seghedin: Tisza (1904). toată lumea a găsit-o frumoasă. Fapt este că a-