Page 28 - 1930-01

JEAN BART CASELE NAŢIONALE 31

Activitatea soc. Tinerimea Ro­
mână sa mărginit la populaţia
şcolară. Liga Culturală nu sa
scoborât la sate. ci a lucrat numai
la oraşe.
Ideca Caselor Naţionale, deşi
veche, nu s a putut realiza decât
mai târziu, tocmai în unul dintre
cele mai tragice momente din
viaţa neamului nostru.
Prima Casă Naţională s a năs­
cut pe front. în tranşee. în mijlo­
cul războiului. în cumplita iarnă
a anului 1917.
R.ăspundea de sigur unei nevoi.
Se cerea o muncă apostolică pen­
tru ridicarea moralului trupelor.
Numai pregătirea tehnică pen­
tru ofensiva dela Mărăşeşti nu era
de-ajuns. Şi laolaltă strânşi în gru­ Clinica de copii din Breaza in 1928
pul luptătorilor, activi şi rezervişti,
în faţa inamicului, erau profesori. învăţători, preoţi, c) Creează pe Omul de nădejde, pe care trebue
medici, ingineri, advocaţi, agricultori, industriaşi, să se razimc orice înjghebare socială sănătoasă.
negustori. Ideea a prins. Era un moment potrivit şi d) Cheamă la contribuţie conştientă massele
câţiva oameni aleşi, apostoli animatori s au găsit, populare pentru viaţa sufletească şi economică a
înainte de a se închega definitiv o doctrină sau ţării.
arătat dela început ideile dela cari plecau iniţia­ e) Ridică opera de cultură şi educaţie a popo­
torii : rului deasupra intereselor politice de partid.
1. Fapte mari nu poate săvârşi omul dacă nu f) Introduce metode noui de lucru în interesul
este însufleţit de credinţă, de iubire pentru bine. evoluţiei şi ordinei sociale.
frumos, patrie, dreptate şi umanitate. Iată cum a văzut şi d-1 N. Iorga sistemul şi fo­
2. Omul trebue valorificat, mai întâiu. prin fap­ losul Caselor Naţionale :
tele sale şi apoi prin ceeace ştie şi spune.
3. Pilde. învăţături şi îndemnuri bune. Desvol- ..In loc să intervină Statul, intervine iniţiativa ;
tarea puterii trupeşti şi sufleteşti caracteristice po­ in loc să se vorbească omului, de multe ori într’o
porului românesc. limbă pe care n'o înţelege, de lucruri care n’au
Instituţia aceasta a Caselor Naţionale s‘a dove­ pentru dânsul momentan o însemnătate deosebită,
dit că răspunde unei necesităţi sufleteşti : i se vorbeşte acasă la el de lucruri care-1 privesc
a) Pune în valoare însuşirile neamului şi le în­ pe dânsul în rândul întâiu. şi dela acest lucru, pe
dreaptă către un ideal superior. încetul, se trece, printr’o dibace scăriţare. la lu­
b) Clădeşte o temelie sufletească pe fapte şi nu crurile care stau pe planul cel mai ridicat şi re­
pe vorbe. prezintă scopul cel mai înalt al educaţiei popu­
lare".........să te duci la om şi să-l zgândăreşti pu­
ţin. să trezeşti in el ambiţia de convingerea pu­
tinţei de a începe el lucrul cel bun în folosul lui".
Metoda întrebuinţată e simplă : Şezători, con­
ferinţe. muzică, bibliotecă, sporturi, jocuri, horă.
gimnastică, premii pentru săteanul cu boii cei mai
frumoşi, pentru cel care şi-a făcut cea mai fru­
moasă grădină din sat. pentru mama cu cei mai
îngrijiţi copii, pentru flăcăul şi fata cari au cele
mai frumoase costume naţionale, pentru jocuri,
pentru cântec.... Vorbe puţine şi fapte multe a fost
metoda adoptată dela început.
O activitate de educaţie practică, simplă, mo­
destă — dela concret la abstract — fără a pierde
pământul de sub picioare, fără a pluti în vag. s'a
dovedit că poate ridica nivelul masselor populare.
Sunt în ţară vre-o 60 de Case Naţionale, unele
IoUlul <hmio 4. ucenici din Ducut««U. loUmaUt 4c G»**U^Nctlon«l* înfiinţate de Centrală, altele din iniţiativă locală.