Page 29 - 1930-01

33 B O A B E D E G R A U

Pitalnt U Bnui In 1937 • Coagr««ulut lnt«in.ţloo»l tl pro». ■«,undul Intrecere de jocuri naţionale

dar afiliate sau in colaborare cu Centrala. miţi de ţăranii aceia. Bărbaţi şi femei îmbrăcaţi în
Cincisprezece au local propriu, şapte au teren costume tipice naţionale. Ne aruncau flori şi cu­
pentru construcţii. vintele lor de bună venire se amestecau cu notele
Lucrurile merg incet. dar trebue sâ ţinem seamă tarafului de lăutari.
şi de greutăţile timpului — când e secetă nu-i Cu veselie şi voe bună ne-au condus să vedem
producţie, când e producţie nu-s preţuri — totuş şcolile şi atelierele de industrie casnică. Ce lucruri
din cât s a realizat, cu mijloace extrem de reduse, măiestre, broderii naţionale, scoarţe artistice, am
se poate constata puterea exemplului văzut. văzut confecţionându-se acolo în mijlocul cânte­
Câmpul de experienţă a fost comuna Breaza din celor armonioase ale copilelor eleve !
Prahova, care a ajuns model pentru asemenea or­ Am asistat la dispensarul de copii mici pe cari
ganizaţii de civilizare a satelor. medicul ii constată săptămânal.
Prin metodele întrebuinţate s a ajuns la o ade­ Iţi reaminteşti de acele mame ţărance cari aş­
vărată educaţie cetăţenească, la solidaritate so­ teptau cu pruncii în braţe să le vină rândul ?
cială. la conştiinţa răspunderii şi mândriei de sat. Iţi aduci aminte de o gingaşă fată în halatul alb
Organizaţia dela Breaza a ajuns sâ trăiască de infirmieră cum cântâria copiii, cum îndemna şi
prin propriile ei mijloace, cu simpli conducători lo­ da sfaturi mamelor ?
cali. cari îşi dau azi perfect seamă de felul cum Dar de acel îngeraş blond şi durduliu, care de
se poate ridica un sat prin astfel de opere. pe tipsia cântarului. c‘o mutră voioasă .ne privea
Sărbătorirea Crăciunului, Anului Nou. Ziua întrebându-ne parcă ce căutăm noi printre mame
Eroilor, se face la Casa Naţională. Se mai fac şe­ şi copii ?
zători. baluri, cinema, nunţi, sporturi şi jocuri in După aceea am vizitat Banca rurală, admini­
aer liber. strată de oamenii din sat. Ce mândri erau de mi­
La dispensarul de copii sugari alipit pe lângă siunea lor şi de încrederea ce le-o acorda popu­
Casa Naţională, se organizează anual serbarea laţia care-şi depunea acolo toate economiile !
mamelor şi expoziţie de copii. Am vizitat gospodăriile lor.
Dacă diferitele congrese internaţionale au fost Am luat masa comună in sala mare a Casei Na­
purtate pe la Breaza, este că această comună ţionale şi ne-a servit elevele şcoalei. Brânzeturi,
poate fi socotită ca imagina viitoarei Românii ru­ lapte, fructe, dulciuri de casă. mâncare simplă ţă­
rale şi trebue să servească drept model. rănească. dar servită cu cea mai delicată atenţie,
Impresia puternică pe care Breaza le-a făcut-o în chip natural, fără urmă de afecţie.
excursioniştilor străini trebue să ne bucure şi să Am admirat dansurile şi reprezentarea legende­
ne mândrească. lor populare. Ni s’au oferit ouă colorate de Paşte.
Iată ce scrie d-1 profesor Jose Aragon Montego. Ni-au urat aruncându-ne boabe de grâu. Am luat
in revista spaniolă : La Revancha del Campo. parte la originale obiceiuri locale, şi atât eram pă­
D-lui Carlos Casado trunşi de spiritul local încât am sfârşit prin a dansa
Inginer agronom. Consilier la ambasada Spaniei şi noi jocurile naţionale. îmbătaţi de-o veselie să­
la Berlin. nătoasă.
Iţi aduci aminte, iubite Casada. de excursia După ce ne-am dus însoţiţi de autorităţile co­
noastră la Breaza ? — acel sat pitoresc dela poa­ munale în faţa unui pavilion, primarul ne-a spus
lele Carpaţilor? cu gravitate şi mândrie :
Am fost acum un an. dar chiar dacă ar fi mai ..Totul ce-aţi văzut este prezentul: acum o să vă
mult. tot vii aş păstra senzaţiile ce le-am avut arătăm bogăţia noastră de mâine".
atunci. S’a ridicat cortina. O estradă plină de copii
Dă-mi voe totuş să-ţi reîmprospătez memoria. frumoşi. în costume naţionale, cari ne-au aruncat
Ştii cât de prieteneşte şi călduros am fost pri­ flori din coşurile încărcate.