Page 30 - 1930-01

JKAN BART CASELE NAŢIONALE 33

ganizator. simţ practic, cald suflet de apostol, şi
Prbfesorul G. Ţiţeica. matematic de reputaţie
mondială, om de gândire precisă.
De zece ani neîntrerupt, c o regularitate mate­
matică. c’o evlavie de apostol, savantul coboară
de pe catedra universitară pentru a-şi ţine o simplă
predică săptămânală. într o admirabilă formă popu­
lară. pentru un scop modest, dar temeinic.
..Căci. spune el. toată ţesătura vieţii se compune
din o mulţime de acte simple şi dacă vrem ca un po­
por să se ridice, trebue să lucrăm continuu asupra
actelor zilnice. Dacă vrem ca o pânză să fie bună
cată ca fiecare fir. din care se compune, să fie bun.
Casele Naţionale au ca scop tocmai îmbunătăţirea
acestei pânze naţionale".
In fiecare comună trebue să se înalţe câte un
Congresul antlakoollc International org. de Casele Naţionale io 1929
asemenea modest aşezământ de cultură populară,
Noi începurăm a bate din palme. educaţie cetăţenească şi solidaritate socială, indi­
Şi aplauzele unanime isbucniră în grupul nostru ferent din ce iniţiativă ar porni şi ce nume ar purta:
fără sik^tim măcar cui erau destinate. Apoi. eu Case Naţionale. Căminuri Culturale. Atenee popu­
pierdui seninătatea, simţii fiori şi mă întorsei spre lare — dar fiecare înjghebare de acest fel să caute
d-ta, doritor să primesc o mână de ajutor în slă­ a-şi ridica un local propriu.
biciunea mea. Prin zidirea unei Case a comunităţii ideea se
Dar te-am văzut cu ochii plini de lacrimi. leagă de pământ, se cimentează o conştiinţă de
Şi vrând parcă să te desvinovăţeşti îmi spuseşi : colectivitate şi de bine obştesc.
—Ce prost sunt ! Nu cumva m’a podidit plân­ Pentru ridicarea acestor case de cultură şi edu­
sul ? caţie a poporului. înzestrate cu biblioteci, cinema
Şi eu ţi-am răspuns : şi radio, e necesară o colaborare între Stat. co­
—..Şi mie îmi vine parcă să plâng". mună şi iniţiativa privată. a$a cum s’a procedat
Tăcuţi, amândoi alături, ne-am îndepărtat de pentru clădirea şcoalelor şi bisericilor.
acel spectacol, lăsând parcă durerea comună să se E absolută nevoe ca în legea administrativă să
împărtăşească în limbagiul mut al sufletelor noa­ se prevadă o cât de modestă cotă parte din buge­
stre. tul comunal pentru cultura şi educaţia populaţiei
Târziu d-ta ai rupt tăcerea aceea aparentă. adulte.
— Aceste lucruri ar trebui să fie văzute de cât Cei zece ani de experienţă a Caselor Naţionale
mai mulţi de-ai noştri. aduc un real folos, căci arată posibilităţile de co­
Şi atunci ţi-am răspuns : laborare în viitor între diversele iniţiative ce tre-
—..Cum am putea mai bine să cinstim anii de buesc sprijinite de Stat.
viaţă, cari ni-au mai rămas, decât să ne dedicăm Despre iniţiativa privată s'a zis că-i impulsivă
unei munci care să facă a vedea şi ai noştri lu­ şi intermitentă, variabilă, nepreqătită şi disparată.
crurile pe care le-am văzut noi aci. să putem în­ Dar şi despre organizaţia de Stat s’a zis că-i
făptui asemenea opere şi în patria noastră : Spa­ rutinară, strâmtă si înţepenită.
nia". Birocratismul slăbeşte iniţiativa şi efortul per­
După cât-va timp m'am pus pe lucru şi aceste sonal.
pagini, de un merit atât de modest. îţi vor proba
că în acea zi fericită, la Breaza. îmi fu dat să gă­
sesc cea mai mare bogăţie la care poate râvni un
om — căci atunci şi acolo îmi găsii idealul ce
vreau să-l realizeze cât mai am încă de trăit.
Jose Aragon
Madrid Oct. 1929.
Nu aveam de gând să mă ocup de persoane şi
să pun aci nume proprii, totuş mă văd nevoit. în
interesul cauzei, pentru a lămuri experienţa făcută
de Casele Naţionale în cei zece ani de activitate.
In conducerea acestei societăţi există o fericită
îmbinarea două energii care se complectează ad-
admirabii. Conducătorii, amândoi oameni de o
rară modestie. Generalul Ion Manolescu. spirit or­ premiaţi I* Miblrilt Caselor Naţionale dala Paycaol In J919